1,395 matches
-
de toamnă" de la Victoria? Ce părere să am? Proastă. Nu numai despre saloanele ieșene, ci și despre cele bucureștene. În general, despre saloane. Așa cum sînt concepute ele acum. Ca niște "obligații" ale breslei: să fie! Măcar de-ar fi pe bănuți, cum erau în "epoca de aur". Formale, formale, dar frații lucrau serios pentru că sperau într-o "achiziție". Acum, fiecare înșfacă ceva din atelier sau din debara și pune pe panou, la Victoria (minunat-proletcultă denumire, nu?) Ce poate ieși de-aici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din propriul instinct primar, detonează pe furiș cel mai adesea în preajma vîrstnicilor cu vădita intenție de a traumatiza - te uiți la aceste specimene și-ți dai seama cît de subnutrite sînt (nu numai intelectual, ci... stomacal pur și simplu); ultimul bănuț (provenit de unde?), în loc să-l dea pe un covrig, acești hămesiți, cu aspectul lor famelic, de lumea a treia, îl dau pe idioatele pocnitori - toți pirotehniștii ăștia jalnici trebuie remarcat poartă invariabil fes; e o modă a fesului, însușită, ce oroare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de structură leneșă decît artă leneșă, mimînd avînt și energie? Spăimoase la o primă ochire, cearșafurile pictate, mozaicurile, statuile, aținîndu-ne calea cu arătătorul lor bolșevic, indicator de ideal unic, monstruozitățile astea toate nu erau altceva decît lene programată, aducătoare de bănuți în buzunarele harnicilor artiști ai poporului. Din păcate, pecinginea dăinuie și acum și nu sînt semne că se va ivi un dermatolog emerit care s-o stîrpească. Dacă hidoșeniile pictate ale realismului socialist de la "temele majore" la scene... de muncă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cuvînt și tămîioșii, și clevetitorii, cu toții s-au tranchilizat și s-au întors într-ale lor. Cînd și-au dat seama, în sfîrșit, că schelele zurbavnicei fresce sînt deja ridicate, calfe (caiafe) și zidari întinzînd de-acum definitivele gleturi, iar bănuții zornăind forte în portmonee, s-au consolat în condiția lor de "proști", cum îi și numise, de altfel, într-o zi de cocktail, frescangiul dă București. Acum, liniște. Da, dar la doi pași de imunda zîzanie parietală, în Muzeul de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unu: Și ce-ai fi vrut să fac?! Îmi era frică..., îmi apăram și eu o bucată de pîine... Gh. P. doi: Păi asta-i! Îți era frică să nu-ți pierzi pîinea...! O pîine pe care o cumpărai cu bănuții pe care ți-i dădea partidul mamă și tată... cu avizul securității... Gh. P. unu: La ce bun să fi deschis gura, cui ar fi folosit, ce ar fi schimbat? Da tu ce-ai făcut? Ce-ai făcut tu?! Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
întreabă-l dacă nu vrea să viziteze... muzeul. Nae: Ce muzeu?! Octav: Mă, dacă eu ți spun că tu nu știi unde te afli! Nae: ...Și ce naiba să arăți tu în muzeul tău...! Octav: Păi avem așa: icoane, iconițe, urne... bănuți de pe piept... cripte, nișe, fresce, pietre funerare... Nae: (scoțianului) Vrei să vizitezi... interiorul... cavoul... muzeul? Tomy: Oh, un muzeu! Unde? Nae: Aici... în cavou... icoane... pictură... Tomy: Oh, interesant! Octav: Mă, tu spune-i tipului că aici e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fapte ale îndurării trupești și cele șapte fapte ale îndurării sufletești. Condiția principală a milosteniei cu adevărat creștine este ca ea să izvorască dintr-o iubire sinceră față de Dumnezeu și de aproapele. Femeia văduvă care a dăruit la templu doi bănuți, singurii pe care-i mai avea, trece mult înaintea bogaților care puneau sume mari în cutia templului, dar numai de ochii lumii (Marcu 12, 42-44). Cuvintele mângâietoare și pașnice pornite dintr-o inimă lipsită de iubire și dăruirea unor bunuri
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
unor subiecți conștienți de faptul că se află într-un laborator de cercetare. Diener, Fraser, Beaman și Kelen (1976) au încercat să studieze efectul "dezindividualizării" pe teren. În ziua de Haloween experimentatorul pune în fața ușii un bol cu bomboane și bănuți. Copii care ajung în fața ușii pot să ia doar o singură bomboană. Apoi, experimentatorul îi lasă singuri pe copii, în timp ce asistentul rămâne pentru a-i supraveghea atunci când pleacă. Unii copii vin cu grupul, alții vin singuri. Uneori asistentul îl întreabă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Ion Scurtu, DR, 1921-1922; Sextil Pușcariu, Ion Scurtu, „Cuget românesc”, 1922, 6; [Al. Lapedatu], Dr. Ion Scurtu (1877-1922). Cuvinte de amintire, Cluj, 1922; Loghin, Ist. lit. Bucov, 212; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 52-55; Dragomirescu, Scrieri, 202-203, 307-308; A. P. Bănuț, Ion Scurtu, LU, 1942, 9; Lupi, Storia, 316; Ciopraga, Lit. rom., 674-675; Bucur, Istoriografia, 126-129; Nicolae Scurtu, Noi date despre primul nostru eminescolog, AFT, 1975, 1; Onisifor Ghibu, Oameni între oameni, îngr. Octavian O. Ghibu, introd. Ion Buculei, București, 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
făcute În timpul vieții; ea depinde de cunoașterea tainelor sacre ale călătoriei dintre lumi (bocetul efectuând această inițiere) și de Îndeplinirea corectă a riturilor de trecere de către cei rămași În lumea de aici (aceștia vor dota sufletul cu obiectele magice ajutătoare: bănuțul pentru tâlharii de la vămi, găina de pomană pentru stingerea focului, paloșul pentru a fi dat Sfintei Maria, apa aruncată pe mormânt pentru a fi băută pe lumea cealaltă etc.). Religia creștină a cunoscut numeroase elaborări mitologice și reconfigurări doctrinare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Astfel, pe coperta minusculului săptămânal "Claponul" se preciza printr-un truism: "Foiță hazlie și populară. / Apare când ese de sub tipar", iar pe coperta almanahului "Calendarul Claponului", care apare la 20 noiembrie 1878, se anunța contradictoriu: Oricine va da / 50 de bănuți / Va căpăta acest almanah / gratis." Astfel încât, putem să departajăm cu ușurință cele două tipuri de discurs, al autorului și al personajelor pe care le-a creat, în funcție de criteriul intenționalității în stârnirea efectului comic de limbaj. Acestea fiind spuse, să urmărim
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Cântec îngânat de gând, Sărbătoare... Zumzet viu prin zarzări. Oare Cântă florile la soare? Că pe crengi de floare pline Nu știi: flori sunt, ori albine? Pentru cine?... Pentru tine, primăvară, Care-aduci belșug în țară, Care vii, Peste câmpii, Cu bănuți de păpădii Și cu cântec de copii! Cerințe: 1. Selectați din textul poeziei acele cuvinte și expresii care conturează tabloul primăverii, ținând cont de următoarele criterii. 2. Formulați într-un enunț care sunt sentimentele poetului față de primăvară. 3. Scrieți cuvinte
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
talentată financiar persoană din familia asta? ridic privirea victorioasă. — Colecția ta de Antiques for the Future nu face nici doi bani, spune Luke, Însă zîmbește de la o ureche la cealaltă. — Și ce dacă? Tot te-am bătut! Ai tonișoare de bănuți, scumpa mea! O sărut pe Minnie pe frunte. — CÎnd Împlinește douăzeci și unu de ani, intervine Luke. Pe bune acum, e atît de enervant cîteodată! Cine vrea să aștepte pînă la douăzeci și unu de ani? — Mai vedem, Îi șoptesc În ureche, trăgîndu-i păturica
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
copiii că plângeau de foame, își lovea soțul că bea și ultimii bani. În familia mamei vitrege, Sonia, blândă și supusă, era și ea uneori agresată. La cei optsprezece ani, se ocupa, fără spor, cu croitoria, pentru a aduce ceva bănuți copiilor mamei vitrege. Daria Franțeva, o femeie stricată și aflată în vizorul poliției, a îndemnat-o să facă trotuarul și a început prin a se vinde pe 30 de ruble. A fost silită să-și scoată condicuță, pentru a fi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Îmi face plăcere să cheltui bani”; „Aproape întotdeauna îmi cumpăr ce îmi doresc, indiferent de preț” fiind mai sănătoși și mai fericiți decât cei care se abțineau să cheltuie. Cei care au obținut un scor ridicat la „economisire până la ultimului bănuț” aveau o stimă de sine mai scăzută și erau mai puțin satisfăcuți de finanțe, dezvoltare personală, prieteni și loc de muncă. De asemenea aveau tendința să fie mai pesimiști cu privire la viitorul propriu și cel al țării, mulți semnalând simptome psihosomatice
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de Valeriu Braniște, Idei referitoare la înființarea teatrului nostru de Vasile Goldiș, Ceva despre psihologia plăcerii estetice de Iosif Blaga, Chestiunea teatrului la noi de Ion Scurtu, Eminescu și teatrul de Ion Borcea, De după culise, Rolul artei naționale de A. P. Bănuț ș.a. Într-o primă etapă a activității societății, ce își avea sediul la Budapesta, atunci când principalul animator este Iosif Vulcan, energia s-a îndreptat mai ales spre strângerea de fonduri. Se intensifică în același timp organizarea de spectacole cu actori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
centrul preocupărilor pregătirea unei trupe de actori profesioniști, înființarea unor noi „reuniuni” teatrale și muzicale și finanțarea lor parțială din fondurile societății, prin intermediul unor comitete filiale. Pentru aceste trupe sunt trimiși la studii teatrale și muzicale bursieri: Zaharia Bârsan, A. P. Bănuț - care din 1908 devine directorul artistic al societății -, Ion Băilă, Ștefan Mărcuș, Ionel Crișan, Zeno Vancea ș.a. Se produce o evoluție a gustului literar și, deoarece multe piese reprezentate sunt considerate neizbutite, se insistă asupra stimulării creației originale prin concursuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
aprilie 1914, ca organ al Societății pentru Fond de Teatru Român, sub conducerea secretarului ei literar, Horia Petra-Petrescu. Între membrii comitetului de conducere al Societății se află Iosif Blaga, Gh. Dima, Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, iar director artistic este A.P. Bănuț. Horia Petra- Petrescu consideră în Cuvânt înainte (1/1913) că prin mișcare teatrală se înțeleg „toate manifestările culturale cari se dau la manifestații publice: declamări, cântări, concerte, conferențe”. În rubrica intitulată „Cronică” sunt consemnate evenimente cultural-artistice în care sunt angajați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
greacă, latină, italiană și a altor limbi romanice. Și-a continuat lecturile. În această privință, cum își amintea Iorga, "bunul Emanuil Hayman", un evreu, l-a ajutat, împrumutîndu-i studentului lipsit de mijloace materiale multe cărți din librăria lui pentru cîțiva bănuți. I-a permis și să împrumute gratuit cărți netăiate cu condiția să nu le taie paginile. Ce fel de cărți erau acestea? Romanele marilor scriitori ruși Tolstoi, Dostoievski și Turgheniev. A meditat asupra operelor lui Schiller, Mommsen, a operei psihologice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
posibilă înfăptuirea României Mari. Înainte de plecarea lui Iorga, în cea mai bună tradiție a politicianismului, Vintilă Brătianu a început să-l împroaște cu noroi: Cine plătește călătoria lui Iorga?" Iorga a prezentat prompt o "notă de plată" pînă la ultimul bănuț: cheltuielile erau suportate de americanii de origine română care îl invitaseră 214. În cele din urmă, în ianuarie 1930, Iorga și dna Catinca s-au îmbarcat pe un vapor cu destinația New York. Au ajuns acolo la cîteva luni după crahul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]