3,060 matches
-
că vorbesc rusește, acel lexic era Împodobit cu flexiuni rusești, iar În cazul contrar cu cele românești. De altfel și rușii pripășiți În Basarabia foarte ușor Își Însușeau În acest mediu accentul și stilul local, vestit sub denumirea de dialect basarabean. La revenirea din Siberia, Vania Îl Întîlnește pe Petre Constantinovici BÎrsianu, același cu cel numit mai Înainte Petrache BÎrseanu, care Îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania La Boroseni s-a
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Încet-Încet limba slavă, primirea În școlile duhovnicești fiind condiționată de cunoașterea limbii ruse, mai apropiată de slava bisericească. Comportamentul popii Vasile din Năpodeni, aproape analfabet, alcoolic În ultimul grad, era departe de ceea ce și-ar fi dorit oamenii, dar țărănimea basarabeană ținea morțiș la slujba moldovenească și la preoții bătrîni tocmai fiindcă aceștia nu știau carte rusească. De aceea, cu tot canonul lor, se ridicau Năpădenii ca un singur om spre a apăra pe părintele Vasile Împotriva măsurilor de Îndreptare și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să insistăm asupra acestui aspect, chiar dacă romanul lui Stere aduce În atenție și o astfel de situație prin persoana caucazianului Mehmet Șihau Oglî, rebotezat În rusește Ivan Ivanovici Șahov, dar care continua să-și spună Mehmet. Dorința unora dintre boierii basarabeni de a-și proba patriotismul rusesc era Însă așa de puternică Încît țineau să se debaraseze de numele moldovenesc În orice chip. Cea mai simplă modalitate era modificarea numelui astfel ca să nu mai pară moldovenesc. Tatăl Smaragdei Theodorovna se numea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În 1918, a fost însărcinat cu organizarea Arhivelor Statului din Chișinău, pe care le-a condus până în iunie 1940, precum și în intervalul august 1941-martie 1944. Tot la Chișinău, este profesor și director al Liceului „Alexandru Donici” și înființează revista, „Pagini basarabene” (1936), la care au colaborat scriitori importanți din toată țara. El publică, alături de alți cercetători, în capitala Basarabiei, între altele, douăzeci de volume de Documente basarabene (1926- 1936), ceea ce nu i s-a iertat mai târziu, în anii guvernării comuniste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285783_a_287112]
-
la Chișinău, este profesor și director al Liceului „Alexandru Donici” și înființează revista, „Pagini basarabene” (1936), la care au colaborat scriitori importanți din toată țara. El publică, alături de alți cercetători, în capitala Basarabiei, între altele, douăzeci de volume de Documente basarabene (1926- 1936), ceea ce nu i s-a iertat mai târziu, în anii guvernării comuniste, când a fost hărțuit cu percheziții inopinate și confiscări de manuscrise, dintre care unele salvate și ajunse la Arhivele Statului din București. Târziu, în anii 2001-2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285783_a_287112]
-
cazacilor), în timp ce Aerodromul de la Șura Mică duce în Ardeal, iar Amintiri de acum o mie de ani se plasează pe Valea Prahovei. Amplificând descripția de mediu la dimensiuni de roman, Un port la Răsărit are un mult mai opulent climat basarabean, dar integrabil și celui din literatura provinciei și a periferiei bucureștene (Mihail Sadoveanu, V. Demetrius, Cezar Petrescu, I. Peltz, G. M. Zamfirescu, Ion Călugăru ș.a.), pictat în culori pe alocuri mai apăsate. Orașul de la vărsarea Nistrului, de tip oriental, multietnic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
de peste 85% din PIB. Alte state mici ale Europei, foste componente ale U.R.S.S. (Estonia, Lituania, Letonia etc.) au reușit să adere la U.E în doar câțiva ani. Rezultatele aderării acestora sunt de invidiat după treipatru ani. Pentru spațiul basarabean, U.E. reprezintă un colac de salvare, o serie de privilegii, posibilități, oportunități de dezvoltare și modernizare, securitate și protecție. În urma ultimelor evenimente din Republica Moldova, Uniunea Europeană este văzută de întreaga societate ca un pilon, ca o garanție a respectării drepturilor omului
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
române se face foarte anevoios, de parcă ni se fac mari favoruri”. Acest sprijin trebuie să vină, este o datorie de onoare. Mai acum ceva vreme discutam cu o basarabeancă trecută mult de prima tinerețe, născută în vremea în care țăranilor basarabeni li se măturau podurile de pâinea cea de toate zilele, despre modul cum am putea noi, românii aflați în dreapta Prutului, să îi ajutăm pe ei, frații noștrii pe care ,,voi, românașii din dreapta Prutului, degrabă ne-ați lepădat” într-un
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
au ,,muncit” în Rusia s-au întors cu traume psihice și sechele fizice, alții au dispărut fără urmă, fiind uciși de cei pentru care se angajaseră să trudească. Sclavia economică tinde să înlocuiască dependența politică care îi ținea pe românii basarabeni altădată în ghearele Moscovei. Dacă bătrânii satelor mai au încă - și vor păstra până la trecerea în neființă - teama și spaima față de ruși și fostul regim sovietic - deportările, execuțiile și foametea organizată fiind o formă de răzbunare sovietică pentru anii în
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
de asistența externă. Imediat după evenimentele din 7 aprilie 2009 și instalarea A.I.E la conducerea Republicii Moldova, o tânără absolventă a Facultății de Jurnalism din Chișinău își exprima astfel gândurile ei și ale generației din care face parte1: „Pentru spațiul basarabean, U.E. reprezintă un colac de salvare, o serie de privilegii, posibilități, oportunități de dezvoltare și modernizare, securitate și protecție. În urma ultimelor evenimente din Republica Moldova, Uniunea Europeană este văzută de întreaga societate ca un pilon, ca o garanție a respectării drepturilor omului
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
ce demonstrează încă odată că aceasta este o necesitate a societății și o tendință de democratizare. Acest lucru a fost sesizat de toate partidele și s-a încercat sublinierea lui în programele electorale, pentru a sensibiliza 1Oxana Vărzaru, Speranța tinerilor basarabeni în Uniunea Europeană, articol publicat în numărul 2, iulie 2009, al revistei „Maluri de Prut”, editată de filiala Huși a Asociației Culturale „Pro Basarabia și Bucovina”. electoratul, însă nu s-au creat contexte de aplicare în practică a acestor programe
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
fost demonstrat în 7 aprilie, cînd marșul de protest pașnic al tinerilor a fost transformat într-un haos total. Tinerii au căutat sprijin și protecție la instituțiile U.E., au așteptat dreptate și adevăr. În ansamblu, U.E. este privită de tinerii basarabeni ca un garant al democrației, dezvoltării, modernizării și al speranței spre o viață mai bună. Populația din Republica Moldova este obișnuită să trăiască cu grija vieții de la un salariu la altul și uneori uită ce înseamnă, pur și simplu, să traiești
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
instituie acea forță care irumpe în realitatea fadă mutându-i granițele. În Fugă spre câmpul cu ciori, Savatie Baștovoi își scrie propria biografie atinsă într-un fel dramatic de Nietzsche și creștinism. El este un convertit de la teism la creștinism. Basarabean venit să-și facă studiile liceale la Iași, trăiește o cumplită revoltă față de lume și față de mediocritate, poate și față de moarte, alegându-l ca maestru pe Nietzsche. Îl ia prea în serios, fără discernământ și fără distanță critică, așa încât chiar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
aceasta, atunci evident îndrăzneață, nu avea cum să placă ideologilor stagnării și romanul, scris în 1969 și 1970, a putut fi publicat doar peste aproape două decenii. Interzicerea tipăririi acestui roman a avut urmări nefaste pentru întreaga literatură din spațiul basarabean. Dacă e adevărat că „momentul tipăririi lui este favorabil anume spargerii tiparului inert al alb-negrului care a dominat întreg timpul ce s-a scurs de la momentul așternerii sale pe hârtie” (Mihai Cimpoi), nu e mai puțin adevărat că editarea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
apărea în acea perioadă. Interzicerea a provocat o modificare radicală și în concepția scriitorului. Convins că maniera lui narativă nu are nici o șansă, el acceptă formula ruralismului - orientare stilistică ce va anima în anii ’60-’80 tradițiile sămănătoriste în spațiul basarabean. Narațiunea romanului Acasă (1976) începe prin anul 1932 și sfârșește pe la mijlocul anilor ’70. Autorul, constrâns de ideologia sistemului totalitar, s-a văzut nevoit să împingă pe planul doi situațiile tragice și să prezinte în prim-plan un chip de „dezrădăcinat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
1990; Orizont vertical, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Ispita înfloririi și ispita unui debut, „Cultura”, 1972, 1 aprilie; Grigore Vieru, Răbdare și frumoasă trudă, LA, 1988, 25 august; Mihai Cimpoi, Amiaza culegătorului, LA, 1988, 25 august; Gheorghe Tomozei, Poeți basarabeni, L, 1992, 48; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219; Leo Bordeianu, Taina ce-și face ruga, LA, 1998, 13 august; Grigore Chiper, Virtualul de după, „Contrafort”, 1998, 11-12; Simion Bărbulescu, Poeți din diaspora, CL, 2000, 1. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
au început să se întrebe, uimiți, dacă scriitorul a fost cu adevărat sincer în scrisul său. Această debusolare are, firește, temei, fiindcă în opera sa n-au lipsit notele de regionalism literar cu tendință antiromânească. D. debutează în contextul literaturii basarabene din anii ’50, când, după moartea lui Stalin, se instaurează o epocă a „dezghețului” social. El impune, autoritar, formula narativă lirico-simbolică, afirmându-se pe linia tradiției lui Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. În primele nuvele și în lucrarea de mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
de credința imuabilă în valorile etice, în ceea ce este frumos și sfânt. Trăind într-o lume în care temeiurile etice s-au clătinat, oamenii caută în mod fervent salvarea prin sacru. Nu există, de fapt, mai mulți protagoniști la scriitorul basarabean, ci unul singur, aflat mereu în căutarea absolutului. Religiozitatea la D. ține de primitivitatea sufletului țărănesc, de arhetipalitatea lui, precum și de antiintelectualismul programatic al stilului. Nu e vorba de un misticism profund, rezultat din căutarea absolutului și din provocarea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
conștiință în domeniul vieții sociale, având perfectă dreptate uneori și greșind profund alteori. Atât prin intermediul eroilor săi (Onache Cărăbuș, Mătușa Ruța, Călin, Ghiță), cât și prin luări energice de atitudine în presă și în Parlament, a vorbit despre marile probleme basarabene: ciudata babilonie care a subminat limba română, rolul nefast al experimentărilor și al structurilor social-economice străine obiceiului pământului, periclitarea echilibrului ecologic etc. „Apele nu pot să dispară, va spune unul dintre eroii săi, Mihai Gruia. Apele ba se revarsă, ba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
ferme au devenit mai apoi ezitante sau consonante cu cele oficiale. ... nu poți să nu te gândești la Ion Slavici, Liviu Rebreanu, Pavel Dan sau Marin Preda. Într-atât de puternic structurată e imaginea propriei lumi țărănești pe care prozatorul basarabean o oferă, într-o limbă de rară frumusețe. VALERIU CRISTEA SCRIERI: La noi în sat, Chișinău, 1953; Poveste de dragoste, Chișinău, 1954; Frunze de dor, Chișinău, 1957; Dor de oameni, Chișinău, 1959; Cenușica, Chișinău, 1962; Balade din câmpie, Chișinău, 1963
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
pentru toți ”, 2004, p. 5. 18 15 și-a prezentat demisia din funcția de ministru al României la Londra. Titulescu considera pactul de neagresiune cu Uniunea Sovietică unul umilitor pentru România deoarece Moscova condiționa semnarea acestuia de recunoașterea existenței litigiului basarabean. Diplomatul român respingea propunerea Franței care dorea includerea în tratat a formulei “litigiu existent” și a Poloniei care sugera ca prevederile Pactului Briand - Kellogg să fie înlocuite cu o obligație de neagresiune. Punctul de vedere exprimat de Titulescu avea susținerea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Interpretări din lirica latină, Bălti, 1935; ed. (Antologie latină. Poeții lirici), Iași, 1943; Satirici și epigramiști latini, îngr. trad., București, 1967; Poeți latini, I-II, îngr. trad., pref. Mihai Nichita, București, 1973. Repere bibliografice: Traian Georgescu, „Icoane de lumină”, „Pagini basarabene”, 1936, 4-5; Predescu, Encicl., 804-805; Călinescu, Ist. lit. (1941), 858, Ist. lit. (1982), 944; Traian Diaconescu, Poezia latină într-o antologie, CRC, 1974, 31; Aurel Leon, Petre Stați, CRC, 1978, 49; Iosif Naghiu, Petre Stați, SC, 1980; Maftei, Personalități, V
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
bun versificator al unor motive patriotice. SCRIERI: Povestiri din copilărie, pref. G. Coșbuc, București, 1896; Încoronarea, București, 1901; Florin, Brașov, 1902; Viața și luptele lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Zece Mai, București, f.a.; Patrie și libertate, București, 1916; Cântări basarabene, Chișinău, 1919; Chemarea lui Ștefan cel Mare, f.l., f.a.; Cinstiții pionieri ai cooperației, Chișinău, 1928; Unindu-ne, învingem!, Chișinău, 1928; Din minunile cooperației, București, 1929; Fiul cămătarului sau Micii cooperatori, Chișinău, 1930; Imnuri de înfrățire, București, 1930; Între inimă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
Din minunile cooperației, București, 1929; Fiul cămătarului sau Micii cooperatori, Chișinău, 1930; Imnuri de înfrățire, București, 1930; Între inimă și pungă sau Cooperația e leacul, București, 1931. Repere bibliografice: C. Dem, „Patrie și libertate”, „Minerva”, 1916, 2636; Tudor Pamfile, „Cântări basarabene”, „Școala Basarabiei”, 1919, 1; Emanoil Bucuța, „Cântări basarabene”, „Țara nouă”, 1920, 10; Barbu Lăzăreanu, [Sergiu Cujbă], ADV, 1937, 16 295; Predescu, Encicl., 240; Haneș, Scriitorii, 25-26; Ilie Stanciu, Un pionier al revistelor pentru copii: „Amicul copiilor”, LL, 1963, 175-192; [Sergiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
Micii cooperatori, Chișinău, 1930; Imnuri de înfrățire, București, 1930; Între inimă și pungă sau Cooperația e leacul, București, 1931. Repere bibliografice: C. Dem, „Patrie și libertate”, „Minerva”, 1916, 2636; Tudor Pamfile, „Cântări basarabene”, „Școala Basarabiei”, 1919, 1; Emanoil Bucuța, „Cântări basarabene”, „Țara nouă”, 1920, 10; Barbu Lăzăreanu, [Sergiu Cujbă], ADV, 1937, 16 295; Predescu, Encicl., 240; Haneș, Scriitorii, 25-26; Ilie Stanciu, Un pionier al revistelor pentru copii: „Amicul copiilor”, LL, 1963, 175-192; [Sergiu Cujbă], în Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]