1,813 matches
-
greșit Înțeles. Dificultățile speculative Întâmpinate În Încercarea de a da o bază luptei Împotriva rasismului pot și trebuie să fie puse Între paranteze În acele contexte În care acțiunea nu poate să sufere amânare. Pe scurt, pot fi făcute alegeri axiologice și normative În situații În care există o urgență a acțiunii. Chestiunea rămâne una de oportunitate, iar scopul se reduce la obținerea de rezultate, prin adaptarea la condițiile contextuale. Eficiența strategiei adoptate se impune drept criteriu provizoriu al alegerii unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
urmare, că binele comun trebuie adaptat la diversitatea preferințelor morale ale indivizilor. Cea de-a treia idee privește așa-numitele concepții „procedurale”. Valabilitatea și justificarea judecății politice trebuie să se bazeze exclusiv pe norme formale, În special din cauza pluralității orientărilor axiologice posibile. Sistemul politic trebuie să se abțină de la a lua poziție În conflictul dintre diferitele concepții despre lume, care trebuie să rămână În sfera privată. Ceea ce face ca, din această perspectivă, o societate să fie dreaptă „nu prin telos, prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se desfășoară În mod fair, rezultatul ar trebui să fie echitabil. Această opțiune procedurală se opune ideii conform căreia democrația rezidă În căutarea comună a binelui colectiv. De altfel, această ultimă noțiune trebuie respinsă cu totul, pentru că duce la conflicte axiologice de nerezolvat. Preocuparea lui Rawls este aceea de a propune valori morale imparțiale, așadar care să nu aducă atingere opiniilor și intereselor minoritare. O teorie a dreptății, așa cum am văzut, trebuie să corespundă preocupării unor indivizi raționali de a-și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui John Rawls, se știe că există o prioritate lexicală a libertății asupra egalității, respectiv o opoziție față de ideea că democrația constă În căutarea comună a binelui colectiv. Această ultimă noțiune trebuie de altfel respinsă, fiind o sursă de conflicte axiologice de nerezolvat. Grija principală a lui Rawls este să propună valori morale imparțiale, care să nu aducă atingere opiniilor și intereselor minoritare. Pentru filosoful american, principiile dreptății trebuie să respecte două reguli fundamentale. Prima stabilește primatul libertății, aceasta neputând fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ce-și bazează acțiunea pe calcule reci. Agentul subiectiv (motivațiile sale sunt bazate pe rațiuni proprii), conștient și inteligent (el este activ și perspicace din punct de vedere cognitiv), nu trăiește in abstracto, ci este actor al unei culturi, substrat axiologic, normativ și simbolic al unei colectivități, prin Însuși faptul socializării. Caracterul disparat al heterodoxiilor face cu neputință sintezele și exhaustivitatea, căci abordările sunt foarte numeroase, iar viziunile și orientările lor ideologice diferă extrem de mult. Unele dintre acestea urmăresc doar modificarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consensul nu este niciodată perfect: pot apărea tensiuni sau conflicte, se pot schița alternative, se pot organiza rezistențe. Clasificările cele mai marcante astăzi, cele elaborate, de pildă, pornind de la cercetările lui Milton Rokeach, Shalom Schwartz sau Ronald Inglehart, disting modalități axiologice și instrumentale, centrale și adiacente, materialiste și postmoderne, principiile de legitimitate care ne ghidează acțiunile sprijinindu-se pe creativitate sau pe competență, pe notorietate sau pe interesul general, pe comunicare sau pe conștiință. În funcție de „mărimea” sau de „cetatea” În cauză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
raportabile la știința limbii. V. arhivă, discurs, enunț, eveniment discursiv. DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN ARHETEXT. Concept și termen lansat de D. Maingueneau și F. Cossuta în 1995, arhetextul vizează calitatea unui text de a reprezenta un reper axiologic pentru un gen discursiv, reper la care se raportează celelalte producții culturale. Cu alte cuvinte, arhetextul nu este altceva decît un discurs fondator, emblematic pentru un glosocosmos, și recunoscut ca atare la nivel instituțional, datorită autorității sale normative: de exemplu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semantica narativă, menită să depășească nivelul producerii semnificațiilor discursive și să realizeze selecția valorilor disponibile și actualizarea lor prin joncțiunea cu subiecții sintaxei narative de suprafață. Astfel, nivelul fundamental, reprezentat de structurile elementare ale semnificației, se prezintă ca un dispozitiv axiologic ce poate servi ca bază de generare a unui evantai tipologic de discursuri posibile, în vreme ce nivelul narativ al semanticii este spațiul restricțiilor impuse de regulile combinatorii, unde se decide parțial tipul de discurs ce urmează a fi produs. În interiorul celei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
față de discursul său. Dincolo de distincția tipurilor de subiectivitate, una dintre concluziile importante ale lucrării o reprezintă omniprezența subiectivității în limbă, prin investigarea fenomenului la nivelul a diferite tipuri de discurs, dihotomia subiectiv /obiectiv trebuind înțeleasă mai degrabă ca un fenomen axiologic. Analiza textului și a discursului literar a îmbogățit înțelegerea noțiunii de "subiectivitate" prin prisma unor probleme ca: punct de vedere, distanță, perspectivă narativă, polifonie, subiectivitate și ficțiune, imaginea eului în și prin discurs etc. V. deixis, emoție, modalitate, polifonie, valoare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Lui este peste tot, părintele Stăniloae alege calea de mijloc, calea regală: "Istoria nu este una cu viața lui Dumnezeu, dar nici nu e goală de prezența Lui și în afară de raza puterii Lui"24. Creația se desfășoară în istorie, privită axiologic ca dar dumnezeiesc, dar și ca libertate sau misiune omenească. Altfel spus, istoria lumii își are rostul numai prin prisma destinelor individuale. Talentul cu care acționează un om pe scena istoriei este darul primit de la Creator, în timp ce libertatea omului constă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
nenorociri, suferințe și ispitiri 42. Această lectură va fi preluată de întreaga tradiție exegetică occidentală, devenind normă. Eshatonul presupune nu o evoluție, un progres, ci acel inefabil împărtășit cu riturile de trecere, cu marea pe-trecere, o mutație nu doar axiologică, ci ontologică. Între istorie și eschatologie există, după episcopul african, un dualism ireductibil. Ceea ce le unește însă asimptotic sunt, așa cum am amintit, acei kairoi ai istoriei. Eshatonul nu este doar sfârșit (finis), el desemnează în același timp și scopul (telos
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lui Nabucodonosor sunt etape succesive, cronologice din iconomia divină a istoriei. La rândul ei, viața omului este împărțită în vârste biologice, vârste pe care le întâlnim în istorie în diverse propuneri de periodizare nu doar temporală, ci și morală sau axiologică. O astfel de periodizare întâlnim la Fericitul Augustin, Bossuet, Vico sau în mitologia greacă. Paul Tillich atribuie o finalitate proprie fiecărei etape, ca treaptă necesară în atingerea scopului ultim: "Orice perioadă are un telos interior și aceasta trebuie interpretată istoric
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
avansând conceptul de "moarte a lui Dumnezeu", dar asta nu însemna anihilarea divinității, ceea ce ar fi absurd, ci a "ideii existenței unei cauze ultime în conștiința umană"119. Criza valorilor moral-creștine care au întemeiat civilizația europeană amenința cu un vid axiologic în care numai nihilismul mai are loc. De aici dilema omului modern: "Omul modern încă nu s-a hotărât dacă ar trebui să fie creștin sau păgân. El vede cu un ochi al credinței și unul al rațiunii. În consecință
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în antiumanism"124. Pentru Nietzsche nu există fapte în sine, ci este necesar să apelezi întotdeauna la o interpretare pentru a ajunge la un fapt. Pe scurt, nu exist fapte, ci numai interpretări. Această abandonare a perspectivei ontologice în favoarea celei axiologice va marca întreaga evoluție a gândirii moderne și, mai ales, postmoderne, de la structuralism la semiotică și deconstructivism. Filozoful german revine la ideea clasică a eternei reîntoarceri în Așa grăit-a Zarathustra, unde descrie fiecare moment ca pe o ușă care
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
își recunoaște doi discipoli francofoni: Bertrand Badie și noi înșine. 23 F. Braudel, Ecrits sur l´histoire, Flammarion/Champs, Paris, 1969. 24 Ch.R. Ragin, The Comparative Method, University of California Press, Berkeley, 1987. 25 Lucrările lui Ronald Inglehart asupra schimbărilor axiologice de la o generație la alta și mai ales opoziția dintre materialiști și postmaterialiști privește atitudinile, nu clivajele. Acestea nu se situează pe aceeași scară macro-analitică cu cele ale lui Rokkan. Ar fi mai potrivit să fie dialectizate decât să rămână
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
transformare profundă a societăților; dacă ne referim la Rokkan, este vorba de procesul de modernizare 8. Clivajele imaginate au o valoare instrumentală și natura lor este ideologică. Este o reprezentare a conflictului politic ca structurant al întregii societăți, inlocuirea judecății axiologice printr-o antologie. Pornind de la un fapt observabil asupra căruia analiștii sunt de acord tranziția de la comunism democrație opune în mod necesar vechii comuniști noilor democrați anticomuniști concluzionăm că este vorba de expresia unui clivaj fundamental și structural al societății
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ceea ce are ea mai esențial, existent în adîncimile subconștientului oricărui individ și creator. Această matrice stilistică acționează obligatoriu asupra unui creator prin 5 factori : orizontul spațial (în cazul românilor, celebrul "spațiu mioritic", analizat într-un volum separat), orizontul temporal, accentul axiologic (solidaritate sau nonsolidaritate cu cele două orizonturi), sensul mișcării înăuntrul lor (anabazie sau catabazic - înaintare sau retragere) și năzuința formativă (individual, tipizant, stihial). Viziunea lui Blaga, rod al meditației lirice, dar si emanație folclorică, este seducătoare și pînâ la un
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
redactarea, am demisionat în 2003 de la institut și am redevenit ceea ce fusesem, de fapt, dintotdeauna: un slujbaș al gazetăriei culturale". Disponibilitatea confesivă a omului de cultură dobândește nuanțe aprinse în momentul asumării unor structuri definitorii, a unor poziții ideologice și axiologice ferme. În peisajul intelectual contemporan, opțiunile tari, mai ales de felul celor enunțate mai jos, pot atrage critici, ironii și controverse (cum, de altfel, s-a și întâmplat): "Mai bine cobor în subsolul în care sunt și-ți mărturisesc limpede
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
un S.R.L. și să adune banii cu lopata, sau cu lingurița, după caz, frecventează bibliotecile (desuetă ocupație!), scrie cărți, conduce un cenaclu, face publicistică justițiară și onestă; în general, trăiește într-un alt orizont de așteptare, într-un alt spațiu axiologic, în care valorile morale, intelectuale, civice sunt riguros și definitiv așezate. Pentru orașul Huși (actualmente municipiu), un asemenea intelectual a fost, cu două decenii în urmă, regretatul poet, critic și istoric literar, eseist și animator Ion Alex. Angheluș și este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în scrisul lui Theodor Codreanu o indicibilă vibrație a ideilor, care îl apropie, în opinia noastră, de Ibrăileanu și desigur de întemeietorul criticii literare românești, Titu Maiorescu. Provocarea valorilor mizează programatic pe o ambiguitate. Valorile clasice, prin chiar condiția lor axiologică perenă, reprezintă pentru criticul tânăr o permanentă provocare. Fiecare generație descifrează în scrisul celor vechi sensuri ce corespund sensibilității epocii, "spiritul veacului", pentru a relua o sintagmă celebră. Deopotrivă, capodoperele trecutului pot fi provocate în fiecare clipă, prin noi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
subl.m) și dincolo de acestea complexitatea naturii umane". În definitiv, sunt dovezi ale erudiției și ale capacității de evocare. Constantin Călin îndeplinește cu prisosință ambele condiții. Vechea disputa biografie-operă e, cred, admirabil tranșată: metoda biografică e benefică pentru aprofundarea înțelegerii axiologice și a complexității naturii umane, fără inflamări ori fierbințeli apologetice. În cazul de față, erudiția are șanse de a ajunge, tot fără excese, la concluzii irecuzabile, cum ar fi aceea a unui Bacovia reprezentativ pentru ființa națională. Și mai e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
istoric literar, comentator. Meritul său fundamental constă în orientarea discursului spre sensuri și percepții estetice delimitate stilistic într-o manieră novatoare: " Am început acest capitol cu opinia înțelenită că Bacovia a fost un poet fără biografie. Afirmația are chiar sens axiologic (...) Nu există creator inferior operei sale și asta în virtutea "inegalității" dintre cauză și efect (...) Despicarea personalității creatorului în eul empiric și eul creator se face spre a sublinia superioritatea operei față de creator. (...) A suprima unul dintre euri înseamnă a-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Theodor Codreanu, convingător argumentată. Există azi o adevărată furie a "demolărilor", a bagatelizărilor, a minimalizării, a ostilității față de valorile morale, istorice, patrimoniale, tradiționale și naționale, susținută de cele mai ordinare deșeuri intelectuale și asociată cu laxismul moral și cu vidul axiologic. Societatea românească și societatea europeană sunt confruntate cu ticăloșiile și escrocheriile "teoretice" "deconstructiviste", negativiste în raport cu valorile creștine și cu moștenirea noastră culturală. Sunt confruntate, în fond, cu reaua-credință a celor care își spun postmoderniști, negativiști, gauchistes, postavangardiști, neoavangardiști, elitiști sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
istorico-literară mai cumpănită și nuanțată (Mitul Eminescu, 2004), în care același Maiorescu este judecat oarecum mai blând, deși autorul nu scapă nici aici prilejul de a da uneori cu o mână și a lua cu cealaltă. Al doilea mare reper axiologic al criticului este Bacovia (Complexul Bacovia, 2002), pentru ca în Caragiale abisal (2003) să propună o relectură incitantă a operei celui de al treilea. Unitatea de viziune și stil, ca pecete a organicității, definește toate aceste demonstrații critice. Din trunchiul central
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de avangardă "Aisberg", în sensul anticipat de Umberto Eco încă din 1962, în care singura cale de a te întoarce la tradiție este prin avangardă. Prin întoarcere, nu se consumă posibilitățile autentice și se evită manierismul, dată fiind complexitatea reliefului axiologic al structurii spre care se transcede. Apelând la teme precum "Transmodernismul", "Transmodernitatea" sau "Acțiunea transmodernă", revista transilvană depășește criza postmodernă de luciditate și prin apel la structurile tradiționale de valori, abandonate în urma cutremurului ideologic optzecist. Un lucru similar se petrece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]