3,051 matches
-
al Academiei Române, apoi ca liber profesionist. În 1933 îi apare prima plachetă de versuri, Frunză elegiacă. În 1941 înființează și conduce periodicul „Cetatea Hotinului”, unde semnează Toader Țarălungă. Colaborează cu versuri și articole literare la „Glasul Bucovinei”, „Cronica” (Cernăuți), „Pagini basarabene”, „Poetul”, „Junimea literară”, „Gândirea”, „Jurnalul literar”, „Bucuresci”, „Curentul magazin”, „Universul literar”, „Drapelul”, iscălind adesea Tudor Plop-Ulmanu și Tudor Ulmanu. Primul volum de poezii al lui P. a cunoscut trei ediții, fiecare cu un sumar îmbogățit, și a avut o bună
PLOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
I, 106-111; Nestor Camariano, Primele încercări literare ale lui C. Negruzzi și prototipurile lor grecești, București, 1935; Vianu, Opere, IV, 400-401, 408, 410-412, 476-477, V, 35-43; Călinescu, Ist. lit. (1941), 195-206, Ist. lit. (1982), 205-218; G. Bezviconi, Costache Negruzzi - scriitor basarabean, Iași, 1942; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 35-40; Popovici, Romant. rom., 339-363; N. I. Popa, Costache Negruzzi, traducător, ALIL, t. VIII, 1957, fasc. 2; Al. Teodorescu, C. Negruzzi, epica de inspirație istorică, ALIL, t. X, 1959, fasc. 1-2; Cornea-Păcurariu, Ist. lit., 336-387; Al.
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
ironic”. SCRIERI: Calmant pentru alter ego, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: A. Basarabeanca, Aspirație la fuga îndărăt, LA, 1992, 7 ianuarie; Eugen Lungu, Portret de grup, Chișinău, 1995, 7-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 250; Liviu Capșa, Tineri poeți basarabeni, TMS, 2001, 4. I.C.
NICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288452_a_289781]
-
elevilor de la liceul bolgrădean, pe care o înființează în 1935 și o conduce împreună cu Vladimir Cavarnali. Este unul dintre animatorii mișcării culturale române în Bugeac, unde fondează revista „Bugeacul”, fiind, un timp, prim-redactor (1935-1936). Colaborează la „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Generația nouă”, „Poetul”, „Moldavia” ș.a. A tipărit două volume de versuri: Poezii (1937), carte confiscată de autorități ca fiind subversivă, și Poezii (1940). I s-a acordat Premiul „N. Ostrovski” (post-mortem, 1968). N. face parte din familia poeților basarabeni profund
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
Pagini basarabene”, „Generația nouă”, „Poetul”, „Moldavia” ș.a. A tipărit două volume de versuri: Poezii (1937), carte confiscată de autorități ca fiind subversivă, și Poezii (1940). I s-a acordat Premiul „N. Ostrovski” (post-mortem, 1968). N. face parte din familia poeților basarabeni profund marcați de versul nostalgic al lui Serghei Esenin, din care preia motive, imagini și tonalități, afinitate explicabilă în primul rând prin aceeași obsesie a meleagurilor natale. Lirica lui evocă elegiac priveliștile Bugeacului cu stepa și orășelul de provincie, cu
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
afinitate explicabilă în primul rând prin aceeași obsesie a meleagurilor natale. Lirica lui evocă elegiac priveliștile Bugeacului cu stepa și orășelul de provincie, cu succesiunea anotimpurilor. Viziunea, imaginile și stările sufletești se sincronizează în linii mari cu cele ale poeziei basarabene din anii ’30 ai secolului trecut: dezrădăcinarea, singurătatea, neîmplinirile, setea de ducă, deznădejdea, alături de iubirea pentru părinți și ținutul natal, de încrederea în destinul neamului, de așteptarea unor noi orizonturi. Cultivând unele metafore și simboluri cu totul particulare, N. fixează
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
în anii studenției: este redactor la „Gazeta Basarabiei”, secretar de redacție la revista „Din trecutul nostru” și colaborează cu articole, versuri, nuvele (Șilimon Pălămariu, Hangiul de la Cușmariica), fragmente de roman (Nasturii albi sau Seminariștii), traduceri, cronici și recenzii la „Pagini basarabene”, „Itinerar”, „Bugeacul” și „Viața Basarabiei”. Se implică și în recent înființata Societate a Scriitorilor Basarabeni, fiind ales secretar. Nu peste mult timp izbutește să-și strângă o parte dintre versuri în placheta Aluviuni, apărută în 1940. Mobilizat în 1941, participă
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
nostru” și colaborează cu articole, versuri, nuvele (Șilimon Pălămariu, Hangiul de la Cușmariica), fragmente de roman (Nasturii albi sau Seminariștii), traduceri, cronici și recenzii la „Pagini basarabene”, „Itinerar”, „Bugeacul” și „Viața Basarabiei”. Se implică și în recent înființata Societate a Scriitorilor Basarabeni, fiind ales secretar. Nu peste mult timp izbutește să-și strângă o parte dintre versuri în placheta Aluviuni, apărută în 1940. Mobilizat în 1941, participă la campania din Răsărit, de unde trimite gazetelor reportaje de război. Rănit într-a cincea lună
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
între 1997 și 2002 de Lucia Cireș în „Literatură și artă” (Chișinău), „Revista română”, „Dacia literară” și „Timpul”. O seamă de aptitudini, setea de cultură și un dinamism rar au făcut ca N. să se găsească între fruntașii tinerei generații basarabene ivite către mijlocul anilor ’30 ai secolului trecut. Această poziție este doar în mică măsură consolidată prin debutul editorial. Strânsă în plachetă, lirica sa își relevă mai pregnant stângăciile și reușitele parțiale în încercarea de a îmbina tradiționalismul și modernismul
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
paginile de jurnal. SCRIERI: Aluviuni, București, 1940; Furtuni pe Nistru, Chișinău, 1943. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 597; G. Bezviconi, Sergiu Matei Nica, „Cetatea Moldovei”, 1941, 14; I. Țurculescu, Viața scriitoricească din Chișinău, „Cetatea Moldovei”, 1942, 5; Sabin Popescu-Lupu, Un poet basarabean, VAA, 1942, 320; Vasile Spiridonică, Glasuri din Basarabia, TIA, 1943, 717; [George Drumur], „Furtuni pe Nistru”, „Bucovina literară”, 1944, 84; Ioanichie Olteanu, „Furtuni pe Nistru”, „Țara” (Sibiu), 1944, 811; Nichifor Crainic, [„Furtuni pe Nistru”], G, 1944, 3; Scrisoare de la Gheorghe
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
periodic literar apărut la Chișinău în lunile mai și iunie 1931, ca supliment al revistei „Poetul”. Publică versuri și proză în limbile română și rusă. Este redactat de Iorgu Tudor, Alla Razu, Theodor Inculeț, V. Adiasevici, ca organ al Cenaclului basarabean, condus de Iorgu Tudor. Gruparea este alcătuită, în afara celor care figurează ca redactori, din Ion Buzdugan, Sergiu Cujbă, Ștefan Bulat, Ecaterina Cerchez, Vasile Luțcan, Gheorghe V. Madan, Nicolae Spătaru, Al. Terziman. Revista își propune „să fie pusă în slujba literaturii
PAGINI BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
București, 2002, Soarele și Luna. Folclor tradițional în versuri (Răspunsuri la chestionar), I-II, pref. edit., București, 2002, Folcloristica, I-II, introd. edit., București, 2003; G. Călinescu, Oglinda constelată, București, 1990; Psalmii, tr. Mihail Sadoveanu, București, 1992; Mihail Sadoveanu, Drumuri basarabene, pref. edit., Chișinău, 1992; Ovidiu Papadima, O viziune românească a lumii, postfață edit., București, 1995; Tudor Vianu, Dicționar de maxime comentat, București, 1997; Eugen Lozovan, Dacia Sacra, tr. Mihai Popescu, București, 1998; Grigore Nandriș, 8 ani din viața României. 1940-1948
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
PAGINI BASARABENE, publicație apărută la Chișinău, lunar, din ianuarie până în decembrie 1936, având subtitlul „Revistă literară și de cultură generală”. L.T. Boga este director, ca redactor figurează George Dorul Dumitrescu, redactor pentru București fiind Mihail Straje. La ultimul număr lui George Dorul
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
că P.b. avea să se bazeze pe scriitori „cu domiciliul la Capșa” și că redactorul venise la Chișinău mânat doar de ambiția de a-și asigura un titlu de glorie. Era un atac de pe poziția unui regionalism îngust. Realitățile basarabene, literare, culturale, istorice își găsesc o abordare prioritară în P.b. Sunt evocați Leon Donici (în articole semnate de Demostene Botez, George Dorul Dumitrescu ș.a.), Constantin Stere (însemnări de Tr. Georgescu, Sergiu Matei Nica). V. Țepordei și George Dorul Dumitrescu
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
dată figurează aici semnătura lui Perpessicius. Cronica literară este asigurată de George Iancu Ghidu și de N. Crevedia. Credincioasă promisiunii de a informa, P.b. a cultivat o serie de rubrici: „Cronica măruntă”, „Cărți”, „Cronica lunară”, „Cărți noi”, „Note”, „Reviste basarabene”. Mihail Sadoveanu nota în „Însemnări ieșene”: „Revista are o bună și curată înfățișare, suntem bucuroși s-o recomandăm cititorilor”, iar Mircea Eliade, în „Vremea”, scria între altele: „A apărut al doilea număr din această miraculoasă revistă de cultură. Miraculoasă, prin
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
teoriei traducerii. P. este autor al monografiilor Gorki în Moldova (1971, în limba rusă), și Fire vii trepidante. L.N. Tolstoi în Basarabia (1978, în limba rusă), care au ca obiect de studiu înrâurirea celor doi scriitori asupra literaturii din spațiul basarabean. Marcate de mai multe carențe (supralicitarea influenței rusești, ideologizarea forțată a unor aspecte ș.a.), cărțile se disting, totuși, printr-o bogată informație și un comentariu critic nu o dată pertinent. P. este și coautor al lucrării Relații literare moldo - ruso - ucrainene
PANZARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288662_a_289991]
-
nuvele de Rafael Felipe, eseuri de Ortega y Gasset ș.a. SCRIERI: Ca două gemene surori, Chișinău, 1990; Receptare și confluențe, Chișinău, 1990; Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea, Chișinău, 1990; Tentația Spaniei, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Dan Mănucă, Editorial basarabean, RL, 1991, 3; Ileana Mihăilă, „Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea”, RITL, 1992, 1-2; Eleonora Hotineanu, „Tentația Spaniei”, „Synthesis”, 2000-2001, 215-216. S.P.
PAVLICENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288740_a_290069]
-
iar prim-redactori Andrei Murafa, N. Dăscălescu, Vasile Semaca, Teodor Inculeț. Din ianuarie 1921 Dim. Păun devine director-proprietar al publicației. Articolul-program Către cititori promite o gamă amplă de informații despre Basarabia, însoțite de ilustrații. În conformitate cu programul sunt alcătuite rubricile „Instituții basarabene”, „Deputații Basarabiei”, „Figuri din Chișinău”, „Vederi din Basarabia”, „Scriitori de origine basarabeană” ș.a. În plan literar-artistic, revista își orientează activitatea în mai multe direcții: popularizarea clasicilor (Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu), asimilarea valorilor străine prin traduceri și
MOLDOVA DE LA NISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288214_a_289543]
-
ianuarie 1921 Dim. Păun devine director-proprietar al publicației. Articolul-program Către cititori promite o gamă amplă de informații despre Basarabia, însoțite de ilustrații. În conformitate cu programul sunt alcătuite rubricile „Instituții basarabene”, „Deputații Basarabiei”, „Figuri din Chișinău”, „Vederi din Basarabia”, „Scriitori de origine basarabeană” ș.a. În plan literar-artistic, revista își orientează activitatea în mai multe direcții: popularizarea clasicilor (Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu), asimilarea valorilor străine prin traduceri și prelucrări (din A.S. Pușkin, M.I. Lermontov, L.N. Tolstoi ș.a), promovarea patrimoniului
MOLDOVA DE LA NISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288214_a_289543]
-
a oferi „o serie de producții cari, plecând de la informația și popularizarea culturală, să tindă spre creația originală”. Fără să lase la o parte problema, la ordinea zilei, a întregirii României -, Alexis Nour, Fie-ni pe suflet, Pan Halippa, Chestii basarabene - revista se remarcă printr-o tematică bogată, de la poezie (D. Iov, Ion Ojog, N.I. Bontaș, Th. Scorțescu ș.a.) și proză (schița Doi voinici de Mihail Sadoveanu și Kermesa „Minei și Pădurei” de G. C. Stamatopol, un fragment din Obsesiile războiului
MOLDOVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
1989; De urat v-am mai ura, Chișinău, 1991 (în colaborare cu Nicolae Băieșu); Vasile Lupu în folclor și literatură, Chișinău, 1992; Folclor din Țara Fagilor, Chișinău 1993; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Iordan Datcu, Folcloristul basarabean Sergiu Moraru, L, 1993, 14; Victor Cirimpei, Sergiu Moraru, REF, 1997, 5-6; Grigore Botezatu, Folcloristul Sergiu Moraru, „Revista de etnologie”, 1997, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290; Grigore Botezatu, Sergiu Gh. Moraru, Obreja Veche - Fălești, 1997; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
element cert fiind prezența lui Bogos la Suceava. Nu există informații despre destinul său nici în Suceava, nici în Pitești, astfel că nu se cunoaște dacă a fost supus la presiuni fizice și psihice. Bogos s-a născut în comuna basarabeană Dudești pe 24 mai 1928 și a fost arestat pentru activitate în cadrul centrului studențesc legionar Iași, unde era student în anul II la Electromecanică. A primit o condamnare de 5 ani, redusă, în urma recursului, la 4 ani de temniță grea1
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din Basarabia. Începuturi și realizări. Spre un viitor mai frumos”, Mișcarea femenistă, anul I, 18 iunie 1933 șChișinăuț 188 30. „Ziua Femeii în Capitală”, Lumea nouă, nr. 26, din 25 iunie 1933 194 31. „Moțiune votată la Congresul «Ligii Femeii Basarabene»”, Mișcarea femenistă, anul I, nr. 2, din 16 iulie 1933 197 32. Elena C. Meissner, „Participarea femeilor române la activitatea internațională”, Ziarul nostru, nr. 8, din septembrie 1933 198 33. „De la Congresul Asociațiunii pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
spre un viitor mai frumos, articol de Dr. Elena Alistarîn Mișcarea feministă, anul I, din 18 iunie 1933 șChișinăuț. 30. Ziua Femeiiîn Capitală, articol în Lumea nouă, nr. 26 din 25 iunie 1933. 31. Moțiune votată la Congresul „Ligii Femeii Basarabene”, reprodusă din Mișcarea feministă, anul I, nr. 2 din 16 iulie 1933. 32. Participarea femeilor române la activitatea internațională, articol de Elena C. Meissnerîn Ziarul nostru, nr. 8 din septembrie 1933. 33. De la Congresul Asociațiuni pentru E.C.P.F.R., ținut la București
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
consiliului internațional al femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva" Femeile române din Basarabia protestează împotriva masacrelor de la Nistru Reprezentantele femeilor române din întreaga Basarabie reunite în următoarele societăți: 1) Consiliul național al femeilor române, 2) Gruparea femeilor române, 3) Asociația femeilor basarabene, 4) Reuniunea femeilor române, 5) Societatea ortodoxă a femeilor române, 6) Clubul cultural al femeii, 7) Societatea Crucea Roșie întrunite în orașul Chișinău, Sala Eparhială, astăzi 17 aprilie 1932, manifestă contra barbariilor de la Nistru. În istoria omenirii nicăieri nu s-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]