1,448 matches
-
exterior convingătoare, al mistificării observatorilor străini cu o altă mentalitate etc. Din care cauză, el trăiește permanent dialectica lui Œtre și paraître. O anumită subtilitate și chiar rafinament, în unele împrejurări, nu sunt nici ele excluse. Popor stilistic vorbind eminamente baroc, pe un fundal de improvizație istorică permanentă. Poate că această notă îi definește cel mai bine personalitatea, specificul național. Soluție instinctivă dată terorii istoriei, în general eludată, deviată, reconvertită în acceptabil și suportabil, fără mari crize etice. Din care cauză
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
polemic și iritant pentru ordinea conservator filistin burgheză (pp. 11-12). Dar la fel de bine ar fi putut să evoce și întreaga querelle des anciens et des modernes, care începe încă în Roma antică prin polemica dintre novus și vetus în poezie. Barocul față de clasicism este subversiv și deci reacționar, după cum Academia Franceză devine reacționară la rândul său, față de orice scriitor irrăgulier etc. Nu ezit să văd în această acțiune și reacțiune, care se transformă dialectic în contrariul său (reacțiune permanentă cu sensul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
revista își încetează apariția. Cu aceeași riguroasă metodă filologică, cercetătorul a editat în 1983 prima piesă de teatru românească păstrată integral din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa, lucrare reprezentativă pentru barocul literar românesc din epocă, de care fusese preocupat mai bine de două decenii. SCRIERI: Iosif Vulcan, București, 1974; Eminescu la „Familia”, Oradea, 1974. Ediții: Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa, introd. edit., Cluj-Napoca, 1983; Iosif Vulcan, Scrieri, I-IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286875_a_288204]
-
o adevărată Renastere bizantină, pictura murală și iconografică și-au recâștigat caracterul academic paleolog. Stucaturile, sculptura În lemn și piatră, broderiile de tadiție bizantină, țesăturile orientale sau italienești sunt de o somptuozitate ieșită din comun, unde coexistă Bizanț, Orient și Baroc laolaltă. Dar chiar și În acel secol baroc, componenta clasică a artei bizantine, transmisă celei din Principatele Române, rămâne trăsătura stilistică dominantă a artei românești. Elementele orientale și baroce din decorarea În piatră, orfevrăria, sculptura În piatră și stuc Împrumută
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
care o acordă ornamentului. Opera de arhitectură brâcovenească este decorată și În zonele cu vizibilitate redusă, ba chiar și În zonele practic inaccesibile privirii curente. Nevoia de ornamet vine din nevoia de aliniere cu alte culturi, din predispoziția generală spre baroc. Toate culturile foloseau ornamentul În arhitectură, marea lor majoritate nu În ipostaza de accesoriu, de surplus, ci chiar ca element constitutiv, indispensabil al operei, de aceeași natură ontologică ca toți ceilalți ,,atomi” ai acesteia. Decorul poate fi sculptat În piatră
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
perenitate se estompează într-un proces de superioară înțelegere a continuității și devenirii perpetue. Asupra motivului nestatorniciei sorții, D. va reveni în anii exilului său polonez, când traduce prologul tragediei Erophile a poetului și dramaturgului cretan Gheorghios Chortatzis, creație a barocului, cu sugestii din Tasso, dar mai cu seamă din Giambattista Giraldi Cinzio, autorul tragediei Orbecche (1541). Versurile ample, de 15 silabe, în metru iambic, ale traducerii, prefațează subiectul unei istorii în care dragostea înfruntă și desfide, fie și pentru puțină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Țepelea-Bulgăr, Momente, 40-44; Dosoftei (1624-1693). Bibliografie, pref. I.C. Chițimia, București, 1974; Curticăpeanu, Orizonturile, 10-11, 53-66, passim; Dan Zamfirescu, Istorie și cultură, București, 1975, 66-75; I.D. Lăudat, 350 de ani de la nașterea lui Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Iași, 1975; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976, 145-147, 283-306, passim; Al. Andriescu, Stil și limbaj, Iași, 1977, 79-109; Negrici, Expresivitatea, I, 44-54; Edgar Papu, Barocul ca tip de existență, II, București, 1977, 293-299; Dicț. lit. 1900, 296-302
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
ani de la nașterea lui Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Iași, 1975; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976, 145-147, 283-306, passim; Al. Andriescu, Stil și limbaj, Iași, 1977, 79-109; Negrici, Expresivitatea, I, 44-54; Edgar Papu, Barocul ca tip de existență, II, București, 1977, 293-299; Dicț. lit. 1900, 296-302; Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuții la istoria umanismului românesc, București, 1979, 165-172, 345-346; Ion Istrate, Barocul literar românesc, București, 1982, 219-241; Scarlat, Ist. poeziei, I, 85-93; Manolescu, Istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Stil și limbaj, Iași, 1977, 79-109; Negrici, Expresivitatea, I, 44-54; Edgar Papu, Barocul ca tip de existență, II, București, 1977, 293-299; Dicț. lit. 1900, 296-302; Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuții la istoria umanismului românesc, București, 1979, 165-172, 345-346; Ion Istrate, Barocul literar românesc, București, 1982, 219-241; Scarlat, Ist. poeziei, I, 85-93; Manolescu, Istoria, I, 13-18; Mazilu, Recitind, I, 370-375, 407-415, II, 34-39, 56-58, 67-69, 113-115, 121-123, 148-152, 209-216, 451-453, 483-484; Dan Horia Mazilu, Literatura română barocă în context european, București, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Manu, Bianca Balotă, „Bal la regina Portugaliei”, SPM, 1979, 446; Barbu Cioculescu, În căutarea timpului ascuns, LCF, 2000, 4; Roxana Răcaru, Dantelărie de cristal, RL, 2000, 14; Irina Petraș, Locurile memoriei, APF, 2000, 5; Chris Nedelea, Mărirea și decăderea palatului baroc, ST, 2000, 5-6. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
într-o clipă. China e marele pol de atracție contemporan, China tulbură, hipnotizează, respinge, dar respiră sonor din imenșii ei plămîni hiper activi, căutîndu-și noi repere și aducînd la suprafața idei dormitînde în mentalul ei arhaic. Lui Grainville îi place barocul. În cuvînt, în artă (descrierea uluitoarei opere căreia romanul îi datorează titlul amintește de cele mai bune pagini din Atelierul pictorului), în viață ; peste tot, plouă cu nori de adjective, tună caractere pasionale și fulgeră explozii senzoriale. Imaginarul său lingvistic
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București (1959), I. a urmat în perioada 1959-1964 cursurile Facultății de Limbi Romanice și Clasice (secția italiană-spaniolă) a Universității bucureștene. Și-a luat doctoratul în 2002 cu o teză intitulată Hermeneutică și apofază în barocul european și în gândirea lui Dimitrie Cantemir. Este asistent (din 1964), apoi lector (1967) și conferențiar (2002) la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, în cadrul Catedrei de literatură comparată, iar din 1990 devine profesor asociat la Facultatea de Filosofie. Debutează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
Jean-Paul Sartre. Volumul Palimpseste (1979) teoretizează, cu mai mulți ani înaintea apariției în Franța a cărții cu același titlu al lui Gérard Genette, un nou tip de lectură critică și de interpretare textuală. Avându-și rădăcinile în poetica polimorfă a barocului, palimpsestul critic - crede I. - este acea strategie interpretativă care vede textul ca pe o succesiune de straturi semantice care își induc reciproc semnificații în cadrul unei circularități de tip hermeneutic. Coborârea în transparența straturilor palimpsestului este un vertij, o cădere în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
joc pur, cu efecte comice, pe baza insanităților alienaților, exemplu această parodie după Jean Richepin: Tralalali, tralalala, Am mai ucis un gardian. Tralalali, tralalala, Acum sunt liber - castelan. LUCIA MANTU Lucia Mantu caragializează și ea în "miniaturi", "instantanee", scoțând din barocul adreselor oficiale și al anonimelor, folosit cu o discreție feminină, mici observațiuni de psihologie provincială, adesea delicate. Cucoana Olimpia e un soi de monografie a existenței unei gospodine ducând o viață stereotipă (deretecat, tabieturi, sindrofii, joc de cărți, audiția aceleiași
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în rușinea coapselor durute. * Duce-te-oi în casa maicii mele, pat de mușchi ți-oi face, chiparoși și ierbi, te-oi adulmeca în sfiiciune și smerenii grele cum adulmeci sperioșii cerbi. ARON COTRUȘ Aron Cotruș e din familia poeților barocului giganticului, ai mesianismului apocaliptic (linia Walt Whitman, Verhaeren, Blok, Bjelyj, Esenin), dealtfel printr-un impuls organic: Daruri ce-n veci nu adorm mă-ncing, nu mă lasă să dorm, mă-mping spre tot ce-i enorm... Toate dimensiunile universului sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
specializare la Paris (octombrie 1973 - martie 1974), fiind admisă pe bază de interviu de către Roland Barthes la cursul său de la École des Hautes Études. Deși își susține doctoratul în filologie în 1978, cu lucrarea Cyrano de Bergerac - un model al barocului, va fi promovată ca lector abia în martie 1990. Conferențiar în 1993, avansează profesor în 1997, tot acum devenind director adjunct al Școlii Doctorale a Agenției Universitare pentru Studierea Limbii Franceze (AUPELF*UREF) pentru Europa Centrală și de Est, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris) în perioada 1997-2003, este membră a societăților internaționale a specialiștilor în secolul al XVII-lea, ca urmare a colaborării la proiecte în domeniu. S-a remarcat prin strălucite cursuri și seminarii privind barocul și clasicismul francez, ca și prin prezența continuă în publicațiile de specialitate („Colloques”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Analele Universității București”, „Caiete critice”, „Dilema”, „Synthesis”). A participat la lucrările colective ale Catedrei de franceză (Histoire de la littérature française, I-III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
noi discipline, precum istoria mentalităților și istoria culturală. Debutează în 1971, cu articolul Un aspect al confluenței Camus - Dostoievski, în „Analele Universității București”, lucrarea de doctorat, publicată în 1982, reprezentând și debutul ei editorial. Cyrano de Bergerac - un model al barocului se înscrie în seria de lucrări pe care istoria literară românească a anilor ’70-’80 din secolul trecut le-a dedicat acestei teme ca una din cele mai bine construite contribuții. T. propune refacerea unui model al operei baroce, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
ceea ce îi oferă ocazia unei coborâri pline de savoare în „grădinile” propriului trecut, ascuns printr-un savant joc de aparențe sub înfățișarea celui colectiv, în mărturiile culturale despre spațiul moldo-valah din alte vremi. SCRIERI: Cyrano de Bergerac - un model al barocului, București, 1982; Formele pasiunii, București, 1992; Du Baroque au classicisme, București, 1993; Histoire des mentalités et cultures françaises, București, 1996; Despre grădini și modurile lor de folosire, Iași, 2001. Traduceri: Serge Doubrovsky, De ce noua critică?, pref. Romul Munteanu, București, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
1971. Este o vreme redactor la „Livres roumains”, apoi la revista aromânilor, „Deșteptarea”. Mai lucrează, ca redactor-șef adjunct, la „Universul cărții”, după care se încadrează redactor-cercetător la Biblioteca Națională. Debutează în „România literară” în 1971, cu articolul Există un baroc românesc? Publică frecvent în „Limbă și literatură”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Revue roumaine”, „Dimândarea”, „Universul cărții”. C. debutează editorial în 1983, cu eseul Aventura memoriei, consacrat operei lui Zaharia Stancu. Poezia și proza acestuia sunt examinate fără concesii si complezențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
construcții care au fost ridicate până la sfârșitul secolului XIX și care sunt considerate indispensabile în demersul de a proteja patrimoniul arhitectural al zonei. Deși clădirile coloniale spaniole sunt cele care domină centrul istoric, se pot diferenția mai multe stiluri arhitecturale: baroc (Palatul Național), neoclasic (Palatul Minelor), italian (Palatul Poștei), Art Nouveau (Palatul de Arte Frumoase), BeauxArts (Muzeul Național al Artelor, Banca Mexicului), Art Deco (interiorul Palatului de Arte Frumoase), stilul funcționalist (Turnul Latino american). În oraș se merită a fi vizitate
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
populație de peste 9 milioane locuitori în aglomerația urbană. Centrul istoric al orașului a fost inclus în lista Patrimoniului UNESCO în anul 1988, fiind un amestec de stiluri arhitecturale ce marchează principalele etape din istoria țării. Arhitectura colonială timpurie include stilurile: baroc spaniol (Palatul Torre Tagle), neoclasic spaniol (Mănăstirea San Franciso), spaniol colonial (Catedrala din Lima) După obținerea independenței s-a trecut la alte stiluri arhitecturale: neoclasic, Art Nouveau. Multe din construcțiile acestea au fost influențate de stilurile arhitecturale franceze. În anii
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Un șir lung de alte obiective turistice întregesc imaginea pe care Valencia șia întărit-o în ultimii ani, aceea de centru turistic de prim rang în vestul Mediteranei: Catedrala din Valencia (construită în secolele XIII-XV, în stil gotic, cu elemente baroc); Piața Centrală (Mercado Central - una din cele mai mari din Europa), Palatul Muzicii (un excelent exemplu de arhitectură modernă); cunoscuta piață Plaça de l’Ajuntament, unde se găsește primăria orașului, mult animată în timpul festivalului Las Fallas - un festival tradițional Valencian
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Plaza San Antonio, Plaza Candelaria, Plaza de San Juan de Dios, Plaza de Espana. Catedrala din Cadiz, construită în perioada 1722 - 1838, situată în Plaza de la Catedral, este un superb edificiu în care se remarcă un amestec de stiluri arhitecturale: baroc, elemente rococo, stil neoclasic, care atrage anual un număr mare de vizitatori. Teatrul roman din Cadiz , construit în secolul I este unul din vestigiile din timpul Imperiului Roman care subliniază și mai mult faptul că orașul Cadiz era unul dintre
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
venit aici a fost de 50.000. Partea istorică a Veneției și Laguna Veneția sunt incluse în lista Patrimoniului mondial UNESCO din anul 1987. Edificiile venețiene sunt adevărate comori arhitecturale, fiind reprezentate aici stilurile arhitecturale bizantin venețian, gotic venețian, renascentist, baroc venețian, neoclasic etc. Cele mai renumite obiective ce atrag turiștii de pretutindeni sunt: Piazza San Marco, zona cea mai joasă a Veneției, a fost construită începând din secolul IX, când ocupa doar un spațiu mic în fața Bazilicii San Marco. În
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]