5,546 matches
-
româno-albaneze, întocmind și o istorie a slavilor răsăriteni ș.a. Într-o lucrare specială și-a propus să definească din punct de vedere economic, politic, cultural, geografic, istoric în general, ceea ce este sud-estul european. Am amintit deja o istorie a războaielor balcanice, căreia i s-au adăugat ulterior alte studii menite să clarifice caracteristicile, particularitățile dezvoltării istorice a regiunii balcanice: Bazele populare ale oricărei mișcări din Balcani, Caracterul comun al instituțiilor din sud-estul european, Istoria Statelor balcanice în epoca modernă ș.a. în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din punct de vedere economic, politic, cultural, geografic, istoric în general, ceea ce este sud-estul european. Am amintit deja o istorie a războaielor balcanice, căreia i s-au adăugat ulterior alte studii menite să clarifice caracteristicile, particularitățile dezvoltării istorice a regiunii balcanice: Bazele populare ale oricărei mișcări din Balcani, Caracterul comun al instituțiilor din sud-estul european, Istoria Statelor balcanice în epoca modernă ș.a. în numeroase lucrări cu caracter general sau special (ca, de pildă, în România în cadrul vieții economice din Balcani ș.a.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deja o istorie a războaielor balcanice, căreia i s-au adăugat ulterior alte studii menite să clarifice caracteristicile, particularitățile dezvoltării istorice a regiunii balcanice: Bazele populare ale oricărei mișcări din Balcani, Caracterul comun al instituțiilor din sud-estul european, Istoria Statelor balcanice în epoca modernă ș.a. în numeroase lucrări cu caracter general sau special (ca, de pildă, în România în cadrul vieții economice din Balcani ș.a.) a încercat să definească cu o mai mare precizie locul și rolul nostru în istoria sud-estului european
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
completată de Iorga prin numeroase lucrări privitoare la legăturile economice, politice și culturale între Occident și Orient, la rolul Franței în sud-estul european și multe altele. Din capul locului trebuie să spunem că N. Iorga făcea o distincție între regiunea balcanică și sud-estul european. Pentru el, sud-estul european cuprindea un teritoriu mai larg, din care Balcanii făceau parte integrantă, dar cu care nu se confunda. Nici Grecia, nici Iugoslavia - scria N. Iorga - nu sunt țări balcanice nici din punct de vedere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
făcea o distincție între regiunea balcanică și sud-estul european. Pentru el, sud-estul european cuprindea un teritoriu mai larg, din care Balcanii făceau parte integrantă, dar cu care nu se confunda. Nici Grecia, nici Iugoslavia - scria N. Iorga - nu sunt țări balcanice nici din punct de vedere istoric, nici din punct de vedere geografic și nici din punctul de vedere al civilizației, în general. „Românii sunt carpatini, iar nu balcanici”. „Noi suntem - sublinia N. Iorga - un element de legătură în Balcani, din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se confunda. Nici Grecia, nici Iugoslavia - scria N. Iorga - nu sunt țări balcanice nici din punct de vedere istoric, nici din punct de vedere geografic și nici din punctul de vedere al civilizației, în general. „Românii sunt carpatini, iar nu balcanici”. „Noi suntem - sublinia N. Iorga - un element de legătură în Balcani, din care nu facem parte”. Totuși, legăturile seculare între popoarele din sud-estul european obligă pe istoric să abordeze istoria lor în bloc: peste toată această regiune - scria Iorga - s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în evidență legăturile, comunitatea între țările sud-est europene”. Dar nu vom surprinde nici o alunecare a lui N. Iorga către amalgamare, către ștergerea particularităților fiecărui popor în parte. Dimpotrivă, el merge până la evidența cea mai pronunțată în definirea individualității fiecărei națiuni balcanice, a locului pe care-l ocupă în civilizația universală, a rolului pe care l-a jucat în viața internațională. Cu deosebită vigoare a evidențiat Iorga contribuția țării noastre, materială și morală, în lupta pentru eliberarea Bulgariei, Greciei și a Serbiei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În 1887, unii politicieni bulgari oferiseră lui Carol I tronul. N. Iorga a scris ca acceptarea coroanei bulgare ar fi fost o greșeală, căci România este un stat național cu idealuri naționale și nu de aventuri. Referindu-se la conflictele balcanice de la începutul secolului nostru, N. Iorga a arătat că „orice popor e chemat a trăi, cultural și politic în marginile stricte ale dreptului său național”. Nu avem drepturi naționale asupra teritoriilor „pe care le-am lua așa de bucuros ca să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rolul țarismului a slăbit, guvernul rus să continue politica de lărgire a piețelor externe și să participe la împărțirea lumii. Cel puțin prima parte a acestei formulări ni se pare simplistă și în bună măsură inexactă. Politica poloneză și cea balcanică a țarismului pot oare să-și găsească explicația în extinderea pe orizontală a feudalismului ? O altă problemă fundamentală a politicii externe țariste între <anii> 1825 și 1861 este cea a confruntării cu mișcările de emancipare națională a popoarelor, mișcări ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era Anglia; -țarismul se străduia să pună mâna pe poziții strategice și politice favorabile în Balcani și Caucaz, pentru a împiedica expansiunea altor puteri; -politica Rusiei balansa între menținerea Turciei cu o orientare prorusă și susținerea mișcărilor antiotomane ale popoarelor balcanice; -țarul nu se gândea la eliberarea națională a popoarelor, ci numai la folosirea străduințelor lor de eliberare în scopul extinderii influenței sale politice; -protecția asupra supușilor creștini ai Porții era atu-ul diplomației țariste; -Rusia nu putea ignora tendințele revanșarde
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a aflat timp de 20 de ani în serviciul Rusiei. Țarul nu putea ignora simpatiile poporului grec și nu putea ignora nici faptul că o înfrângere a grecilor ar fi însemnat o gravă slăbire a prestigiului său între popoarele balcanice, ceea ce-l îndemna să treacă la acțiune hotărâtă pentru punerea în aplicare a convenției de la Petersburg. În replică, Canning și-a propus să lege din nou mâinile țarului, în care scop a avansat, în vara anului 1827, un proiect de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atenția analiștilor politici, din ambele țări și a mass-media și nu numai. Întotdeauna între Rusia și Principatele Române, apoi România, au avut loc importante evenimente în contextul situațiilor din zona în care acestea sunt situate și pe plan mai larg balcanic, european, precum și internațional. În această lucrare mă voi opri, ca doctor în istorie și diplomat, și asupra unor momente importante din istoria celor două popoare, a relațiilor româno-ruse, dar și asupra principalelor momente ale istoriei poporului rus și ale poporului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
comițând abuzuri și masacre asupra populației. În acest conglomerat de invadatori, trebuie să remarcăm prezența neamului Trac, singurul poate care nu a manifestat o fire de cotropitor. Se poate spune, deci, că existau toate premisele pentru ca, mai târziu, mozaicul popoarelor balcanice și entităților lor statale să fie definit cu termenul de "butoi cu pulbere", gata oricând să explodeze sub cerul european. Vin de departe aceste amintiri, care dăinuiesc și în zilele noastre. Această importantă zonă este socotită ca subdezvoltată, irațională și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
zonă a cooperării și a bunei vecinătăți. "Mai presus de orice spunea el diplomatul român trebuie să-și iubească Țara și să o slujească cu devotament". În fapt, prin aportul său la elaborarea mandatelor, a proiectelor de Hotărâre de la reuniunile balcanice la un anumit nivel, el s-a dovedit a fi un adevărat discipol al lui Nicolae Titulescu, omul care, reprezentând o țară mică, a făcut o mare politică. Nicolae Titulescu a fost obsedat, s-ar putea spune, de ideea că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Europe noi, întemeiată pe un sistem de securitate colectivă. O contribuție remarcabilă, consemnată de istorie, a avut Titulescu la crearea în 1933 a "Micii Antante", formată din România, Cehoslovacia și Iugoslavia. Mai târziu, în 1934, el a pus bazele înțelegerii balcanice, constituită din Grecia, Turcia, Iugoslavia și România. Marele diplomat român a fost un propagandist înflăcărat, în sensul bun al cuvântului, pentru dezvoltarea economică și armonioasă a tuturor popoarelor din zonă, ceea ce înseamnă că în relațiile bilaterale, devenea tot mai indispensabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
înapoierea unei mari părți din Macedonia către Turcia, deși Tratatul de la San Stefano o cedase Bulgariei. Spre Macedonia erau îndreptate în acel moment și privirile Greciei. În viața peninsulei, a avut loc, în octombrie 1912, un eveniment important: primul război balcanic, care a dus la ocuparea unor teritorii de către bulgari în Tracia, în vreme ce grecii au ocupat, aproape în întregime, Macedonia. Abia în martie 1913, s-a ajuns la un acord de pace care prevedea cedarea către Bulgaria a Adrianopolului, iar sârbii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
s-a ajuns la un acord de pace care prevedea cedarea către Bulgaria a Adrianopolului, iar sârbii luau o parte din Macedonia. României i s-a dat orașul bulgar Silistra. Apoi, în 1913, a izbucnit ce de-al doilea război balcanic, când Bulgaria a fost învinsă după numai o lună, iar Tratatul de pace stipula împărțirea Macedoniei între Serbia și Grecia, iar România punea stăpânire pe Dobrogea. În ciuda divergențelor de natură teoretică și practică dintre statele din peninsulă, totuși, situația politică
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Departamentului sunt acțiunile la care România a luat parte în domeniul politic, economic, al științei și culturii, al sportului. Se cuvine a sublinia în mod deosebit crearea unor Asociații profesionale care au avut o poziție activă. Așa este Uniunea Medicală Balcanică, cu sediul la București, președintele și secretarul fiind români, Uniunea Balcanică a Matemacienilor sau Asociația de studii Sud-Est Europene. Ideea înființării acestora a prins contur la Sinaia, în 1962, cu prilejul colocviului la care au participat specialiști din Albania, Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
politic, economic, al științei și culturii, al sportului. Se cuvine a sublinia în mod deosebit crearea unor Asociații profesionale care au avut o poziție activă. Așa este Uniunea Medicală Balcanică, cu sediul la București, președintele și secretarul fiind români, Uniunea Balcanică a Matemacienilor sau Asociația de studii Sud-Est Europene. Ideea înființării acestora a prins contur la Sinaia, în 1962, cu prilejul colocviului la care au participat specialiști din Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Turcia și România, ca și alte trei țări limitrofe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pozitve. Îmi amintesc că în mandatul său privind întâlnirea înalților funcționari ai MAE, ținută la București, ca și Reuniunea adjuncților miniștrilor de Externe, de la Atena, delegația română a prezentat propuneri concrete. Dar, datorită politicii duplicitare a marilor puteri, interesele statelor balcanice au fost neglijate. O rază de speranță a mijit la orizontul vieții politicii peninsulei odată cu mutațiile care au avut loc în viața continentului european, după încheierea cu succes a Conferinței de la Helsinki, printre altele fiind posibile pregătirea și desfășurarea Conferințelor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a mijit la orizontul vieții politicii peninsulei odată cu mutațiile care au avut loc în viața continentului european, după încheierea cu succes a Conferinței de la Helsinki, printre altele fiind posibile pregătirea și desfășurarea Conferințelor miniștrilor de Externe ai celor șase țări balcanice, de la Belgrad, în 1988, și Tirana, doi ani mai târziu. Pentru evoluția situației din Balcani, o perioadă de echilibru o reprezintă cea postbelică. Deși Balcanii păstrau răspunderea și existența unor stări conflictuale, o mărturie fiind și tensiunile greco-turce, precum și frământările
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
București, când subiectele erau selectate bob cu bob. Unele dintre ale au prins viață, au generat conferințe la nivel de experți, așa cum s-a petrecut cu turismul, telecomunicațiile, sistemul vamal și comercial, sau cu ideile referitoare la înființarea unei Bănci balcanice și a unei Camere de comerț specifice. Din păcate, s-a crezut că odată cu terminarea Războiului Rece și a diminuării confruntării politice și ideologice între Est și Vest, Europa va intra sub conul de lumină al prevederilor generoase ale Actului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
implice chiar și indirect în problemele zonei. Fără îndoială, nu este posibilă revenirea la trecutul apropiat. Cu toate că Kosovo se află la porțile Uniunii Europene, aceasta nu își poate permite însă, acum, recunoașterea independenței regiunii. În materie de securitate, viitorul peninsulei balcanice trebuie să fie strâns legat de retragerea totală a forțelor armate ale NATO, de o diminuare a numărului de baze americane existente în regiune. O asemenea poziție nu înseamnă câtuși de puțin deșertizerea zonei, ci constituie mai degrabă o implicare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
revenirea, pas cu pas, la ideea de a transforma Balcanii într-o zonă a bunei colaborări presupune raporturi între parteneri egali în drepturi, întemeiate pe consens, în spiritul respectului reciproc. La un asemenea dialog sunt chemate toate cele zece țări balcanice, inclusiv Cipru, după soluționarea problemelor sale litigioase cu Grecia și Turcia. Colaborarea balcanică privită în ansamblu nu poate fi socotită ca un Club închis, la dispoziția numai a țărilor din zonă, la ea putând participa, cu egale drepturi, și țările
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a bunei colaborări presupune raporturi între parteneri egali în drepturi, întemeiate pe consens, în spiritul respectului reciproc. La un asemenea dialog sunt chemate toate cele zece țări balcanice, inclusiv Cipru, după soluționarea problemelor sale litigioase cu Grecia și Turcia. Colaborarea balcanică privită în ansamblu nu poate fi socotită ca un Club închis, la dispoziția numai a țărilor din zonă, la ea putând participa, cu egale drepturi, și țările din vecinătate. Dar ar fi o utopie să ne bazăm acum, când situația
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]