14,396 matches
-
-i gătească mâncăruri chinezești. Nu ridica un deget În rest, ci doar ca să mă certe pe mine sau pe oricine altcineva care avea ghinionul să-i iasă În cale. Când a rămas infirmă, am internat-o În cel mai bun azil, extrem de costisitor. Nu a fost recunoscătoare. Îl numea „anticamera morții“. Timp de ani de zile mi-am spus să am răbdare, că urma să moară curând, sigură fiind că furia ei explozivă va avea același efect exploziv asupra propriilor vase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
În inima unui munte din Himalaya și străjuită de un „con“ de zăpadă, conform informației din articolul publicat În 1931. Despre unii dintre locuitorii acestei văi se spunea că ar avea peste 150 de ani. (Am Întâlnit rezidenți ai unor aziluri de bătrâni care sufereau de demență și susțineau cam același lucru.) James Hilton a citit probabil articolul lui Rock pentru că, la scurt timp după aceea, a folosit descrieri similare pentru miticul său Shangri-La. Voilà, așa s-a născut un mit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ajuns să te uiți la pești. Își țineau gurile căscate după oxigen, iar vânzătorii care stăteau pe vine În apropiere și fumau țigări de foi nu aveau deloc aerul Îngrijorat al unor doctori de la urgență sau al unor infirmieri de la azil. —E oribil, zise ea Într-un final. E mai rău decât dacă i-ar omorî direct fără să mai inventeze astfel de justificări. Nu e mai rău decât ce facem noi În alte țări, spuse Dwight. —Despre ce vorbești? zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
dorul. Amândoi părinții au avut mulți ani de la Dumnezeu, nouăzeci, respectiv nouăzeci și trei. Vă închipuiți că-mi era greu să-i îngrijesc. Mergeam la serviciu, mă ocupam de agricultură și de părinți. Foarte greu. Nu i-am trimis la azil sau în altă parte. Când mi s-a spus că Eiji a murit, vă spun sincer, mintea mea s-a blocat. Auzim despre oameni care se «blochează». Chiar este adevărat. Chiar se întâmplă. Nu mai știam de capul meu. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
un amestec puturos de rachiu de drojdie cu scrum de bălegar, ceea ce făcea să fie în permanență însoțit de roiul bâzâitoare de muște mari și verzi de grajd. Se zicea că ar fi fugit cu ani în urmă dintr-un azil de alienați unde, din rațiuni terapeutice, i se dădea să înghită vomitive, i se făceau clisme cu zeamă de tutun, era biciuit cu ramuri de urzici, bătut cu ranga peste coșul pieptului, învârtit în centrifugă și ținut zile în șir
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
medicală fiindcă vor fi transformate în altceva. 111 dintre ele vor fi “comasate” și făcute secții externe pentru spitalele care supraviețuiesc, iar 71 vor fi convertite în “cămine pentru persoane vârstnice sau centre de permanență” adică mai pe înțelesul tuturor, aziluri de bătrâni, care după părerea lor sunt tot un fel de spitale, în care personalul medical, dacă există, neavând medicamente sau vreun alt suport medical în afară de o lumânare la cincizeci de pacienți și o cutie de chibrituri, nu are altceva
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
un amestec puturos de rachiu de drojdie cu scrum de bălegar, ceea ce făcea să fie în permanență însoțit de roiul bâzâitoare de muște mari și verzi de grajd. Se zicea că ar fi fugit cu ani în urmă dintr-un azil de alienați unde, din rațiuni terapeutice, i se dădea să înghită vomitive, i se făceau clisme cu zeamă de tutun, era biciuit cu ramuri de urzici, bătut cu ranga peste coșul pieptului, învârtit în centrifugă și ținut zile în șir
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ne considerăm frați, eliminând divergențile politice și religioase construind, o societate mondială În care să dovedim,depășirea unei crize de incivilizație, iar vizitatorii extra tereștri ce ne vor survola planeta, realizând incredibila orânduire civilizată și bună stare, unii să solicite azil economic alții poate chiar azil politic...! Iar În Încheiere, planeta noastră să triumfe În imensitatea spațiului cosmic urmează ca, lucrătorilor din Justiție să li se ofere o altă slujbă, sălile de tribunal să fie echipate pentru manifestări culturale ștințifice și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
politice și religioase construind, o societate mondială În care să dovedim,depășirea unei crize de incivilizație, iar vizitatorii extra tereștri ce ne vor survola planeta, realizând incredibila orânduire civilizată și bună stare, unii să solicite azil economic alții poate chiar azil politic...! Iar În Încheiere, planeta noastră să triumfe În imensitatea spațiului cosmic urmează ca, lucrătorilor din Justiție să li se ofere o altă slujbă, sălile de tribunal să fie echipate pentru manifestări culturale ștințifice și În mod deosebit penetenciarele să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
prea mare pericol de-a rămâne acolo: unii din membri comisiei mai inițiați În afacerile guvernului aveau cunoștință de relațiile de prietenie dintre cele două țări, putând deci aproba fără teama de represalii... Solicitantul nu avea nici o șansă să ceară azil politic În țara respectivă. Dictatorul Nicolae Ceaușescu - vindea israelului evreii români ce doreau să emigreze cu zece mii dollary persoana, indiferent dacă era copil ori bătrân...! Aceste două țări erau socotite prietene și nici un turist cu intenție de emigrare În țările
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
flămânde din țara lui...! Cum Germania Federală nu putea să ofere lucru la sutele de mii de refugiați, pe teritoriul acestei țări, au fost amplasate câteva oficii de repartizare În alte State capitaliste a refugiaților care nu vor să ceară azil politic local, ori din alte motive erau respinși. În această situație, onorabila gazdă care le oferi ospitalitate și, care nu mergea la lucru decât capul familiei, se putea Înțelege fără alte comentarii; Șederea lor prea Îndelungată pe cheltuiala respectivei familii
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ospitalitate și, care nu mergea la lucru decât capul familiei, se putea Înțelege fără alte comentarii; Șederea lor prea Îndelungată pe cheltuiala respectivei familii nu va fi În ajutorul nimănui, evadații va trebui să i-a o decizie. Puteau cere azil politic În Germania Federală ori se puteau prezenta la alte comitete de binefacere care Îi puteau trimite În U.S.A., Canada, Australia ori Republica Sud Africană...! Dacă,Tony Pavone cu prietena lui Atena solicitau azil politic În Germania Federală, nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a o decizie. Puteau cere azil politic În Germania Federală ori se puteau prezenta la alte comitete de binefacere care Îi puteau trimite În U.S.A., Canada, Australia ori Republica Sud Africană...! Dacă,Tony Pavone cu prietena lui Atena solicitau azil politic În Germania Federală, nu aveau să Întâmpine opstacole. Se puteau prezenta la o anume poliție unde li se Întocmeau formelese emigrare și puteau rămâne direct aici, adică orașul Frankfurt pe Main. Cum Tony Pavone nici nu voia să audă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
muncă nici vorbă, au fost nevoiți să se prezinte de grabă În orașul Zirndorff oraș ce nu se afla prea departe de marele Nurenberg, oraș ce intrase În istorie prin judecarea și condamnarea la moarte a criminalilor de război - cerând azil politic...! Azil Politic era impropiu supranumit...! Aflară câteva clădiri cu cinci-șase etaje, Într-o perfectă curățenie, În timp ce produsele bucătăriei ce erau oferite azilanților gratis, Întreceau În calitate și abudență orice imaginație...! Erau liberi să viziteze orașul și Împrejurimile iar Într-
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vorbă, au fost nevoiți să se prezinte de grabă În orașul Zirndorff oraș ce nu se afla prea departe de marele Nurenberg, oraș ce intrase În istorie prin judecarea și condamnarea la moarte a criminalilor de război - cerând azil politic...! Azil Politic era impropiu supranumit...! Aflară câteva clădiri cu cinci-șase etaje, Într-o perfectă curățenie, În timp ce produsele bucătăriei ce erau oferite azilanților gratis, Întreceau În calitate și abudență orice imaginație...! Erau liberi să viziteze orașul și Împrejurimile iar Într-una din
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de puternică - Tony Pavone Îi săruta, economisind aproape tot ce câștiga...! Jugoslavul șef era mulțumit. Așa de mulțumit Încât, În momentul când actele de emigrare au fost gata și ei urmau să plece, acesta le propuse să renunțe, să ceară azil politic În Germania Federală iar el se angaja să-i ajute să opțină cetățenia germană. Atena ar fi dorit această favoare. Aveau munca asigurată iar banii intrau cu regularitate În buzunarul lor. Oricum, rămânând În Europa, nu prea departe de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de milă. — Recunosc că toată părerea asta de rău pentru oameni te poate epuiza. Pe de altă parte, mă simt și provocat de el. — Normal că ești. Serios că ar trebui să-mi Închidă frățiorul. Să-l bage Într-un azil. Trebuia să-l auzi cum trăncănea. — Atunci ai vorbit cu el? — L-a pus pe un tip să descrie magnifica aterizare. După care a pus el mâna pe telefon. Nemaipomenit. Ca și cum ar fi ajuns la Polul Nord cu bicicleta. Își dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
aflat vestea. Tocmai terminaserăm o cină frugală și Richard încerca să o convingă pe Sheba să cumpere o magazie pe care o văzuse de vânzare în East End. Nu! protesta Sheba cu groază prefăcută. Dragul meu, o să sfârșim într-un azil de săraci. — Dar e o investiție minunată, Sheba, zicea Richard. Am putea pune o a doua ipotecă pe casa asta ca să finanțăm renovarea și la sfârșit o să ne trezim cu o cuibușor de toată frumusețea. Ambițiile imobiliare ale lui Richard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
cum ar fi trebuit. Trecuseră 6 ani de la lovitura de stat; trăiam într-un regim de dictatură militară, care își plasase un post de "observație" chiar vizavi de ambasadă; aproape zilnic, ambasadele erau luate cu asalt de chilieni care cereau "azil politic" și Ambasada română nu avea un sistem general de alarmă! Nu ne-am gândit, a fost răspunsul! Eu m-am gândit, am scris la minister și primii curieri care au venit la Santiago ne-au instalat alarmă în toată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în forumurile internaționale. Din primele zile după 11 septembrie 1973, sediile misiunilor diplomatice occidentale, dar și ale unor state latino-americane, au fost asaltate de zeci și sute de chilieni care pătrundeau cu forța sau sub diverse motive în ambasade, cerând "azil politic". Datorită numărului mare de asasinate, arestări, dispariții, Santiago devenise un "tribunal internațional", unde puteai să întâlnești zeci și zeci de avocați și experți juriști veniți pentru a apăra interesele patrioților chilieni, atunci când instanțele mai puteau acționa! Mai erau, de ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
era septembrie 1973. Căutau să nu mai fie atât de "vizibili" peste tot, stăteau la pândă, dar din umbră. Motivând asigurarea "securității ambasadelor", aveau "forțe de ordine" în fața acestora pentru a le "proteja" de asaltul zilnic al chilienilor ce doreau azil politic, dar se fereau să intervină brutal, întotdeauna existând "după gard" fotografi și cameramani. Șefii de misiuni erau uneori chemați la Ministerul Relațiilor Externe, unde li se punea în vedere să ia măsuri, să informeze corect autoritățile și mass-media din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Astfel, oficiul poștal se ridica drept în mijlocul agitației din Shahkot. Școlari, cerșetori, olari și pictori de pancarte. Vaci și porci și bivoli. Profesori de ikebana de la politehnică. Profesori de matematică. Funcționari ai institutului pentru asmatici și bucătari. Doctorițe și directorul azilului de boli mintale. Contabili. Producători de lenjerie. Reparatori de umbrele. Un brutar și un vânzător de ouă. O femeie pescar. Muște. Un spălător care abia se vedea de cearceafuri și prosoape. Un sadhu îmbrăcat în portocaliu, care zâmbea și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
binedispus. Cum vrei să te examinez dacă stai în copac? Dar nu, Sampath nu avea de gând să riște. Nu era prost. Nu se dădea el jos să se lase prins și - cine știe? - băgat în cușcă și dus la azilul de nebuni de pe Alipur Road, ca nebunul care întrerupsese cursul de economie pentru doamne de la universitate și fusese ademenit și prins doar cu niște dulceață. Așa că, la insistențele familiei, doctorul Banerjee, care se mândrea cu condiția sa fizică, se aburcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
o porție. — O să-l otrăvești, îi spunea domnul Chawla, realmente îngrijorat când își începu eforturile de a crea o nouă bucătărie. Va reuși să le distrugă cu totul norocul. Dacă nu era renumele familiei în joc, te duceam imediat la azilul de nebuni, murmură el. Odată cu trecerea anilor, descoperise că o înțelegea din ce în ce mai puțin în loc să o înțeleagă mai mult. Ce se petrecea în capul ei? se trezea uneori întrebându-se. Oare gândea ca o ființă umană? Vedea pe fața ei expresii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
dacă se întrebaseră ce i se dădea de mâncare lui Sampath, dar, pe măsură ce ambiția lui Kulfi creștea, pe măsură ce devenea mai sigură de ceea ce făcea, un singur miros era suficient cât să-i înnebunească. Departe de a o trimite la un azil de nebuni, se învârteau lacomi în jurul ei, încercând să arunce o privire în oalele care bolboroseau sau să-și bage degetele printre grămăjoarele de mirodenii din piatra de măcinat. Numai că ea îi alunga cu sălbăticie. Nu-i pentru voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]