4,306 matches
-
mai dens și acut -, cel ajutat este ros și de gândurile incompetenței, inferiorității, fiind astfel la un pas de rușine, autocompătimire, frustrare. Pe bună dreptate în literatura de specialitate (De Paulo et al., 1981; Nadler et al., 1983; Daubman, 1995; Baron și Byrne, 2000) a fost sesizat faptul că natura emoțiilor și sentimentelor trăite de receptor în urma ajutorării contribuie la strategiile lui viitoare. Dacă ajutorul vine din partea unor străini, cu atât mai mult anonimi sau impersonali (statul, organizațiile etc.), stările emoționale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai extinsă de factori, cum ar fi: experiența trecută a individului, reîntăririle prezente asociate acestor acte, evaluarea situației și a posibilelor consecințe. Ea apare deci mult mai complexă decât viziunea biologistă și este mai convingătoare. În plus, după cum remarcă R. Baron și D. Byrne (1991), e și mult mai optimistă, fiindcă, dacă agresiunea este în primul rând învățată, ea poate fi mult mai direct și ușor controlată, deopotrivă la nivelul societal și la cel individual. Psihologii sociali insistă că agresivitatea dobândită
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vieții sociale. Totuși, prin asumpția ei ce leagă evenimentele neplăcute de stările afective negative și, de aici, de agresivitate, ea sugerează că, întrucât asemenea evenimente sunt la tot pasul, predispoziția la violență - dacă nu violența însăși - este o realitate cvasipermanentă (Baron și Byrne, 1991). Ceea ce nu numai că nu este uman încurajator, dar foarte probabil că nici adevărat. Cu privire la ipoteza frustrare-agresiune și la fenomenul ridicării nivelului neuropsihic sau al surescitării (arousal), trebuie făcute câteva precizări: 1) În concepția lui D. Berkowitz
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asemenea, dacă în SUA, în locurile unde se consumă alcool, sunt anunțuri care atenționează asupra riscurilor acestuia pentru femeile însărcinate sau pentru cei care șofează, ar mai trebui adăugat și unul care menționează „Consumul de alcool crește pericolul de agresivitate” (Baron și Byrne, 2000, p. 463). Autorii amintiți mai fac două observații importante: a) în baruri și cluburi de noapte au loc frecvente acte de violență, care se datorează nu doar băuturii ca atare, ci și altor factori, cum ar fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai puțin reținute de public decât în alt gen de emisiuni. Astfel încât sponsorii care mizează pe marea audiență a programelor încărcate cu violență ar trebui să țină seama că ele sunt discutabile nu numai moral, ci și ca eficiență economică (Baron și Byrne, 2000). Două elemente de mare actualitate și gravitate au apărut în ultimii ani în peisajul mediatic contemporan: 1) A crescut exponențial practicarea, în special de către copii și tineri, a jocurilor pe calculator, care cuprind din plin și violență
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
măsură decât cele de tip B să inițieze agresivitate atât instrumentală, cât și ostilă. Totuși, și aici se vede cum anumite trăsături de personalitate se manifestă în funcție de situație și de caracteristicile celui cu care se interacționează. Într-un studiu, R. Baron (1989) a rugat un grup mare de manageri să indice frecvența conflictelor avute cu subordonații, cu cei ce aveau aceeași funcție ca ei (egali ca statut) și cu superiorii. Indivizii clasificați ca tip A au menționat mult mai multe conflicte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de manifestare, dintre care mai pregnante sunt: violența în spațiul domestic, violența în școli, în sport, la locurile de muncă, conflictele interetnice. O abundentă literatură de specialitate există în acest sens, cu teorii, concepte și mecanisme particulare (vezi, de exemplu, Baron și Byrne, 2000; Geen, 1998; Mitrofan, 2003; Constantin și Neculau, 1998; Chelcea și Iluț, 2003). Într-un model mai extins și complet, probabil că ar putea figura și caracteristici sociodemografice, care se transpun, desigur, și în trăsături de personalitate prezente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu numai că expunerea la violență mass-media nu reduce violența efectivă, dar chiar o încurajează. Nici vizionarea unor competiții sportive ce presupun agresivitate nu are un efect de catharsis. Mai mult, ele întăresc tendința spre violență (Stephan și Stephan, 1984; Baron și Byrne, 2000). Cu privire la exprimarea pornirilor agresive în planul imaginarului, aici rezultatele investigațiilor concrete sunt contradictorii. Consumarea indirectă a frustrării, mâniei, revoltei, prin scenarii ce rezolvă acțiuni agresive doar în teritoriul fanteziilor mentale pure sau în cel al povestirilor scrise
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în teritoriul fanteziilor mentale pure sau în cel al povestirilor scrise, al picturii ș.a., conduce, probabil, la o micșorare a tendinței de a realiza practic, în viața reală, acte de violență antisociale (Stephan și Stephan, 1985; Sears et al., 1991; Baron și Byrne, 2000). Realizarea de activități fizice viguroase, ce implică agresivitate sau, cel puțin, un mare efort, dar care nu au consecințe umane și sociale negative, cum ar fi diferite sporturi și jocuri, munca grea, reduc doar temporar starea de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce ți-a provocat supărarea și furia (Caprara et al., 1994). Cercetările evidențiază că, în general, orice formă de comportament agresiv substituent (inclusiv cel verbal) mai degrabă sporește probabilitatea unor acte violente antisociale intenționate de un individ decât o micșorează (Baron și Byrne, 2000; Sears et al., 1991). Investigațiile sistematice de specialitate dovedesc, așadar, că acțiunile prezumate în mod obișnuit ca având un efect cathartic de prevenire și reducere a violenței au în mai mare măsură un efect invers, de îngroșare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ani, intensitatea pedepsei pentru același act diferă destul de considerabil și - mai grav - multe acțiuni violente care ar trebui evident pedepsite nu sunt. Schimbări procedurale penale care să maximizeze intervenția condițiilor amintite ar spori semnificativ impactul pedepselor instituționale asupra reducerii violenței (Baron și Byrne, 1991). Afirmație la care juriștii ar putea replica. Schimbări necesare, dar cu totul dificil de realizat, deoarece ar avea multe alte consecințe nedorite. De altfel, cu deosebire în cazul delincvenței juvenile, pedeapsa prin instituții corecționale, cu atât mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
riguroase, care au comparat două eșantioane de copii, unii ce au suferit abuzuri fizice, sexuale și neglijență, iar ceilalți fără asemenea experiențe, au demonstrat că abuzul fizic și neglijența sunt predictori puternici pentru comportamentul agresiv ca adulți (Widom, 1989, apud Baron și Byrne, 2000). Oricum, studiile de specialitate, ca și experiența cotidiană ne arată că pedeapsa - și cu deosebire anticiparea ei - operează eficient în reducerea violenței doar în condiții determinate și în funcție de prezența altor mecanisme, despre care vom vorbi în secțiunea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
model nonagresiv pentru urmașii lor. S-a dovedit experimental că, așa cum expunerea la acțiuni agresive potențează violența, tot astfel expunerea la modele și acțiuni nonagresive induce subiecților reținerea de a se comporta agresiv, chiar atunci când ei au fost puternic provocați (Baron și Byrne, 1991). Apare destul de clar că socializarea joacă un rol fundamental în prevenirea și controlul violenței. Rezumând și deplasând problematica prevenirii și limitării violenței și a comportamentului antisocial în general la scară societală, putem enumera ca factori cruciali: strategii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de la stadiul puternic la cel slab. Mai recent, ea este tratată în termeni multidimensionali, implicând mai mulți factori, care pot varia independent. Se pare, de exemplu, că este prezentă atât dimensiunea sarcină - social, cât și cea individ - sarcină - social (apud Baron et al., 1998). Prima se referă la gradul în care indivizii sunt interesați în scopurile grupurilor (sarcină) sau în relațiile din interiorul lor (social), în timp ce a doua vizează măsura în care membrii sunt atașați de grup ca atare sau de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
competițiile) din afară sunt mai puternice și directe, cu atât crește gradul de solidaritate (coeziune) intragrupală; c) Mărimea grupului: este, în general, invers proporțională cu gradul de coeziune - grupurile mici tind să fie mult mai coezive decât cele mari (apud Baron et al., 1998). În ceea ce privește funcțiile grupurilor, s-ar putea distinge între funcțiile lor pentru indivizi și funcțiile pentru societate. Din perspectiva individului, grupurile sunt importante pentru că (vezi Paulus, 1989): a) prin grupuri ne satisfacem importante nevoi psihosociale, cum sunt aceea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care arătau că nu întotdeauna prezența altora stimulează performanța, ci, dimpotrivă, o poate diminua. Psihosociologii și-au pus întrebarea de ce uneori prezența celorlalți facilitează și alteori inhibă prestațiile individuale. Un răspuns pertinent a oferit R. Zajonc în anii ’60 (apud Baron et al., 1998) prin formularea teoriei răspunsului dominant. Aceasta afirmă că prezența altora produce o excitabilitate (arousal), o activare nervoasă, care, la rândul ei, determină răspunsuri dominante (cele mai probabile pentru sarcina respectivă). La rândul lor, răspunsurile dominante pot fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fizică a semenilor s-a demonstrat și la insecte, unde e puțin probabil să funcționeze conștiința evaluării. O teorie cu tentă mai generală (care înglobează și explicația prin simpla prezență fizică) este cea cunoscută ca teoria distragerii-conflict, datorată lui R. Baron (1993). Ea se bazează tot pe rolul excitabilității (arousal), numai că aceasta provine din conflictul dintre două tendințe: 1) de a acorda atenție efectuării sarcinii și 2) de a fi atent la public. Și în acest caz, angajarea răspunsului dominant
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
va face mai mult (vezi, pe larg, Taylor et al., 1994). Mai complex și veridic pare a fi modelul efortului colectiv (Karau și Williams, 1995), bazat pe extinderea teoriei motivației individuale a expectației-valență la performanța colectivă. Sintetic, teoria spune (vezi Baron et al., 1998) că indivizii vor depune un mare efort în realizarea unei sarcini numai dacă se satisfac concomitent trei condiții: 1) sunt convinși că muncind din greu vor obține rezultate mai bune (expectația); 2) rezultatele mai bune vor fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
despre parametrii obiectivi ai situației (cum stau lucrurile de fapt sau cum ar putea ele arăta), ci despre felul în care sunt percepute de actorii implicați. S-au conturat câteva soluții în vederea preîntâmpinării sau micșorării efectului de trândăveală, lenevire socială (Baron et al., 1998): a) cea mai eficientă tactică este aceea de a face cât mai identificabilă fiecare contribuție individuală; b) a induce membrilor grupului ideea că rezultatul ce se va obține este foarte valoros; c) a-i convinge că efortul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
La fel se întâmplă și în discursurile științifice, dar aici s-a pus cu seriozitate și întrebarea cum de ajungem să ne îndrăgostim, uneori atât de pe neașteptate și atât de pasional. S-au schițat și răspunsuri credibile, redate și de Baron et al. (1988) Astfel, pornind de la constatarea că, în ciuda diverselor forme de manifestare în funcție de contexte culturale și istorice diferite, subzistă unele constante fundamentale (atractivitate sexuală și preocuparea față de celălalt, de pildă) care fac ca dragostea să apară drept un fenomen
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupurilor mici și mijlocii, al firmelor și organizațiilor, se consideră că sunt operante atât ca descriere și explicație a comportamentului membrilor, cât și ca soluții de preîntâmpinare și rezolvare a nemulțumirilor, tensiunilor și conflictelor următoarele dimensiuni ale justeței (echității) sociale (Baron și Byrne, 2000): 1) Justiția distributivă reprezintă felul în care noi percepem că au fost distribuite recompensele (beneficiile) existente în grup între membrii acestuia. Sentimentul de incorectitudine este mai acut atunci când e vorba - așa cum se întâmplă îndeobște - despre resurse limitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grup opțiunile pentru o variantă sau alta, fără ca acestea să conteze în votul final, respectiva simplă exprimare a părerii influențează soluția adoptată; membrii grupului tind să se alinieze în dezbaterile ce urmează și în votul final majorității sau persoanelor influente (Baron et al., 1998). Trei fenomene majore s-au semnalat în procesele decizionale de grup, considerate și posibile riscuri: 1) Polarizarea înseamnă că poziția pe care se situează grupul în decizia finală este mult mai extremă decât părerile inițiale. Fenomenul consacrat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și de a folosi în mai mare măsură informațiile cunoscute și împărtășite de toți membrii grupului și de a le neglija pe cele definite doar de unul sau de câțiva dintre ei, ceea ce e cunoscut și ca efectul cunoașterii comune (Baron et al., 1998). Nu e vorba deci de faptul că opinia majoritară sau consensul contează în decizia finală, ci că până în această fază nu se discută pe tot spectrul informațional existent și accesibil. Nu e greu de sesizat că cele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
impuse în special de presiunea timpului -, se explică populației rațiunile și motivațiile ce stau în spatele unei decizii și se încearcă astfel obținerea acordului majoritar, chiar dacă acesta nu exista la început. În tot cazul, în literatura actuală de specialitate (vezi și Baron et al., 1998) se consideră că, în modalitatea de conducere, pe lângă dimensiunea democratic-autoritară, care are în vedere luarea de decizii, intervine și cea directiv-permisivă, ce se referă la intervenția liderului în efectuarea sarcinilor adoptate: în prima ipostază, șeful nu numai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ale unui bun conducător arată ca fiind mai frecvente: energia și capacitatea de muncă, percepția rapidă și exactă a datelor, inteligența, competența profesională, fluența verbală, sesizarea corectă a relațiilor interpersonale, controlul situațional și autocontrolul (Radu, coord., 1994, p. 167). R. Baron et al. (1998) redau ca fiind cele mai relevante: 1) caracteristicile de ordin motivațional și volitiv: dorința de realizare (afirmare) și de evitare a autorității asupra altora, cuplate cu înalt dinamism, putere de muncă și fermitate, încredere în sine și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]