1,700 matches
-
chiar doar un organ anume. În antiteză animalul, dependent energetic, nu-și poate permite această cheltuială de energie care Înseamnă negentropia selecției. Ca urmare, din țesutul vegetal putem obține apa cea mai diversă, dar din cel animal aproape nimic În afară de banalitatea uniformității... În fiece organ, planta adună apă pe potriva etapei ontogenetice: inhibitoare când e vorba de „somn“, stimulatoare când e vorba de dezvoltare. Și atunci, În fruct - Îl puteți numi strugure și apoi vin - se adună apă inhibitoare. Firesc. Căci ce-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
drepților a ce este incurabil... precum odată la spartani. - Dar, Moti! Orice se naște o face pentru a juca un rol. Fie el doar acela de a sluji drept hrană, acumulând energie, pentru altul. Că Natura caută mereu altceva decât banalitatea normalului, iar rezultatul e, cu sau fără eutanasie, și pozitiv, adică Înzestrați, și negativ, adică handicapați, e o altă poveste. Dar, că orice există are un sens o demonstrează un handicapat ilustru, Hawkins care, În scaunul cu rotile, incapabil să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ascult concertul. Să fac o vrăjitorie și să redevin dracu’, constatând așa că m’am pus să-ți promit un subiect al naibii - deci tot eu - de dificil. Mai bine l’aș cita pe Topârceanu: „Și banală ca o cioară“. 2. Banalitate Mă uit la voi și mă crucesc - ptiu! m’a luat gura pe dinainte - ce existență banală aveți: vă nașteți, creșteți, vă reproduceți și apoi veniți la mine. Timp În care vă hrăniți, vizitați locul unde și Împăratul umblă pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În care vă hrăniți, vizitați locul unde și Împăratul umblă pe jos și - uneori - munciți. Tot datorită mie, acela care l’a Împins pe strămoșul vostru spre pedeapsă: izgonirea din rai... V’aș mai da o mână de ajutor. Iată: banalitate este ceea ce cunoști; mai departe e tentația fructului oprit, mai degrabă negustat, adică necunoscut. Ca, de pildă, mai toate tainele Naturii. Cât mă privește, sunt incoruptibil, ca unul care cunoaște Natura pe de-a’ntregul, barem aceea care e acum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Natura pe de-a’ntregul, barem aceea care e acum. Voi, românii, aveți o mitologie foarte măgulitoare: cică eu, ca Nefărtat, am cooperat jumi-juma cu „ăla“, zis Fărtat, la facerea lumii... Și, nemuritor fiind, voi percepe rând pe rând ca banalități tot ceea ce Natura va crea ca nou În evoluția ei. Cred că am pus gheara pe rană: doar pentru Natură totul e banal, ca prea bine cunoscut de vreme ce-i este propria operă. Pentru voi, ca și pentru 356 mine În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-i este propria operă. Pentru voi, ca și pentru 356 mine În mai mică măsură, există multe curiozități. Aș putea spune că o infinitate, câtă vreme ele sunt create neîncetat de evoluție. Și n’o să le puteți transforma niciodată În banalități, finiților ce sunteți. Căci Natura perfecționează neîncetat și lacătele cu care le Încuie, cedând greu șperaclului vostru: știința. Chiar vă și puneți limite, iar prietenul și viitorul meu colocatar, Cristi, vă poate mărturisi oricând cât de greu, cu câtă trudă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cedând greu șperaclului vostru: știința. Chiar vă și puneți limite, iar prietenul și viitorul meu colocatar, Cristi, vă poate mărturisi oricând cât de greu, cu câtă trudă reușește - oare? - să-și convingă colegii de tagmă când transformă o curiozitate În banalitate; cu mai multă decât i-a cerut-o Însăși munca... E și ceva bun aici: Natura vă protejează de banalitatea totală care Înseamnă moartea. Viitorului meu colocatar - el În smoală, eu ațâțând focul - Îi e dragă o noțiune. Și acum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oricând cât de greu, cu câtă trudă reușește - oare? - să-și convingă colegii de tagmă când transformă o curiozitate În banalitate; cu mai multă decât i-a cerut-o Însăși munca... E și ceva bun aici: Natura vă protejează de banalitatea totală care Înseamnă moartea. Viitorului meu colocatar - el În smoală, eu ațâțând focul - Îi e dragă o noțiune. Și acum ar băga În ea și spusele mele zicând că banalitate Înseamnă astfel entropie, iar curiozitatea un fel de negație a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
munca... E și ceva bun aici: Natura vă protejează de banalitatea totală care Înseamnă moartea. Viitorului meu colocatar - el În smoală, eu ațâțând focul - Îi e dragă o noțiune. Și acum ar băga În ea și spusele mele zicând că banalitate Înseamnă astfel entropie, iar curiozitatea un fel de negație a ei, negentropie. Am să-l conving - Îi scad un an din infinitul de stat În smoală - să detalieze. Dar acum vă ispitesc: Vă dați seama ce viață banală duce „ăla
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
negentropie. Am să-l conving - Îi scad un an din infinitul de stat În smoală - să detalieze. Dar acum vă ispitesc: Vă dați seama ce viață banală duce „ăla“, căci le știe pe toate? Dacă o duce, știind și că banalitatea e de fapt moarte. Vă ispitesc iarăși: Ferice de strămoșii voștri pe vremea când erau În rai și nu știau nimic; nici măcar unul de altul: Totul era banal. Dar și neferice când, la sfatul meu, au mușcat din mărul cunoașterii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au mușcat din mărul cunoașterii: Apărea ceva nou. Un soi de moarte, adică somnul de până atunci era Înlocuit de acțiune. Mi se pare că trebuie să inversăm termenii: ferice, neferice... Iar de atunci ați parcurs o istorie. Plină de banalități, adică de faptele care au trecut. Dar și de curiozități, faptele acoperite Încă de vălul viitorului. Dar lumea e un continuum, și astfel prezentul nu poate deveni o graniță Între banal și curiozitate. Am tot eu grijă de asta, ca să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
eu grijă de asta, ca să nu adormiți În prezent: chiar trecutul s’a procopsit cu enigme... pe seama cărora trăiește o armată de istorici, după cum o alta trăiește scrutând viitorul, sau curiozitățile. Două armate care de fapt caută să obțină tot banalitatea, În dorul somnului din Eden. Fără a-l câștiga Însă. Știți ce? Printre cei ce suferă de „insomnie“ e și viitorul meu colocatar; nevoit astfel să vină iarăși la microfon. Ați devenit curioși? „Arpegii duminicale“, 22 martie 2001, ora 18
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
donat orașului întreaga operă a vieții. Felicitări!... Frumos!" Asta a fost întreaga sa aluzie despre colecția mea și cele două busturi, puse pe pilaștri, care străjuiesc intrarea în holul patrulater de la etajul întâi... Am discutat apoi fel de fel de banalități, până când, la un moment dat, m-a întrebat: "Ei, acum, după ce-ați instalat întreaga operă de până azi într-un frumos muzeu, pe care abia aștept să-l văd și eu, ce planuri de viitor mai aveți? " M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
permanent un gol imposibil de umplut, alternând cu momente de totală indiferență, de parcă aș fi dorit să trec de granițele lumii cunoscute și m-aș fi pregătit, în orice clipă, să-ncep o călătorie mult așteptată. Pe urmă însă surveneau banalitatea și gâfâiala vieții zilnice care sfârșeau, încă o dată, prin a mă înghiți, și uitam de viziunea aceea fulgurantă. Topire Se va ajunge la o metamorfoză catastrofală. Toate formele se vor topi într-un fluviu gigantic și geneza o va lua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să-mi devasteze dimensiunea interioară. Am fugit ca să mă salvez. Ca să mă pot regăsi. Simțeam nevoia să mă sustrag opresiunilor mondenității și sterilității. Roma mă constrângea la o micșorare continuă a puterilor eului, consumându-mi toate energiile creative pe traseele banalității zilnice, pe care nu puteam să obțin decât victorii efemere, în saloanele literare sau în alcovuri. Hybris E moartă. Acum știu. Adevărul mi-a apărut dinaintea ochilor cu repeziciunea unui fulger. Aia a preferat să se sinucidă decât să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în fond, o cale de intruziune în libertatea umană, prescriindu-ne sensuri ale propriei existențe. O realitate precum cancerul reprezintă o smulgere a noastră din universul unei bătălii cu Diavolul, purtată cu speranța ajungerii în Rai, dublată de aruncarea în banalitatea răului biologic. Miile de ani în care ne-am străduit, generație după generație, să ne încadrăm existența pe un fundal universal, să ne găsim un loc privilegiat față de toate creaturile, sunt acum desființate de perspectiva unor relații specifice dintre diverse
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și totuși apropiat sufletește, distins, cu o frunte înaltă de voievod, Vladimir Streinu a fost și a rămas unul dintre poeții și criticii noștri literari de seamă, ce a lăsat poporului său lucrări de mare valoare critică și poetică.”1 Banalitățile rostite pe ton grav, volutele sentimentale și considerațiile liricoide subminează în cazul lui Virgil Carianopol bunele intenții. În foarte doctul studiu monografic dedicat „Revistei Fundațiilor Regale”2, Mioara Apolzan consacră lui Vladimir Streinu câteva pagini substanțiale. Criticul a fost un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
prezinte drept cunoștințe noi niște simple presupuneri, opinii, idei pernicioase. - Educatorul trebuie să răspundă nevoii globale de cunoaștere a elevilor, nu se va abate de la întrebările lor, nu va evita răspunsurile și nu le va neutraliza curiozitatea prin apelul la banalități, dogme, mitologii sau discursuri explicative reducționiste, simplificatoare. - Cadrul didactic va refuza să răspândească informații din domenii care le relevă mai mult ca ideologii decât în calitate de cunoștințe. El va acționa pentru a rezista autorităților ideologice, politice sau administrative care se servesc
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
ar fi acti vitatea catolică într-un „teren rezervat” ortodocșilor. Mai târziu, am încercat să discut cu liderul grupului Caritas, dar dialogul cu el nu a fost deloc relevant. Îi era vizibil teamă, mi-a livrat doar o înșiruire de banalități despre programele Caritas, organizație pe care o știam de altfel prea bine, din timpul anilor de studenție petrecuți în Occident. O altă altercație are loc între jandarmi și o populație amestecată dintr-o localitate din împrejurimile Bucureștiului, venită cu autocare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dragi a răvășit tot, a rupt atașamente trainice și a dat nostalgii nebănuite. S-au trezit potențe de trăiri... elanuri... Reflecții asupra instabilității sufletului omenesc. „Il ne faut jurer de rien”. Omul cel mai echilibrat și onest este smuls din banalitate, din platitudinea zilnică și proiectat într-o trăire disperată. Bine înțeles, exaltând, accentuând contrastul, forțând nota (căci ce au fost marile tragedii din lit. greacă?) poate lua proporții zguduitoare. Eroul se întreabă „a fost aceasta întâlnirea cu femeia unică, femeia
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Filofteia, Sfânta Paraschiva, Sfântul Nicolae, Sfântul Dimitrie, cu procesiuni de umilință prin sate. Crucile, troițele de la răspântiile drumurilor din sate, de pe câmpii, sunt semne de oprire și orientare spre un obiectiv ce nu trebuie scăpat din vedere sau ignorat în banalitatea lucrărilor lumești din veacul în care trăiești. Lângă orice fântână e sădit un pom și sub pom înălțată Sfânta Cruce. Bei apă rece și te odihnești la umbră; îți va fi iar sete și soarele iar te va arde. Dar
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
metodele legionare în privința evreilor. După ce și-a descărcat furia, s-a cufundat în tăcere. Dna Boeru locuia la periferia Münchenului. Cînd am ajuns i-am mulțumit și mi-am luat rămas bun, gîndindu-mă la remarca făcută de Hannah Arendt despre "banalitatea răului..." Peste cîteva clipe pătrundeam în strălucirea nopții Münchenului reconstruit, cu mii de mașini de lux purtînd plăcuțe cu numere de înregistrare autohtone și străine, cu cafenele și berării inundate de lumina multicoloră a reclamelor și oameni bine îmbrăcați așezați
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Mary, nu vrei să vii afară la soare, e rece aici, înăuntru. Nu, mulțumesc. — Te simți mai bine? Convenția că ar fi fost bolnavă se ivise, în mod salutar, nu știu de pe unde. Discutau despre bungalov, sub aparența unei placide banalități. Dar poate că nici nu știau ce discută. Și aveți o grădină frumoasă? Când am locuit la numărul treizeci și patru nu se putea spune că aveam grădină. Era mai curând o curte. — Da, la treizeci și patru era mai curând o curte. — Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu io să vă spun de ce, că io nu știu. Ia gândește-te! Și uite-așa m-a’ luat, domnule, o săptămână... Sâmbăta după-masa și duminica nu erau anchete. Luni dimineața iar au început; luni, marți, miercuri, joi, da’, domnule, banalități... Îți punea o întrebare și spunea: No, gândește-te! Și el ieșea afară. Și eu stăteam acolo, pe taburetu’ ăla... Și venea: No, te-ai gândit? Zic: La ce? Hai, nu fă pe prostu’! Și chestii din astea... Dom’ne
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
locotenent-colonel, anchetator al lotului Pătrășcanu. Membru de partid din 1945. A fost înaintat la gradul de inspector de Securitate și trecut în rezervă în martie 1960. Între 1946-1953 a fost șeful Siguranței și apoi al Securității din Satu Mare. Marius Oprea, Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente, Polirom, Iași, pp. 573-574; Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, Albatros, București, 1996; Humanitas, București, 1999. În mod greșit, doamna Aurelia Cosma o numește pe Smaranda Chehata, Șihata. Pentru a evita
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]