2,313 matches
-
chirurgicale din ultimele decenii. Creșterea riscului de AVC odată cu vârsta se corelează cu prevalența patologiei aortice, ce poate determina embolii perioperatorii de la nivelul plăcilor (risc de 2%). Prevenția rămâne elementul esențial în tratamentul afectărilor neurologice post-BAC (2). Deficitele cognitive secundare BAC (60-70%) sunt bine documentate în literatura de specialitate. Patofiziologia multifactorială a deficitelor neurocognitive poate fi explicată prin scăderea perfuziei cerebrale în timpul intervenției chirurgicale. Studiile susțin că o presiune arterială medie de 50-60 mmHg în timpul BAC evită complicațiile neurologice (9). Fibrilația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
post-BAC (2). Deficitele cognitive secundare BAC (60-70%) sunt bine documentate în literatura de specialitate. Patofiziologia multifactorială a deficitelor neurocognitive poate fi explicată prin scăderea perfuziei cerebrale în timpul intervenției chirurgicale. Studiile susțin că o presiune arterială medie de 50-60 mmHg în timpul BAC evită complicațiile neurologice (9). Fibrilația atrială (FA), cea mai frecventă complicație după chirurgia cardiacă, crește morbiditatea intraspitalicească, prelungește timpul de spitalizare și are efecte adverse asupra reabilitării pacientului. Vârsta crește prevalența FA cu 40% la fiecare 10 ani post-BAC (10
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
o creștere de 70% a mortalită i, ceea ce face ca abordul nonchirurgical să primeze mai ales în cazul pacienților asimptomatici, cu excepția cazurilor cu stenoze severe, insuficiență cardiacă congestivă, disfuncție ventriculară stângă, proteză valvulară. La 184 de pacienți (16%) concomitent cu BAC s-au realizat și alte intervenții cardiovasculare de tipul endarterectomie carotidiană (35 cazuri, respectiv 19%), protezare valvulară (147 cazuri, respectiv 79,9%), intervenție tip Bentall (1 caz, respectiv 0,5%), comisuroplastie (1 caz, respectiv 0,5%). Reintervențiile au fost necesare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
cazuri (7%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 60,8 10,6 ani, cu un raport masculin/ feminin de 4,6/1. Vârsta constituie un predictor independent al morbidității și mortalității peri- și postoperatorii la pacienții vârstnici supuși BAC, minimizarea invazivității procedeelor chirurgicale fiind definitorie în ameliorarea prognosticului. Datorită progreselor tehnice ale medicinei moderne, popula ia aflată la vârste înaintate reprezintă segmentul în continuă creștere care poate beneficia de BAC. Pacienții supuși tratamentului chirurgical au prezentat preponderent angină instabilă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
și mortalității peri- și postoperatorii la pacienții vârstnici supuși BAC, minimizarea invazivității procedeelor chirurgicale fiind definitorie în ameliorarea prognosticului. Datorită progreselor tehnice ale medicinei moderne, popula ia aflată la vârste înaintate reprezintă segmentul în continuă creștere care poate beneficia de BAC. Pacienții supuși tratamentului chirurgical au prezentat preponderent angină instabilă (897 de cazuri, respectiv 78%). Un număr de 588 de pacienți (51%) au prezentat insuficiență cardiacă în momentul intervenției chirurgicale (clasa I NYHA - un caz 0,17%, clasa II NYHA - 250
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
asociate bolilor coronariene la vârstnici, rata de mortalitate rămâne crescută comparativ cu cea înregistrată la pacienții tineri. Literatura de specialitate menționează că pacienții cu vârste de peste 80 de ani înregistrează o creștere de 3 ori a riscului de deces după BAC comparativ cu pacienții de vârstă medie datorită nu doar procesului natural de îmbătrânire care asociază multiple comorbidități (insuficiență renală, BPOC, tulburări vasculare periferice, hipertrofie prostatică complicată cu retenție urinară, afectare cerebrală degenerativă), dar mai ales faptului că bolile cardio-vasculare constituie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
prostatică complicată cu retenție urinară, afectare cerebrală degenerativă), dar mai ales faptului că bolile cardio-vasculare constituie cauze majore de morbiditate și deces la această grupă de vârstă. Beneficiile pe termen lung ale oricărei strategii agresive de revascularizare prin APTL sau BAC versus tratament medical unimodal pledează în favoarea chirurgiei cardiace, aserțiune demonstrată în termeni de ameliorare funcțională și creștere a calității vieții. Progresele din domeniul protecției terapeutice miocardice, tehnicile chirurgiei minim invazive, alegerea grefelor și dezvoltarea mijloacelor tehnice peroperatorii ameliorează considerabil prognosticul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
este indicat la toți pacienții propuși pentru intervenție chirurgicală care prezintă factori de risc pentru boala coronariană. În cazul decelării de stenoze coro - nariene semnificative (> 70%) acestea pot fi tratate prin angioplastie percutană transluminală (APTL) preoperator sau prin bypass coronarian (BAC) concomitent cu înlocuirea valvulară. Cateterismul cardiac oferă informații cu privire la fluxul transvalvular și funcția VS (ventri - culografia) și se indică preoperator la toți pacienții peste 40 de ani. Intervenția chirurgicală nu se practică în primele 24 de ore după cateterismul cardiac
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
impune reconstrucția complexă. Pe cât este posibil se evită materialele plastice sau valvele mecanice caracterizate prin susceptibilitate crescută la reinfecție, utilizându se valve biologice homogrefe sau xenogrefe. Insuficiența aortică asociată bolii coronariene Prezența stenozelor coronariene semnificative asociate impune efectuarea concomitentă a BAC și adaptarea tehnicilor chirurgicale în funcție de particularitățile cazului. Insuficiența aortică acută Insuficiența aortică acută secundară unor procese patologice agresive cum ar fi disecția de aortă și endocardita, sau postraumatică, determină decompensarea rapidă a VS cu edem pulmonar acut și șoc cardiogen
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
și șoc cardiogen, ceea ce impune intervenția chirurgicală de urgență. 25.1.2.4. Experiența IBCV În intervalul 2000-2010 s-au realizat 879 de intervenții chirurgicale pe valva aortică, dintre care 29 în regim de urgență. Concomitent s-a realizat și BAC în 125 de cazuri (14,22%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 65,6 13,33 ani, cu un raport masculin/ feminin de 2,19. 25.2.Valvulopatii mitrale 25.2.1. Stenoza mitrală 25.2.1.1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
a fost de 59,9 10,5 ani, iar raportul masculin/feminin de 0,9. Intervențiile au fost practicate în regim de urgență în 20 de cazuri (3,82%), iar în 41 de cazuri (7,82%) s-a realizat concomitent BAC. Mortalitatea postoperatorie imediată a fost de 2,02% (8 pacienți), iar cea tardivă de 0,25% (1 pacient). Valoarea medie a euroSCORE la pacienții tratați a fost de 3,45%. În urmă cu un deceniu, pacienții în vârstă nu erau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
riscului, evaluarea riscului de sângerare și a comorbidităților, mai frecvente la femei (55) . În STEMI, abordarea terapeutică rămâne similară, cu menținerea la femeile vârstnice cu simptome atipice a unui index ridicat de suspiciune de IM. În ceea ce privește beneficiul bypass-ului aortocoronarian (BAC) la femei, informațiile sunt sărace și provin din studii mai vechi sau din extrapolarea datelor de la bărbați. Deși pe termen lung, evoluția femeilor cu BAC este similară sau chiar mai bună comparativ cu bărbații, femeile au un risc mai mare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
simptome atipice a unui index ridicat de suspiciune de IM. În ceea ce privește beneficiul bypass-ului aortocoronarian (BAC) la femei, informațiile sunt sărace și provin din studii mai vechi sau din extrapolarea datelor de la bărbați. Deși pe termen lung, evoluția femeilor cu BAC este similară sau chiar mai bună comparativ cu bărbații, femeile au un risc mai mare de morbi-mortalitate periprocedurală. Explicația este legată de faptul că femeile sunt de obicei vârstnice, cu comorbidități, revascularizarea este necesară în urgență deoarece se prezintă cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
mai bună comparativ cu bărbații, femeile au un risc mai mare de morbi-mortalitate periprocedurală. Explicația este legată de faptul că femeile sunt de obicei vârstnice, cu comorbidități, revascularizarea este necesară în urgență deoarece se prezintă cu SCA și șoc cardiogen, BAC este indicat după spitalizări repetate și în cazuri severe cu ischemie refractară, riscul de sângerare este mai mare, coronarele au dimesiuni mai mici (63). La femei sunt mai frecvent utilizate balonul de contrapulsație intraaortică, medicația vasopresoare, ventilația mecanică, dializa și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
evidențiate necroptic [Sangiorgi et al., 1998], angiografic [Mautner et al., 1994] și cu amploarea leziunilor ischemice determinate prin scintigrafia miocardică de perfuzie [Kajinami et al., 1995]. Extinderea leziunilor calcifice coronariene se corelează bine cu probabilitatea de boală a arterelor coronariene (BAC). Scorurile foarte reduse (sub 10) de calcificare coronariană (determinate prin CTEE) indică o probabilitate extrem de redusă de BAC; scorurile de calcificare între 11 și 100 și între 101 și 400 sunt compatibile cu leziuni aterosclerotice ușoare, respectiv moderate, iar probabilitatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
scintigrafia miocardică de perfuzie [Kajinami et al., 1995]. Extinderea leziunilor calcifice coronariene se corelează bine cu probabilitatea de boală a arterelor coronariene (BAC). Scorurile foarte reduse (sub 10) de calcificare coronariană (determinate prin CTEE) indică o probabilitate extrem de redusă de BAC; scorurile de calcificare între 11 și 100 și între 101 și 400 sunt compatibile cu leziuni aterosclerotice ușoare, respectiv moderate, iar probabilitatea de a dezvolta BAC crește proporțional. în fine, prezența unui scor de calcificare mai mare de 400 la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
sub 10) de calcificare coronariană (determinate prin CTEE) indică o probabilitate extrem de redusă de BAC; scorurile de calcificare între 11 și 100 și între 101 și 400 sunt compatibile cu leziuni aterosclerotice ușoare, respectiv moderate, iar probabilitatea de a dezvolta BAC crește proporțional. în fine, prezența unui scor de calcificare mai mare de 400 la CTEE indică o probabilitate extrem de ridicată de leziuni aterosclerotice extensive și severe la populația non-uremică, chiar dacă acestea nu determină simptomatologie anginoasă [Raggi et al., 2001]. în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
sau la cei asimptomatici cu stenoze carotidiene semnificative care urmează a fi supuși unei intervenții de revascularizare coronariană, scade incidența AVC postoperator [20, 21]. De aceea, se recomandă screening-ul prin intermediul examenului Doppler carotidian a tuturor pacienților propuși pentru by-pass aorto-coronarian (BAC), cel puțin a celor la care examenul clinic a decelat suflu carotidian. În cazul în care se decelează o stenoză semnificativă și pacientul este stabil hemodinamic, ea trebuie confirmată angiografic. Dacă pacientul este instabil hemodinamic si are indicație chirurgicală de
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
în care se decelează o stenoză semnificativă și pacientul este stabil hemodinamic, ea trebuie confirmată angiografic. Dacă pacientul este instabil hemodinamic si are indicație chirurgicală de urgență, stenoza carotidiană trebuie operată doar pe baza examenului Doppler. EAC trebuie efectuată înaintea BAC, respectiv a CEC, fie în aceeași ședință operatorie, fie în ședințe separate. Rezultatele celor două abordări terapeutice sunt echivalente [22] de aceea opiniile sunt împărțite, însă majoritatea autorilor recomandă la ora actuală efectuarea celor două operații în aceeași ședință operatorie
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
și disfuncțiile tranzitorii de nervi cranieni, care în majoritatea studiilor nu sunt raportate. În ceea ce privește chirurgia combinată EAC-BAC, mortalitatea intraspitalicească nu depășește 4%, iar AVC-ul postoperator 4% [22, 39], indiferent dacă EAC se practică în aceeași ședință operatorie sau înainte de BAC. Se poate spune așadar că endarterectomia carotidiană este o metodă chirurgicală sigură, relativ lipsită de complicații majore, care reprezintă în majoritatea cazurilor tratamentul corect al stenozei carotidiene aterosclerotice.
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
se plasează un tub de dren ce se suprimă a doua zi postoperator. Se închide plaga cu suturi subcutanate. Imediat postoperator, după trezirea pacientului, se evaluează potențialul deficit neurologic și se monitorizează pacientul timp de aproximativ 6 ore. EAC și BAC Datorită similarității factorilor de risc, concomitența afectării carotidiene și coronariene este majoră (incidență de 36% în studiul efectuat de Wanamaker și colaboratorii săi) (16). În general, pacienții cu stenoză carotidiană simptomatică sunt supuși EAC anterior sau conco mitent cu BAC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
BAC Datorită similarității factorilor de risc, concomitența afectării carotidiene și coronariene este majoră (incidență de 36% în studiul efectuat de Wanamaker și colaboratorii săi) (16). În general, pacienții cu stenoză carotidiană simptomatică sunt supuși EAC anterior sau conco mitent cu BAC. În cazul stenozei bilaterale asimptomatice anterior, asocierea trebuie atent evaluată datorită riscului crescut de AVC pe emisfera dominantă. Recomandările terapeutice în caz de afectare unilaterală asimptomatică sunt mai puțin clare, momentul terapeutic al stenozei carotidiene fiind anterior, concomitent sau posterior
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
În cazul stenozei bilaterale asimptomatice anterior, asocierea trebuie atent evaluată datorită riscului crescut de AVC pe emisfera dominantă. Recomandările terapeutice în caz de afectare unilaterală asimptomatică sunt mai puțin clare, momentul terapeutic al stenozei carotidiene fiind anterior, concomitent sau posterior BAC, în funcție de particu laritățile cazului și preferința chirurgului (8). Evoluție postoperatorie Riscul operator asociat afectării carotidiene implică doi factori: risc de AVC și risc cardiac, fiecare cu o contribuție importantă în termeni de morbiditate și mortalitate. Complicațiile perioperatorii includ AVC, IMA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
geometrul trebuie să înceapă "prin a construi un triunghi". După asta, el continuă prelungind BC în E și trasând CD paralel cu BA. În urma acestei construcții obținem unghiurile ACD și DCE. Din faptul că BA este paralelă cu CE, avem BAC = ACD și ABC = DCE. Dacă ținem cont că BCA + ACD + DCE = 180o pentru că sunt pe aceeași linie dreaptă, atunci avem BAC + ABC + BCA = 180o = două unghiuri drepte Q.E.D.7 Cât de importantă este această figură (trasată mai sus) pentru
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cu BA. În urma acestei construcții obținem unghiurile ACD și DCE. Din faptul că BA este paralelă cu CE, avem BAC = ACD și ABC = DCE. Dacă ținem cont că BCA + ACD + DCE = 180o pentru că sunt pe aceeași linie dreaptă, atunci avem BAC + ABC + BCA = 180o = două unghiuri drepte Q.E.D.7 Cât de importantă este această figură (trasată mai sus) pentru demonstrația teoremei? Am văzut ceva mai sus că nu pot să ajung la această teoremă cu ajutorul analizei conceptuale care nu mă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]