2,132 matches
-
naturaleță admirabile. Traducția acestei piese ar fi putut fi mai bine îngrijită. Sfârșitul ei nu prea e natural; ni se pare că în franțuzește mai e și actul al patrulea. Public a fost nici mult, nici puțin. Observam numai onor[atei] direcțiuni a teatrului că Scânteia e cam obscenă. [29 ianuarie 1881] VICTOR HUGO Serbarea din Paris în onoarea lui Victor Hugo s-a petrecut în cel mai strălucit mod. La această ovațiune au luat parte peste 300 000 de oameni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și necesară aproape a unei jumătăți din umanitate. Astfel că sufrajul universal nu mai e o realitate bazată pe adevăr, ci[2că]2 devine o idealitate ce se sprijină pe concepțiunea religioasă a unei egalități între spirite. Teribilii noștri intransigenți, ateii noștri se îndoiesc ei oare să sunt simpli catolici când cheamă la scrutin până și idioți și gușați? Uitați-vă la Littre, uitați-vă la d. Taine și la d. Renan, priviți pe toți aceia cari s-au încercat să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atentatori la morala creștină: darwinismul, marxismul și nazismul. Darwinismul care prin evoluționismul său având la bază lupta pentru supraviețuire ca și criteriu de selecție naturală, caută să justifice războaiele, considerând mila, umilința și iubirea de oameni ca fiind slăbiciuni. Materialismul ateu, promovat de socialiști, marxiști și comuniști, care, preluând din teoria lui Darwin principiul selecției naturale, ridicând lupta de clasă la rang de politică de stat. În virtutea acestui principiu Își propune să distrugă clasele sociale și credința strămoșească, metodă prin care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Dacă tot au sprijinit serviciile secrete promovarea expresionismului abstract (vezi ABSTRACT EXPRESSIONISM) sau a turneelor prin lume ale unor jazz-meni de valoare precum Dizzie Gillespie în perioada Războiului Rece, nu ar fi de mirare ca, în mod indirect, KGB-ul ateu (dar nu fără niciun Dumnezeu) să fi sprijinit mișcări evlavioase de orientare similară mai sus numitei Catholic Worker. Anarhiștii, atât cei de dreapta cât și cei de stânga, se revendică din atitudinile lui Henry David Thoreau (vezi CIVIL DISOBEDIENCE). Dacă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cuvântului cruciadă nu erau comparabile cu cele din contextele actuale, chiar cruciadele evanghelice ale unor lideri religioși precum Billy Graham nefiind îndreptate împotriva sarazinilor musulmani, ci fiind campanii de predicare a învățăturilor religioase, cel mult îndreptate împotriva comunismului ca sistem ateu, precum The Christian Anti- Communism Crusade, menționată mai sus. CUBAN MISSILE CRISIS Probabil cel mai fierbinte moment al Războiului Rece, criza rachetelor din octombrie 1962 a fost declanșată de fotografiile făcute de un avion de recunoaștere american deasupra Cubei. Acestea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
americană la începutul actualului mileniu, inclusiv pericolul și percepția terorismului, Updike publică în 2006 romanul Terrorist, o încercare de a înțelege resorturile psihologice ale unui terorist idealist, Ahmad, un tânăr american (mamă cu descendență irlandeză, tată egiptean) ce respinge materialismul ateu american și este recrutat de o mișcare teroristă pentru a deveni erou al Jihad-ului antioccidental (a nu se confunda personajul lui Updike cu Achmed the Dead Terrorist, personajul popularului comic ventriloc Jeff Dunham). Ahmad ia decizia finală referitoare la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în element, or, Dumnezeu nu e din această lume. Postmodernii comit, în schimb, eroarea inversă: negăsind unitatea în această lume, au renunțat la ea, proclamând domnia hazardului. Într-adevăr, lumea golită de lumen e haosmos, ca ultimă oglindă a materialismului ateu. Filosofii diferenței trăiesc cu iluzia că poate exista operă fără autor. Lumea întoarsă din drumul ei către lumen ajunge de unde a purces: la nimic. Numai din acest punct de vedere lumea nu are autor. E o întâlnire dramatică cu diavolul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
bineînțeles, conform părții diavolului, se străduiește să convingă că ateismul nu înseamnă distrugerea general-umanului, cum se crede, cu toate că recunoaște o legătură între declararea morții lui Dumnezeu și criza umanismului. Ateismul (o mare minciună a omului modern, căci nu poate fi "ateu", ci doar să încline, în echivocul libertății sale, fie spre lumina lui Dumnezeu, fie spre partea ispititoare a diavolului) este, cu siguranță, un umanism, de vreme ce ține de om. Și ateismul, și religiosul sunt manifestări umane, deci aspecte contradictorii ale umanismului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
partea ispititoare a diavolului) este, cu siguranță, un umanism, de vreme ce ține de om. Și ateismul, și religiosul sunt manifestări umane, deci aspecte contradictorii ale umanismului în genere, la care face trimitere Vattimo. În paradoxul diferenței ontologice, s-ar putea ca "ateul" să fie, în realitate, mai aproape de Dumnezeu decât fanaticul religios. Când filosoful italian își motivează respingerea oricărei lecturi religioase a lui Heidegger, atitudinea lui este în perfectă concordanță cu ontologia postmodernismului. El crede că o lectură "religioasă" a lui Heidegger
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Hitler, anume că Nietzsche, grăbit să anunțe moartea lui Dumnezeu, a uitat de cea a diavolului. Recitindu-l pe Eminescu, se poate constata că poetul știa de zvonul morții lui Dumnezeu, Nietzsche fiind doar ultimul ei mare colportor. Nu atât ateii poartă vina dispariției sentimentului religios, zice poetul, cât oamenii Bisericii înseși. Altminteri, cum observă Vasile Andru 96, într-o anchetă a "Vieții Românești", inserția politicului (a disensiunilor) în sânul bisericilor a făcut ca în Constituția Uniunii Europene semnate la Roma
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
etc., o toleranță culturală fără margini. Dacă ne menținem în planul strict al culturii, teza se poate valida. În asemenea atmosferă pragmatică, instituțiile culturale vor fi neutre la întrebarea ce este esențial pentru o viață umană, tolerându-i deopotrivă pe atei, pe credincioși, pe fanaticii științei, ai literaturii etc. În cele din urmă, admite că asta e și dorința Stângii Culturale Americane, care stă sub influența gândirii lui Paul de Man și a lui Michel Foucault 190. Această stângă e menită
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mai recunoaște creștină (prin constituție), ceea ce țările islamice n-ar face niciodată. Occidentul necreștin se iluzionează că poate cuceri Orientul cu forța armelor celor mai sofisticate, cum fac azi americanii și aliații lor în Afganistan sau în Irak. Estimp, europenii atei nu văd că, în realitate, islamul cucerește pașnic Occidentul, slujindu-se de armele democrației, ale modernității, contrazicându-i, astfel, pe ideologii europeni care-i cred "primitivi" pe orientali. Statisticile grăiesc de la sine. Franța (care s-a opus recunoașterii că Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Tristan. Ne-a lămurit deja clasica lucrare a lui Denis de Rougemont, Iubirea și Occidentul. Tomas nu e un Tristan, iar Tereza nu este o Isoldă, cu toate trimiterile autorului la respectivul mit. Distincția este de o însemnătate capitală: numai "ateul" Tomas își dedublează viața în Don Juan și Tristan, dar Tereza simte că ambele modele existențiale sunt erezii prima neognostică, cealaltă având reminiscențe în religia iubirii catare și cavalerești, conform căreia împlinirea iubirii (ca regăsire a Paradisului pierdut) nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
continuu în diverse situații. Educația reprezint] un domeniu-cheie. Rugat de doi frați s] realizeze împ]rțirea moștenirii lor, El a refuzat (Lc. 12,14). Punctul de vedere al lui Richard Robinson este îndrept]țiț (An Atheist’s Values [Valorile unui ateu], 1964, p. 149): „Hristos nu se pronunț] cu privire la problemele sociale, cu excepția divorțului, si toate atribuirile legate de doctrine politice sunt eronate”. Nu se pronunț] cu privire la r]zboi, pedeapsa capital], jocuri de noroc, justiție, administrarea legii, împ]rțirea bunurilor, socialism, uniformizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mare drept expresie a naturii umane și nu ca pe ceva ce trebuie impus acesteia. Un pas important a fost realizat în 1681 când Pierre Boyle a f]cut afirmația șocant] pentru aceea vreme, potrivit c]reia un grup de atei ar putea forma la fel de bine o societate civilizat]. Al treilea conte de Shaftesbury a realizat un efort mai sistematic de schițare a unui nou portret al naturii umane și al moralității. În opera să Inquiry concerning Virtue (1711) el a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un anumit fel chiar dac] am fi de acord - ceea ce ar însemna s] înf]ptuim o mare nelegiuire - c] nu exist] Dumnezeu sau c] el nu poart] de loc de grij] treburilor lumești” (1625, Prolegomene). Grotius nu era un ateu, deci insistența să asupra acestui aspect este cu atât mai semnificativ]. Deși nu exist] o specificare clar] a „gradului de validare” acceptat de el, interpreții s]i conservatorii au considerat c], desi cunoașterea uman] a dreptului natural nu depinde de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Divine” pune probleme în ceea ce privește faptul aparent c] mulți oameni au concepții despre ceea ce este bine din punct de vedere moral f]r] a avea concepțiile corespunz]toare despre voința lui Dumnezeu. Această înseamn] c], aparent, nu exist] o penurie de atei și agnostici care, în ciuda lipsei lor de credinț] în Dumnezeu, nu prezint] o lips] de concepte morale. Susțin]torii Teoriei lingvistice a Poruncii Divine ar putea s] își mențin] poziția, negând faptul c] asemenea oameni exist] într-adev]r. Am putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
credinț] în Dumnezeu, nu prezint] o lips] de concepte morale. Susțin]torii Teoriei lingvistice a Poruncii Divine ar putea s] își mențin] poziția, negând faptul c] asemenea oameni exist] într-adev]r. Am putea specula c] cei care par a fi atei p]trunși de idei morale fie nu sunt atei cu adev]rât, fie nu au concepții despre binele moral. Am putea spune, de exemplu, c] cei care cred c] exist] ordine în univers, sau cred în propria lor conștiinț] - au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale. Susțin]torii Teoriei lingvistice a Poruncii Divine ar putea s] își mențin] poziția, negând faptul c] asemenea oameni exist] într-adev]r. Am putea specula c] cei care par a fi atei p]trunși de idei morale fie nu sunt atei cu adev]rât, fie nu au concepții despre binele moral. Am putea spune, de exemplu, c] cei care cred c] exist] ordine în univers, sau cred în propria lor conștiinț] - au orice fel de concepte pe care nu le pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] spun] teiștii și nonteiștii prin termeni morali, poate fi foarte bine, pe de o parte, același lucru sau, pe de alt] parte, un lucru cu totul diferit (p. 342). Această înseamn] c], în fața existenței de net]g]duit a ateilor p]trunși de idei morale și a agnosticilor, Adams admite c] „Teoria Poruncii Divine” nu poate fi o reprezentare corect] a ceea ce înțelegem cu toții prin termeni morali. Deci, de la bun început, el își propune sarcina mai modest] de a dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre corp și minte, ne este mai ușor să Înțelegem cât de important e să ne hrănim mintea cu lucrurile potrivite. Religia este un astfel de aliment sănătos. În cadrul unui studiu medical recent efectuat În Connecticut s-a constatat la atei o rată a mortalității dublă față de persoanele cu o credință puternică. Putem spune fără teama de a greși că o credință religioasă puternică poate fi un liman mental când suntem stresați, moment În care suntem cei mai predispuși la Îmbolnăvire
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și John Stuart Mill (cu care rămâne bun prieten), cât și pe cele ale lui George Eliot, Herbert Spencer și Henri de Saint-Simon ("utopia socială"). El dezvoltă noțiunea de altruism ca fiind o religie a umanității. Prin acest termen, deși ateu, acordă un substrat mistic tezei sale. Într-un cuvânt, dezvoltă o filosofie pozitivistă a societății. Este adeptul reorganizării societății pe baze științifice. Publică patru volume despre Système de politique positive ("Sistem de politică pozitivă") între anii 1851-18540. Elaborează legea celor
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Popa trebuie să dispară, biserica trebuie să dispară...”. Discuțiile au fost absolut inutile, încercam să spun : „Nu-i vorba de un scenariu de Titus Popovici, e vorba de Liviu Rebreanu” relatează Popovici. Dublă măsură : în cazul Ion de Rebreanu, scenaristul „ateu” ține cu dinții (sau, cel puțin, așa povestește), merge până la Ceaușescu ca să nu fie scos personajul unui preot, la urma urmei secundar, în vreme ce extirparea fasciculului narativ esențial, cu caracter religios, revelatoriu din Pădurea spânzuraților de Rebreanu se face fără vreun
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ritualului de încoronare la Alba Iulia : „Mai știi să ții o slujbă, sfinția-ta ?”. În nici un moment greu al zbuciumatei sale vieți, Mihai Titus nu îl invocă pe Dumnezeu, nu se roagă, nu vorbește cu o față bisericească. E un ateu singuratic, ale cărui intenții nu le cunosc nici cei mai apropiați. Așa cum înlăturase cu mână rece întregul și cel mai important nivel de lectură al personajului Apostol Bologa, cel al găsirii lui Dumnezeu, Titus Popovici face din „bunul creștin cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
privilegiată pentru el, dacă luăm în considerare doar puternica impresie pe care au avut-o asupra lui ultimele cuvinte ale generalului Maurice de Nassau: “eu cred ca 2 și cu 2 fac 4”.) Astfel, cel mai bun matematician, dacă este ateu, va afirma Descartes, nu poate fi niciodată sigur de cunoașterea sa. Urmîndu-și neclintit hotărârea, Descartes merge îndrăzneț pînă la punerea sub semnul întrebării chiar a experienței inteligibile, aparent de nezdruncinat, respectiv faptul că .) Dacă în Discurs filosoful menționează acest fapt
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]