2,181 matches
-
țărmului californian se găsește arhipelagul Channel, cu o suprafață de 908km2, alcătuit din 8 insule din care 5 sunt incluse în Parcul Național Channel Island din anul 1980. Este vorba de insulele: San Miguel, Santa Rosa, Santa Cruz, Anacapa, Santa Barbara. Acest areal include printre cele mai bogate ecosisteme marine din lume, cu multe endemisme, atât vegetale cât și animale. Peisajele terestre sunt spectaculoase, cu țărmuri dramatice și sălbatice. Spre nordul Californiei centrele balneare sunt tot mai rare (concentrate în special
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în vârstă de peste 70 de ani [16], morbiditatea postoperatorie maximă (prin afectarea nervilor cranieni) fiind întâlnită la meningioamele cu localizare petroclivală (raportată între 22% și 54%). Radioterapia aplicată recidivelor tumorale scade semnificativ statistic rata recurențelor locale ale meningioamelor rezecate subtotal. Barbaro și colab. [5] au raportat o scădere a ratei de recurență locală a meningioamelor ablate subtotal de la 40- 45% la 25% după radioterapie fracționată, în timp ce Taylor [81] raportează o scădere de până la 18% a recidivelor tumorale după radioterapie. Este logic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ale Europei și nici un singur individ nu mai poate fi expulzat, ceea ce ne face a ne îngriji este că ați creat țării o poziție politică din cele mai dificile denunțând-o în ochii Europei de insultă, de retrogradă și de barbară"633. Avertismentul tras în acest sens de G. Mârzescu, pentru că despre el este vorba, nu era luat nici el în serios 634. Oricât de multe argumente ar fi adus oameni politici precum cei menționați, marea majoritate din Adunarea Constituantă părea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei stărilor, Gheorghe Bichicean Germania. O istorie de la antici la moderni, Gheorghe Bichicean Istoria Balcanilor (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1-5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866-1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de emergență. Cel mai adesea străinul (Celălalt) este în mod frecvent privat de realitatea sa, perceput ca non-civilizat, non-uman, respectiv fantomatic. Celălalt este desenat în mod esențial prin lipsă: lipsă de spiritualitate, lipsă de limbaj. În Antichitate, grecii considerau ca barbare toate populațiile care vorbeau limbi neinteligibile pentru ei: toți cei care nu vorbeau greaca erau considerați barbari. Necunoașterea limbajului Celuilalt a condus în mod regulat la negarea culturii acestuia și a fost în permanență o sursă de neînțelegeri. Celălalt nu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
politic în Europa (1400 1800), Georges Minois • Din istoria diplomației europene, Leonid Boicu • Drumul României spre independență, Frederick Kellogg • Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu • Emigrația română din lumea anglo-saxonă, Valeriu-Florin Dobrinescu • Istoria Balcanilor (vol. 1, 2), Barbara Jelavich • Istoria civilizației britanice (vol. 1 5), Adrian Nicolescu • Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic • Istoria Europei (vol. 1 5), Serge Berstein, Pierre Milza • Istoria evreilor din România (1866 1938), Gabriel Asandului • Istoria Franței, Jean Carpentier, François
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Britain and the Netherlands". Journalism, 12 (8), 931-945; "Comparing radical right parties in government: immigration and integration policies in nine countries (1996-2010)". West European Politics, 35 (3), 511-529. Kathleen Bruhn este profesor de Știință Politică la Universitatea din California, Santa Barbara. Cercetarea ei privește partidele și mișcările de stânga din America Latină, în mod special din Mexic. Începând cu Taking on Goliath (1997), a publicat numeroase studii despre Partidul Revoluției Democratice din Mexic. Cea mai recentă carte, Urban Protest in Mexico and
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
literar, m-a inițiat în această formă de expresie prin a sa Jurnalistică Literară și în științele umaniste prin colecția sa Jurnalismul literar în secolul XX. La acesta se adaugă și cercetările lui Thomas Berner, Thomas B. Connery, David Eason, Barbara Lounsberry, John J. Pauly, Sam G. Riley și Ronald Weber, ca să amintesc câțiva dintre ei. Acum, când cartea mea este terminată, văd foarte clar cât au fost de dispuși să facă incursiuni critice în ceea ce fusese până atunci un gol
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ficțiune - sau de ceea ce noi înțelegem de obicei prin conceptul de "ficțiune" - iar pe de altă parte pretinde că reflectă realitatea ca pe un "fapt". O altă consecință este poate și mai evidentă pentru stadiul actual al literaturii americane contemporane. Barbara Lounsberry nota în "Arta faptului" că cea mai răspândită revistă din America, New York Times Book Review, recenzează de trei ori mai multe lucrări de specialitate decât opere beletristice. (xi). Acesta nu înseamnă că toate lucrările mai sus menționate fac parte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fac să plasăm originile jurnalismului literar american modern pe la 1890. Această dovadă nu este una minoră, demonstrând că această formă, așa cum a notat printre alții și Thomas B. Connery, a fost "ignorată, subapreciată și neînțeleasă" (Third Way33 - 6). Așa cum nota Barbara Loundberry forma rămâne "marele teritoriu încă neexplorat al criticii contemporane" (XI). Drept răspuns la evoluțiile din jurnalism și a prozei realiste de la finalul secolului al XIX-lea Connors sugerează faptul că "două categorii de producții în proză care să reflecte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
masă o va lua, ambele fiind fondate pe presupuneri pozitiviste despre ceea ce putem și ceea ce ne este permis să știm despre lume, o lume care nu va putea fi literară. Există o ironie critică legată de acest aspect. După cum observă Barbara Lounsberry, "vârsta nu își mai pune semnătura pe convingerea că romanul este forma superioară a imaginației literare" (xi). În schimb, spune ea, jurnalismul literar narativ a apărut ca una din formele noastre de literatură contemporane deja existente, practicarea acesteia făcând
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lucrărilor care reprezintă acest gen. Orice abordare academică, în afara celei restrânse a cercetărilor istorice, discutată în introducere, trebuie să țină seama că ceea ce se spune despre jurnalismul literar, poate fi spus la fel de bine și despre nonficționalitatea literară. Spre exemplu lucrările Barbarei Lounsberrry se referă la nonficționalitatea literară iar cele ale lui Connery la jurnalismul literar. Nu este în intenția mea să discut aici care dintre terminologii este de preferat celeilalte, dar vreau să precizez că există un portofoliu de lucrări datorate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
știrilor curente. În fapt, reporterul poate fi prezent în cadrul narațiunii. A cincea este aceea că jurnalismul literar trebuie să demonstreze responsabilitate față de personajele narațiunii (18-21). Caracteristica finală este aceea că asemenea narațiuni sunt pline cu simboluri și sensuri infratextuale (21-25). Barbara Lounsberry identifică patru caracterstici specifice ale formei, trei din ele derivând de la Wolfe și Sims. Caracteristicile derivate sunt documentarea asupra tematicii subiectului, cercetările exhaustive și crearea de scene (xv). A patra - și ea este contribuția ei originală la taxonomie - este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ed. Earle Labor, Robert C. Leritz III, și Milo Shepard, Vol. 1, Stanford, CA: Stanford UP, 1988, 306. Longstreet, Augustus Baldwin, Georgia Scenes, Characters, Incidents, & c., in the First Half ofthe Republic, ediția a 2-a, New York: Harper, 1854. Lounsberry, Barbara, The Art of Fact: Contemporary Artists of Nonfiction, New York: Greenwood, 1990. Lyly, John, Euphues: The Anatomy of Wyt, 1578, The Complete Works of John Lyly, 1902, Ed. R. Warwick Bond, Vol. 1, Oxford: Clarendon, 1967. Macdonald, Dwight, "Hersey's 'Hiroshima
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Walter, 204, 296, 297, 307 London News Chronicle, 335 London, Jack: People of the Abyss, 179, 196, 197 Longfellow, William Wadsworth: Song of Hiawatha, 69, 283, 298 Longinus, 273 Longstreet, Augustus Baldwin, 51, 170, 174, 272, 277, 278, 280 Lounsberry, Barbara, 15, 20, 21, 25, 26, 50, 310, 316, 320, 323, 324 Luther, Martin, 62, 128, 165, 305 Lyly, John: Euphues, The Anatomy of Wyt, 133, 331, 346 Macdonald, Dwight, 241, 322 Madison, James, 275, 297 Magnusson, A. Lynne, 134 Mailer
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un peu șes hanches. Dans leș cheveux, une couronne de fleurs des champs; aux chevilles et aux poignets, des cercles d'or. Et rien autre. Elle était nue" [Zola, La Сurée, p.366]. "C'était une sauvagesse adorable, une fille barbare et voluptueuse, à peine cachée dans une vapeur blanche, dans un pan de brume marine, où tout son corps se devinait" [idem]. Transparență costumului care profilează distinct corpul sugerează pânzele impresioniste. 250 "Et rien n'était d'une gaieté plus
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
spațiu etno-politic românesc, trebuie să spunem că această barbarizare nu se datorează daco-romanilor, numai că sub incidența elementelor temporar dominatoare, de stepă, care nu erau decât populații virtuale, fără chemare istorică, acest spațiu și locuitorii săi intră sub înrâurirea lumii barbare care, devenind factor politic, notificat ca atare în documentele vremii, imprimă populației autohtone, tributare, un mod de viață primitivarhaic. Acest proces de ruralizare-barbarizare s-a petrecut și în alte zone ale Europei, foste provincii romane, cum ar fi Panonia, Noricum
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, în care informația este asociată unui model intuitiv sau unui exemplu, asigurând astfel inteligibilitatea conținutului transmis. Exemple elocvente ne sunt oferite și de studiile de caz asupra comportamentului profesorilor în predare, realizate de Barbara M. Grant, profesor la Colegiul William Paterson și Dorothy G. Henings, profesor la Colegiul Union New-Jersey, care argumentează sporirea înțelegerii cunoștințelor prin utilizarea aspectelor neverbale. Ca și componentele verbale, mișcările de instruire ale profesorilor sunt o parte integrantă a actului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevilor care le trădează emoțiile: bucuria, surpriza, mirarea, oboseala, plictiseala, supărarea etc. De regulă, elevul care evită privirea profesorului încearcă să-l dezinformeze sau să-l mintă. Multe din expresiile faciale ale profesorului sunt legate de procesul de instruire după Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings, putând fi folosite ca: a) acte de conducere faciale cu scopul de a controla participarea elevilor: • zâmbește unui elev pentru a-i indica mesajul ,,Tu răspunzi"; • zâmbește întregii clase, cu sensul: ,, Suntem pe drumul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Din păcate, unele se repetă frecvent și au adesea drept efect distragerea atenției elevilor și incitarea acestora la comentarii. În comunicarea didactică, gesturile personale ale profesorului sunt influențate de mai mulți factori, după cum arată și studiile de caz realizate de Barbara M. Grant și Dorothy Grant Hennings: • tipul de temperament (,,profesorii care în viața de zi cu zi sunt foarte activi vor transmite probabil această trăsătură în activitatea din clasă și vor produce numeroase indicii, atât verbale și neverbale"); • orientarea verbală
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestul în comunicarea didactică în termeni relaționali și contextuali. În acest sens, accepțiunea la care aderăm în partea practică a lucrării ne permite să evidențiem funcții și disfuncții ale gestului în comunicarea didactică. În literatura de specialitate, cercetări întreprinse de Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings (1977), Susan Goldin-Meadow și Susan M. Morford (1992), au arătat influența remarcabilă a comunicării gestuale asupra eficienței actului de predare și asupra facilitării învățării prin faptul că elevii înțeleg mai bine cunoștințele când limbajul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Goldin-Meadow și Susan M. Morford (1992), au arătat influența remarcabilă a comunicării gestuale asupra eficienței actului de predare și asupra facilitării învățării prin faptul că elevii înțeleg mai bine cunoștințele când limbajul verbal al profesorului este însoțit de cel gestual. Barbara M. Grant, profesor la Colegiul William Paterson și Dorothy G. Hennings, profesor la Colegiul Union New-Jersey, studiind comportamentul profesorilor în activitatea de predare, menționează faptul că utilizarea aspectelor neverbale sporește înțelegerea cunoștințelor de către elevi. Cei doi cercetători identifică la educatori
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
speech in one-word speakers", în Journal of Child Language, 19, 559-580, 1992. Goleman, Daniel, Emotional Inteligence, Bantam Books, New York, 1995. Goman, Kinsey Carol, The Nonverbal Advantage. Secrets and Science of Body Language at Work, Berrett-Koehler Publishers, San Francisco, 2008. Grant, Barbara M., Hennings, Dorothy D., Mișcările, gestica și mimica profesorului, traducere de S. Ștefănescu-Prodanovici, Editura Didactică și Pedagogică R. A, București, 1977. Ivan, Loredana, Cele mai importante 20 de secunde. Competența în comunicarea nonverbală, Editura Tritonic, București, 2009. Laurent, Monique, Guide
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Vasile / 61, 182 Friesen, V. Wallace / 26, 101-104, 106, 108, 146, 155, 182 G Ghysselinckx, Anne / 30, 183 Goffman, Erving / 49, 51, 99, 149, 182 Goldin-Meadow, Susan / 121, 182 Goleman, Daniel / 47, 182 Goman, Kinsey Carol / 39, 182 Grant M. Barbara / 67, 98-99, 107-110, 121, 182 H Helmick, Janet / 19, 184 Hennings G. Dorothy / 67, 99, 107-110, 121, 182 Hupet, Michel / 30, 183 I Ivan, Loredana / 20, 23, 26, 31, 35, 49, 65, 96, 104-106, 108, 151, 181-182 J Jackson, Don
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Tritonic, București, 2009, p. 135. 76 Laurențiu Șoitu, Restul comunicării (lor) sunt eu, Editura Ars Longa, Iași, 2006, pp. 211-212. 77 Septimiu Chelcea (coord.), Comunicarea nonverbală în spațiul public, Editura Tritonic, București, 2004, p. 45. 78 Arno A. Bellak, apud Barbara M. Grant, Dorothy G. Hennings, Mișcările, gestica și mimica profesorului, traducere de S. Ștefănescu-Prodanovici, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1977, pp. 34-35. 79 Tonya Reiman, op. cit., 2007/2010, pp. 19-20. 80 Michael Solomon, apud Max A. Eggert, op. cit., 2010
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]