5,096 matches
-
-Nu vreau să mor, mai am iubire De dăruit, știu bine! Un snop de maci, scăldați in soare Unesc albă neprihănire cu-a sângelui culoare Iar de nu crezi al lor miracol, Ai uitat că, TU, ești unul! Referință Bibliografică: Balada florilor de mac / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1972, Anul VI, 25 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BALADA FLORILOR DE MAC de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378946_a_380275]
-
Acasa > Poezie > Imagini > POEZII, DE ION SORESCU Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2044 din 05 august 2016 Toate Articolele Autorului Balada lui Ciprian La Ștupca plânge o vioară Cu toate dorurile lumii, Ce curg în sfâșierea strunii Într-un amurg plăpând de vară. Se sparge cerul în petale De liliac și iasomie, Cu mângâieri de păpădie Din sufletul strivit de jale
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
Acasă > Poezie > Cântec > BALADA CĂLĂTORULUI GRĂBIT Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului Viitorul tău, călător grăbit, ți se petrece Astăzi, poate chiar în mare parte Ți s-a și petrecut deja, Împrumuta dorința prezentului din
BALADA CĂLĂTORULUI GRĂBIT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379151_a_380480]
-
ce-i iubești din al tau dor, Cu aripile iubirii fă-i vieții înconjor. Metaforă sublima ești prin a ta inima Icoana de maci pictată de roșul lor aprins, Pe zare de durere vei lumină bucurie cerului Deschis de fereastră baladei tale, Lasă-ți sufletul s-o cânte Călătorule grăbit! Referință Bibliografica: Balada călătorului grăbit / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
BALADA CĂLĂTORULUI GRĂBIT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379151_a_380480]
-
vieții înconjor. Metaforă sublima ești prin a ta inima Icoana de maci pictată de roșul lor aprins, Pe zare de durere vei lumină bucurie cerului Deschis de fereastră baladei tale, Lasă-ți sufletul s-o cânte Călătorule grăbit! Referință Bibliografica: Balada călătorului grăbit / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BALADA CĂLĂTORULUI GRĂBIT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379151_a_380480]
-
Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Când noaptea se-așterne cu liniște clară, aud suspinul frunzelor din ramuri ce-n urmă își lasă lacrimă amară. Când cad plutind pe-ale vântului valuri. În tăcerea nopții răsună baladă, când greierii cântă a disperare. De jalea lor pornesc lacrimi, să-mi cadă. Știind că-i semnal când natura moare. Pe-o harpă antică, ecouri răsună, când vântul bate frunza, de suspină. Adio le spun în loc de noapte-bună, crengilor, cănd după
SUSPINUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379832_a_381161]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > BALADA LUI NERUN (2) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Nerun (2) (continuare) Iată că strălucitul oraș se arătă în zare. Nerun nu mai fusese niciodată într-un oraș așa
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > BALADA LUI NERUN (2) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Nerun (2) (continuare) Iată că strălucitul oraș se arătă în zare. Nerun nu mai fusese niciodată într-un oraș așa de mare, cu turle de biserici atât de mărețe, cu case arătoase, cu mai multe caturi, care pe deasupra aveau
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
în urmărirea lui. Când se văzu la marginea orașului, în drum spre satul său, se mai liniști. O luă totuși pe cărări mai neumblate, pe drumuri mai întortocheate, pentru a-și ascunde cât mai adânc urmele. (va urma) Referință Bibliografică: Balada lui Nerun (2) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1395, Anul IV, 26 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BALADA MORTULUI ELECTORAL DE DUMITRU SÂRGHIE Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1710 din 06 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Balada mortului electoral E clar acum că nimenea nu știe Când vom avea și noi democrație, Dar fi-va
BALADA MORTULUI ELECTORAL DE DUMITRU SÂRGHIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381907_a_383236]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BALADA MORTULUI ELECTORAL DE DUMITRU SÂRGHIE Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1710 din 06 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Balada mortului electoral E clar acum că nimenea nu știe Când vom avea și noi democrație, Dar fi-va mult mai bine-n țara mea, Când morții noștri nu vor mai vota. * Și fi-vom mai puțin săraci și triști, Când
BALADA MORTULUI ELECTORAL DE DUMITRU SÂRGHIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381907_a_383236]
-
mort dârz, viteaz, cu mintea trează, Intră-n cabină deci și ne votează! * Cu mortul viu spre secție călcând, Eu vă transmit acum un ultim gând, La PSD tot mortu-i dezinvolt, Trăiască morții din județul Olt! DUMITRU SÂRGHIE Referință Bibliografică: BALADA MORTULUI ELECTORAL DE DUMITRU SÂRGHIE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1710, Anul V, 06 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
BALADA MORTULUI ELECTORAL DE DUMITRU SÂRGHIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381907_a_383236]
-
valuri de lumină,/ să mă mai spele cu-n sărut/ de răsărituri, zile însorite/ ori seri în stropii ploii/ sau nopți albastre cu lună plină.”( Elegia I) Dunărea cu lacrima sa limpede, Bărăganul înveșmântat în soare, pământul care-și tremură balada, răsăritul, strigătul de păsări, geamătul de piatră, flori și iarbă și parfum de salcâm, toate mângâie și dezmiardă universul lăuntric al poetei care strălucește sfințit de iubire. Iată cât de sugestiv își zugrăvește descrierea, lăsând natura să grăiască în cea
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
al poetei care strălucește sfințit de iubire. Iată cât de sugestiv își zugrăvește descrierea, lăsând natura să grăiască în cea mai senină manieră: “sunt Dunărea/ cu lacrima albastră/ și Bărăganul,/ îngălbenit de soare./ sunt vântul adiat/ al florii din fereastră,/ balada pământului/ cântată pe-nserare!/ sunt răsăritul spulberat/ din delta stufului;/ și strigătul de păsări/ brodat în zări -/ sunt geamătul de piatră/ din albia fluviului-/ și pasul Chiralinei,/ dincolo de mări./ sunt strigăt rătăcit,/ ca punctele-n eter/ și florile din câmp
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
în frecvent stăruitoarele peregrinări prin satele ardelene, i-au dat conștiința valorii sale artistice de exprimare prin cântec. Printr-o expresie, poate desuetă, dar adevarată în cazul ei, Maria Stroia a adunat ca o furnică repertoriul său de doine și balade, de cântece lirice și de ceremoniale, de melodii, de jocuri specifice zonei, cum ar fi învârtita, jiana și hațegana, bătuta ciobănească și brâul pădurenesc, masiv și impresionant ca valoare de creație și autenticitate folclorică, îi asigură o prezență evidentă inconfundabilă
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
-uri, sunt așteptate și primite întotdeauna cu dragoste și interes din partea publicului; ele sunt apreciate și aplaudate de fiecare dată cu sinceritatea și căldura cuvenite unei veritabile artiste: Maria Stroia.” Un așa semeț triumf al muzicii folclorice încoronează, așadar, doina, balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospețime și lumină, de către artista muzicii folclorice
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
moldoveni, dacă doriți să accentuați regionalismul. Dar, cred, ca cel mai bine s-ar înscrie în programul unirii că asociațiile să poarte un singur nume: românești, în care să se regăsească și ardeleanul cu munteanul și cu moldoveanul. Și că balada Miorița să rămână în legendele istorice... Odată cu căderea comuniștilor, cei aflați la cârma RM după 2009 au dus o politică neînțeleasa nici până azi, dar ne bucura totuși un lucru, că au mențint cursul European și chiar eri la ședința
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poezie > Vremuri > GEORGE PETROVAI - BALADE TRISTE Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului BALADA SFERTULUI DE VEAC RATAT Că viața-i scurtă știm și noi, românii condamnați la somnolență prin vrerea unui orb destin și-a ticăloșilor
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poezie > Vremuri > GEORGE PETROVAI - BALADE TRISTE Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului BALADA SFERTULUI DE VEAC RATAT Că viața-i scurtă știm și noi, românii condamnați la somnolență prin vrerea unui orb destin și-a ticăloșilor cu ștaif demență. Demența de-a fura cu sacii din tot mai firavul buget - un ritual atotpolitic
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
nu-i pe Iliescu... Și ce pedeapsă pot să-i dea (la opt decenii și jumate) să-și ispășească vina toată pentru tot răul făptuit românilor și țării laolaltă, iar juzii democrați să pară că nu fac omenia de ocară?! BALADA CRUCIADEI À REBOURS Încreștinarea Europei a fost un colosal proces de seculare frământări pân’ la-ncheierea cu succes. Căci era vremea plămădirii a viitoarelor popoare - localnicii se-ncrucișau cu păgânești oști migratoare, ce-și împlineau crudul destin printr-o feroce
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
tot mai firav în el să fie tolerat. Epilog Preacreștinesc Părinte, acuma c-ai luat cârmacilor gândirea, de-au burdușit Evropa cu-atâția musulmani fanatizați și inumani, aibi milă de noi cei mulți reducându-le fanatismul și rodnicia pântecului. Amin. BALADA ZEULUI AMOR De când mă știu am azvârlit săgeți de-amor la întâmplare spre zei și inimi omenești ce doruri vor îmbătătoare. Și ținta n-am greșit nicicând cu arcul meu de soartă-ntins - lumină și căldură viul cată pe al
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
culți, iar informația-i minciună pentru strunirea celor mulți. Atâta doar că n-or fi state în acel stadiu de-avansați, ci numai statul mondial cu robii săi teleghidați. ----------------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației, 17 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - BALADE TRISTE / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1844, Anul VI, 18 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
din Cuvântul dumnezeesc și flacăra Rugii divino-creștină prelinsă pe Chipul ființei și persoanei dacoromânului străbun i-a împletit unitatea în același cuget și aceeași simțire sfântă care, l-a întrupat ca Dăinuire multimilenară în cuminecare cu Altarul, Dorul, Dăruirea, Doina, Balada, Pământul, Codrul, Moșia, Apele, Grâul, Via, Taina, Biserica, Suferința, Crucea, Martiriul, Omenia, Luna, Stelele, Soarele, Cerul, Învierea, Înălțarea și Neatârnarea, rămânând locului hărăzit de Bunul Dumnezeu, peste voința încrâncenată a tuturor vicisitudinilor, furtunilor, amenințărilor, prigonirilor, invaziilor, persecuțiilor, eresurilor, ereziilor, schismelor
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
a simți, de a transmite vibrație tuturor, de a te împlini în tine, de a te dărui frumos semenilor: „... comori neprețuite de simțiri duioase, de idei înalte, de obiceiuri vechi și mai ales de frumuseți originale fără seamăn.” (Vasile Alecsandri , Balade. Adunate și îndreptate de..., Partea I, Iași, 1852) Folclorul românesc a fost permanent susținut de autoritatea poporului, a târgului, a cetății boierești, a curții cneazo-voievodale, a mânăstirilor și a bisericilor parohiale. Întotdeauna raportul folclorului getodac cu creștinismul ortodox s-a
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
cele mai sensibile ale sufletului. Dar nici prozatorii nu se lasă mai prejos și „jonglează” cu măiestrie în jocul fascinant al cuvintelor în fraze, un joc al fanteziei, o deschidere a inimii și sufletului către cititorul dornic de cunoaștere, o „baladă” a iubirii și admirației atât față de natura înconjurătoare, indiferent de anotimpul sau meridianul pe care se află, cât și față de ființa umană. Este o adevărată călătorie imaginară în jurul lumii cu întâmplări și fapte. Apoi fiecare autor parcă își dezvăluie „crucea
ANTOLOGIA „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” – MANIFESTAREA A SPIRITULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379370_a_380699]