1,758 matches
-
iar spre femeie: - Da vreo ulcică de vin n-ai? - Oi avea, că mă uit la dumneavoastră, taman de unde veniți. - Așa e! Miloasă ești, mînca-ti-aș gura! Ieșea muierea. Gheorghe îl îmboldea pe ucenic: - Ce stai, Paraschive, ca sfântul Sisoe? Dezgheată-te, băiete! Când aducea gazda băutura, o întrebau: - De mult ți-a murit bărbatul? - Merge pe cinci ani. Sorbeau vinul greu, țărănesc, negru, cu spumă roșie. - Și de-atunci, singurică? - Singurică. - Singurică și tinerică! Se lăsa vinu-n genunchi. O îmboldeau și pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ne adoarme. Ne trezim și murim cu ele... Auzit-ai tu vrodată povestea regelui Tla? - - Niciodată... Dar aș dori să știu mai întîi cine-i Archaeus? - Hm! Cum dracu să ți-o spun dacă n-ai priceput pân - acuma. Măi băiete! Cu toate schimbările ce le dorește un om în persoana sa, totuși ar vrea să rămâie el însuși... persoana sa. Am cunoscut oameni ce doreau a fi mai frumoși (cîte femei! ), mai cuminți (cîți oameni de stat! ), mai geniali (cîți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bune, negre. Astfel ieși pe uliță. Căzuse cea dendîi ninsoare și pe zidurile de-a lungul ulițelor el văzu pe ici, colo câte un copilaș îmbrăcat bine, făcând bulgări de omăt și aruncând unu-ntr-altul. Erau veseli și râdeau copiii. - Măi băiete, cum te cheamă? îl întrebă el pe unul. - N-am nume, n-am fost botezat, zise copilul râzând. Același răspuns i-l dete al doilea copil. Astă - seară el nu mai merse la cafenea, dar s-așeză în portalul teatrului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
păr atât de blond ș-atît de moale și niște mâni atât de albe și tot cu gropițe și niște piciorușe mici... Ah! n-oi uita-o niciodată! Ea s-apropie de mine, se uită mirată: - A cui ești tu, măi băiete?... - A mamei, zisei, nici nu știu cum îl chema pe tata... - Dacă ești a mamei, vin la tata, zise ea, și mă luă de mână... Intrai în niște odăi frumoase cu covoare pe jos, cu divanuri de jur împrejur... iar un boier
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
unui chirurg priceput, școlit. În fața lui se afla Griul legănănd prin suflarea sa un fel de nor alb, pufos un suflet. Un tablou fantastic putea spune un pictor, fantastic putea spune și Gavriel însă într-un mod aspru și grotesc. Băiete, ți-am spus eu, rosti Griul , urăsc oameni și mofturile lor. Trebuia să stai aici cu mine. Măcar acum suntem trei. Cine este? întrebă cu teamă în glas cel numit băiete ,deși știa raspunsul.Putea simți. Gavriel, ți-l prezint
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
și Gavriel însă într-un mod aspru și grotesc. Băiete, ți-am spus eu, rosti Griul , urăsc oameni și mofturile lor. Trebuia să stai aici cu mine. Măcar acum suntem trei. Cine este? întrebă cu teamă în glas cel numit băiete ,deși știa raspunsul.Putea simți. Gavriel, ți-l prezint pe fiul tău. E un avort însă nu unul dorit. El nu face parte din cortul tău însa este copilul tău. Unde va merge? Cu noi! Am aranjat asta. L-am
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
acel moment Gavriel îl primi pe Angel în brațe. Apoi ascultă toată trista poveste a copilului și a mamei sale. Cănd Griul sfărși de istorisit îi preciză lui Gavriel: Să nu crezi că Lumina nu știe ce s-a întămplat, băiete. Știe tot. Doar va lăsat să alegeți ca să nu aveți ce să îi reproșați. Ția îngăduit să ai parte de copilul tău căci ai slujit cultului său iubirea. Dar de ce nu spune nimic? Încă nu, încă nu. După douăzeci de
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
neatinsă din dreptul lui Coltuc, o ciocni cu a lui, apoi i-o așeză iar dinainte. Abia atunci își dădu seama : Drace, spuse, tu n-ai cum să dai sticla peste cap... Un pai... spuse flăcăul. Îmi trebuie un pai... — Băiete, strigă Ologu, un pai pentru domnu’, nu vezi că nu poate să bea direct, are o indispoziție ? Apoi se întoarse spre flăcău : Și cum ziceai ? — Eu văd lumea întreagă, spuse Coltuc, aproape cu gura închisă și cu buzele nemișcate, de parcă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
clipa aia, dacă poți să tragi după tine partea retezată ori nu... Costică, înduioșat de-a binelea, își mângâia pulpa imaginară, rotunjind aerul cu palma. Apoi duse sticla la gură și o trânti, după ce o golise cu totul. — Da’ tu, băiete ? întrebă, ștergându-și ochii apoși. Pe tine cum te vezi ? — Pe mine nu pot să mă văd decât așa cum sunt. Nu poți să-i vezi întregi decât pe ceilalți, nu poți vedea rotundă decât lumea din jur. Adică trebuie o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bani, folosind împreună aceeași butelie. — Bună seara, gospodină ! strigă Maca, printre sfârâielile care se auzeau ca o grindină pe acoperișuri. Ce-ai gătit tu pentru cină ? Dolofanele se întoarseră vesele, salutând simultan, cu vârtejuri de cuțit prin aer. — Ce zici, băiete ? întrebă una dintre ele. Merge să prăjești parizer, cum face dumneaei ? Maca tuși, luat pe nepregătite. Erau simpatice amândouă, cu ochii lor rotunzi și obrajii rumeniți de vălătucii fierbinți. Dacă n-ai altceva, spuse, merge să prăjești și o talpă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
auzea din stradă. — De unde ai știut cum o cheamă ? întrebă Jenică. Se întoarse spre cârciumar : Ne-ai zis vreodată cum o cheamă ? Coropciuc zâmbi și, cum le scotea la iveală pe rând, lămuri o nouă taină. — De la aură. Așa-i, băiete ? — De-asta are și darul cititului, adăugă Maca. Coropciuc terminase de aranjat paharele. Își turnă un deget de bere și-și șterse mustățile cu degetele făcute crăcană. — Fetița asta a noastră, spuse, nu are darul cititului, din contră, are boala
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
perpetuându-se blestemul. Mai înainte de a se despărți de diavol, baba are următoarea conversație cu el: ,,- Mă ! n-auzi tu ?...când mai vii p-aici? - Altă dată... Cine știe când ? a răspuns e fără să se mai uite înapoi. - Mă băiete, ascultă... să nu uiți să-i spui lui frate-tău că-l aștept negreșit... Ai auzit ? Da’, până să isprăvească ea, băiatul a pierit, parc-a intrat în pământ’’. Se poate observa că simbolul rămâne astfel în pură fantasticitate; narațiunea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
casa lui, Unde-i ții de cald, scump pui, De nu intră, nu iese nimic Primi-vei pacea veșnic. Doamne-Doamne i-o mașină de spălat, Unde ești dat la curățat. Dacă ți-e sufletul cu pete, O să te cam doară, băiete. Doamne-Doamne i-o oală cu presiune, Unde te coci și fierbi pe bune, Aici este fiert capul pătrat Și alinat cadavrul decapitat. Alinătoarele de suflete din vale își iau un rămas bun gălăgios. Cortina cade și se ridică. Trei femei
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
resentiment. Întorși de la o petrecere oferită de tatăl Marthei, rectorul universității, cei doi se Încing Într-un joc nemilos, undeva Între scrimă și jumuleală. În timp ce așteaptă niște invitați, ea vrea să mai bea ceva. MARTHA: Ha, ha, ha, ha! Hai, băiete, mai toarnă-mi un pahar. GEORGE: (Îi ia paharul) Tragi cam mult la măsea... MARTHA: (alintându-se ca un copil) Fetiței Îi este sete. GEORGE: Incredibil! MARTHA: (plimbându-se de colo-colo) Știi ceva, iubitule? La băutură te fac șah-mat atunci când
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Ștefan era mic la statură și nu putea să încalice singur, aprodul Purice se făcu jos, la picioarele lui, ca o moviliță, pe care domnul se urcă și încalecă ușor. Zâmbind, Ștefan se întoarse către Purice și îi zise: Purice, băiete, de voi câștiga, În Movilă-naltă eu te voi schimba! Viteazul domn se aruncă apoi din nou în luptă, cu mai multă furie. Românii ieșiră învingători. După război, Ștefan dărui aprodului Purice moșii, pentru fapta lui și dragostea ce-i
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și notă rilor sale. Nu știu cum s a făcut, nici care au fost motivele care l-au determinat, dar la 4 5 luni de carte cu el, m-am trezit trimis la un concurs literar, organizat prin 1950, d rept concurent! - Băiete, mâine dimineață mergi la concursul literar la Liceul „Iorgu Radu”, faza orășenească, mi a hotăr ât profesorul programul zilei următoare. Cum de m a selecționat pe mine dintre atâția alți i, poate mai buni, n am aflat nici în ziua
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Făcând într-o zi o lecție de Istorie și vorbind școlarilor săi de Mihai Viteazul, Caragiale observase că unu l dintre elevi se uita mereu pe fereastră, dus cu gândul aiurea și fără nici o atenție pentru explicația sa. - Bine, măi băiete, îi zise Caragiale, eu vorbesc de aproape un ceas și ție nici nu ți pasă! Spune, în cotro te uiți și la ce te gândești? - Ascultam mierloiul din pom! răspunse elevul sincer, dar destul de emoționat. Caragiale tăcu o clipă, fixă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
își continuă apoi cursul de istorie. Elevul însă nu-și lua ochii de la fereastră. Explicând mereu și observând că elevul continuă a privi pe fereastră cu încordată atențiune, Caragiale își întrerupse explicația și apropiindu-se de elev îi zise: - Măi băiete, știi una: haidem în grădină cu toții să ascultăm mierloiul din pom, ș om vorbi despre Mih ai Viteazul lecția viitoare. Ceea ce făcu cu întreaga clasă - și ceea ce amintește minunata pedagogie a lui Ion Creangă. * C. Săteanu (pseudonim Carol Schânfeld) născut
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ajunși la maturitate, iar tații povîrniți, tatăl să fie sub tutela fiului, și fiul să-i administreze avutul. GLOUCESTER: Nemernicul, nemernicul! E tocmai ce susține în scrisoare. Nemernic afurisit! Denaturat, execrabil, bestie nemernica! Mai rău ca o bestie! Du-te, băiete, si caută-l. Am să pun mîna pe el. Nemernicul abominabil! Unde e? EDMUND: Nu prea știu, milord. Dacă-ați binevoi să vă amînați indignarea împotriva fratelui meu, pîna veți putea să obțineți de la el o mai bună mărturie a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Bufonul) BUFONUL: Să-l plătesc și eu, ia fesul meu de nebun. (Îi dă lui Kent fesul). LEAR: Ei, dragul meu ștrengar, ce mai faci? BUFONUL (Lui Kent): Omule, ai face bine să iei fesul meu de nebun. LEAR: De ce, băiete? BUFONUL: De ce? Pentru că iei partea unuia care este-n dizgrație. Da, si nu știi să zîmbești după cum bate vîntul, ai să răcești repede: așa că ia tichia mea. Păi ortacul asta și-a surghiunit două fete și pe a treia a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și-a surghiunit două fete și pe a treia a binecuvîntat-o împotriva voinței sale: dacă-l urmezi, trebuie neapărat să-mi porți tichia. (Lui Lear) Ce mai zici, unchiule? Aș vrea să am două tichii și două fețe. LEAR: De ce, băiete? BUFONUL: Daca le-aș da lor tot avutul meu, mi-aș păstra mie tichiile. Uite-o pe-a mea, cere-o pe cealaltă de la fetele tale. LEAR: Take heed, sirrah -the whip. FOOL: Truth's a dog must to kennel
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
decît lasă De două-ori treișpe-n doușșasă. KENT: Asta-i nimic, nebunule. BUFONUL: Atunci e că ce iese din gură unui avocat neplătit: nu mi-ai dat nimic pentru asta. Poți să scoți ceva din nimic, unchiule? LEAR: Păi nu, băiete, nimic nu poți face din nimic. BUFONUL (Lui Kent): Te rog, spune-i că la atîta se ridică și venitul moșiei lui; pe-un nebun nu-l va crede. LEAR: Amar nebun. BUFONUL: Știi care-i deosebirea, copile, între-un
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
sudden joy did weep, And I sorrow sung, That such a king should play bo-peep And go the fools among. Nebunul dulce și amar Va apărea imediat; Unul în costum pestriț Găsi-va-aici pe celălalt. LEAR: Mă faci nebun, băiete? BUFONUL: Toate celelalte titluri ale tale le-ai cedat, pe asta îl ai din născare. KENT: Asta nu-i întru totul nebunie, stăpîne. BUFONUL: Nu,-ntr-adevăr; lorzii și domnii cei mari nu mi-ar lăsa-o. Dacă i-aș avea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-i iute, voi fi acolo înaintea ta. KENT: N-am să dorm, stăpîne, pînă nu voi fi înmînat scrisoarea voastră. (Iese) BUFONUL: Dacă-un om ar avea creieru-n călcîie, n-ar fi în pericol să-i degere? LEAR: Ba da, băiete. BUFONUL: Rogu-te, -atuncea, fii vesel, fiindcă mintea ta nu va umblă în păpuci. LEAR: Ha, ha, ha. BUFONUL: Ai să vezi, cealaltă fiica a ta ce blînd o să se poarte cu tine; căci, cu toate că seamănă cu asta cum seamănă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
păpuci. LEAR: Ha, ha, ha. BUFONUL: Ai să vezi, cealaltă fiica a ta ce blînd o să se poarte cu tine; căci, cu toate că seamănă cu asta cum seamănă un pădureț cu un măr, totuși știu eu ce știu. LEAR: Ce știi, băiete? BUFONUL: Că va semăna la gust cu aceasta, ca un pădureț cu alt pădureț. Știi de ce nasul stă în mijlocul fetei? LEAR: Nu. BUFONUL: Ei, ca să aibă un ochi de fiecare parte a nasului, încît ce nu poate mirosi, să poată
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]