1,594 matches
-
Topleț este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Barza și Topleț (reședința). În prezent, centrul civic al comunei Topleț este situat în satul reședința de comună Topleț, aflat în trupul de pe malul vestic al râului Cerna. Centrul cuprinde dotări sociale și culturale importante. Aici se află Primăria, spitalul, sediul
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
se gaseste la 10 km pe calea ferată și 10 km pe șosea de municipiul Orșova, si la 8 km pe calea ferată sau șosea de orașul Băile Herculane. Distanță dintre cele două sate componente ale comunei, respectiv Topleț și Barza este de aproximativ 2 km, ele fiind legate de drumul național DN 6 (E70), la care urmeaza sa inceapa lucrări de reabilitare de strictă necesitate, putând fi considerate o singură localitate cu două cartiere. Stația CFR Topleț se gaseste la
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
maghiară, comuna primește numele de toplecz, pe care il păstrează până în anul 1908, când este denumită Cernaheviz. În anul 1918, după unirea Banatului cu țara mama, comuna este denumită oficial Topleț. Comună Topleț este formată din două sate : Topleț și Barza, așezări apărute în etape istorice diferite. Anul 1893: Punerea în funcțiune a CHE Topleț (80 kW), pe râul Barza, pentru Fabrica de utilaj și morărit și pentru distribuție publică în comuna Topleț, prima comună electrificata din țară. În 1917 a
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
1918, după unirea Banatului cu țara mama, comuna este denumită oficial Topleț. Comună Topleț este formată din două sate : Topleț și Barza, așezări apărute în etape istorice diferite. Anul 1893: Punerea în funcțiune a CHE Topleț (80 kW), pe râul Barza, pentru Fabrica de utilaj și morărit și pentru distribuție publică în comuna Topleț, prima comună electrificata din țară. În 1917 a fost înregistrată la Tribunalul din Caransebeș, Societatea pe acțiuni „Schramm, Huttl și Schmidt” din Topleț, unde s-au produs
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
Ialomița. Satul avea 542 de locuitori, o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează aici, în plasa Ciocănești a aceluiași județ, comuna Găunoși, cu reședința în satul Găunoși, dar și cu satele Podu Lupii (astăzi, Nicolae Bălcescu), Barza (astăzi, Alexandru Odobescu) și Potcoava. În 1931, comuna Găunoși s-a separat în comuna Carol I (cu satele Carol I și Barza) și Găunoși (cu satele Găunoși și Potcoava). După al Doilea Război Mondial, satul Carol I a primit numele
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
aceluiași județ, comuna Găunoși, cu reședința în satul Găunoși, dar și cu satele Podu Lupii (astăzi, Nicolae Bălcescu), Barza (astăzi, Alexandru Odobescu) și Potcoava. În 1931, comuna Găunoși s-a separat în comuna Carol I (cu satele Carol I și Barza) și Găunoși (cu satele Găunoși și Potcoava). După al Doilea Război Mondial, satul Carol I a primit numele de "Nicolae Bălcescu", iar Barza pe cel de "Alexandru Odobescu". Comunele Nicolae Bălcescu și Găunoși au trecut în administrarea raionului Călărași din
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
Potcoava. În 1931, comuna Găunoși s-a separat în comuna Carol I (cu satele Carol I și Barza) și Găunoși (cu satele Găunoși și Potcoava). După al Doilea Război Mondial, satul Carol I a primit numele de "Nicolae Bălcescu", iar Barza pe cel de "Alexandru Odobescu". Comunele Nicolae Bălcescu și Găunoși au trecut în administrarea raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, în timp ce comuna Găunoși s-a desființat, satul Găunoși trecând la comuna Nicolae Bălcescu și
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
comună a luat numele satului "Alexandru Odobescu", deși reședința ei a rămas în satul Nicolae Bălcescu. Singurul obiectiv din comuna Alexandru Odobescu inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este situl arheologic de pe ostrovul Barza, o insulă inundabilă aflată în nordul satului Alexandru Odobescu, sit ce conține urmele unei așezări din eneolitic atribuită culturii Gumelnița.
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
dus la transferarea comunei la județul Călărași. Șapte obiective din comuna Grădiștea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice așezarea din neoliticul mijlociu (cultura Boian) de la Movila Berzei, lângă satul Bogata ( sud de podul peste lacul Gălățui; așezarea eneolitică aparținând culturii Gumelnița de la „Măgura Cuneștilor”, punct aflat în extremitatea sudică a satului Cunești, lângă cimitir; și situl de la Grădiștea Ceacu, la 5 km sud de satul Grădiștea, în
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație . S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
gunoi de grajd sunt mânătarca, ciuperca de bălegar, bureții, ciuciuletele, sbârciogul. În zonă pasările și animalele sălbatice sunt numeroase, prezentând un interes cinegetic. Atrase de hrana abundentă se găsesc rațe și gâște sălbatice care iarna se retrag în Delta Dunării. Barza și cocorul apar în treacăt, în schimb, stârcul cenușiu este prezent în număr mare mai ales în locurile băltoase. Prin boschetele din apropierea pădurilor unde își construiesc cuiburile, trăiesc sticletele, botgrosul, mierla, privighetoarea, ciocârlanul, ciocârlia, pițigoiul moțat, presura, cinteza. În scorburile
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele, barza, gâsca sălbatică, care migrează din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei moșii Piticaru - iazul Piticaru și iazul Murguleț, se întâlnesc păsări ca: rața sălbatică ("Anas
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din județ unde, de altfel, s-a și înființat o ferma de stat în anii "50 și care
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel: Pe întreaga perioadă analizată se observă ponderea majoritară a românilor din totalul populației. În legătură cu credința religioasă a locuitorilor, în perioada analizată, aceștia au fost
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se găsește și o specie de caracudă
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
precipitații relativ mari. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționam graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind maghiari (48,19%), români
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
drumul național Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala ocupație fiind cultura vegetală și creșterea animalelor. În sat există și câteva societăți comerciale specializate pe comerț și producție de încățăminte. Satul este racordat la rețeaua natională de gaz metan încă
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. În primăvara anului 2011 (perioadă mai - iunie )geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta, în urma cercetărilor făcute în zona de graniță a satului cu Dealul Erdănima, pe o pajiște, a descoperit o floare rară, Jurinea mollis, plantă pe cale
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate speciile acvatice din lunca Dunării, cocori, stârci, bâtlani, egrete, nagâți, pescăruși, rațe, gâște, lișițe, găinușe de baltă, care au dispărut toate. Au mai rămas doar câteva berze. În flora arborescentă din Covei predomină salcâmul, denumit aici cu un termen impropriu dafin. Adus și la noi din America, prin Turcia, în 1850, pentru a fi plantat pe nisipuri, s-a adaptat atât de bine de parcă ar fi fost
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
medicinale și aromatice. Există 2 arii protejate: Pădurile din jurul depresiunii dețin importante resurse cinegetice ocrotind și animale protejate prin lege: cerb carpatin (Cervus elaphus carpaticus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), jderul, barza albă, etc. Predomina districambosolurile (solurile brune acide), (G. B. Tofan, 2013) În anul 1850, populația satului era de 628 locuitori din care 575 români, 35 maghiari și 12 rromi. La recesământul din anul 2002 au fost 2859 locuitori din care
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
că casele vechi, au început sa fie cumpărate și renovate, precum și apariția de noi construcții. Altitudinea medie: 500 m. O parte a localității din amonte este declarată zonă protejată de interes județean. Aici se poate întâlni o specie rară de barză neagră. În apropiere, în satul Dângăul Mare aparținător comunei Căpușul Mare, s-a instalat și pus în funcțiune o instalație de teleski nouă, modernă, care atrage numeroși turiști. Baza pârtiei este la 887 m. altitudine, iar partea superioară la 967
Căpușu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/299564_a_300893]
-
optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc. Conform recensământului
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
cu o fantezie demnă de un neam latin. Printre acestea cele mai răspândite au fost paharele "kutrofle" și respectiv "paharul de pedeapsă". Primele necesitau multă răbdare, vinul curgând din ele picătură cu picătură, dar cu un șuierat ascuțit, ca al berzei. "Paharul de pedeapsă" avea forma unei ciuperci răsturnate, și din el se putea bea tot numai picătură cu picătură, dar pe deasupra rotind tot timpul "ciuperca". Introducerea cărbunelui în producerea sticlei s-a făcut de către englezi din necesitate: lipsea lemnul folosit
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
exemplu este ironia sau tachinarea. Minciunile pentru copii, sunt în general mediocre, în care deseori se utilizează eufemisme, pentru a fi mai ușor pentru adulți să abordeze un subiect cu un copil. printre cele mai cunoscute exemple este cel al berzei „"copiii ajung pe lume aduși de barza"”, existentă lui Moș Crăciun, Zână Măseluța sau Iepurașul de Paști Minciună prin omisiune este acea minciună prin care se omit date importante, lăsând în mod deliberat o concepție greșită unei persoane. Vânzătorul unui
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]