2,615 matches
-
chip al metropolei. Fizionomistul se recunoaște pe sine în acest chip, îl poartă cu sine, îl „joacă“ și, în ultimă instanță, îl recuperează ca memorie colectivă. Desigur, colportajul reprezentărilor nu este singura formă pe care metoda fizionomică o ia la Benjamin. Accesul spre „caracterul“ unui spațiu urban nu este neapărat mediat de text: dispunerea bulevardelor moscovite, scaunul care stă mereu în fața ușilor din San Gimignano sau mai celebrele arcade ale Parisului sunt, la fel, simptome revelatorii ale orașului și căi de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o scru tare (Ansehen) mediată a formelor sale concrete. Alegorizarea străzilor și a clădirilor este una dintre formele pe care le ia expe riența urbană și asupra acesteia mă voi opri în secțiunea următoare. Un alt „moment“ al metodei lui Benjamin este, după cum îl numește Gilloch, cel fenomenologic. Deja în Das Paris des Second Empire bei Baudelaire (1938), Benjamin anunță, în literatura urbană, trecerea rapidă de la fiziologiile metropolei la romanul polițist, care abordează acele „beunruhigenden und bedrohlichen Seiten des städtischen Lebens
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe care le ia expe riența urbană și asupra acesteia mă voi opri în secțiunea următoare. Un alt „moment“ al metodei lui Benjamin este, după cum îl numește Gilloch, cel fenomenologic. Deja în Das Paris des Second Empire bei Baudelaire (1938), Benjamin anunță, în literatura urbană, trecerea rapidă de la fiziologiile metropolei la romanul polițist, care abordează acele „beunruhigenden und bedrohlichen Seiten des städtischen Lebens“. Abordarea fenomenologică vine, la un alt nivel, să reitereze această trecere. Termenul are la Gilloch un sens larg
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în literatura urbană, trecerea rapidă de la fiziologiile metropolei la romanul polițist, care abordează acele „beunruhigenden und bedrohlichen Seiten des städtischen Lebens“. Abordarea fenomenologică vine, la un alt nivel, să reitereze această trecere. Termenul are la Gilloch un sens larg, netematizat: „Benjamin is concerned with the physical structure of the city and the material objects found therein as a setting for and as indices of social activity“. Luată astfel, definiția nu presupune o abordare reducționistă a spațiului urban; de altfel, caracterul materialist
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
the physical structure of the city and the material objects found therein as a setting for and as indices of social activity“. Luată astfel, definiția nu presupune o abordare reducționistă a spațiului urban; de altfel, caracterul materialist al metodei lui Benjamin, despre care am vorbit mai sus, nu per mite ca „structura fizică“ a orașului să fie doar pretext al unei esențe ideale a acestuia, de ordinul conceptului, acțiunii sau percepției subiective. Mai degrabă, la Benjamin este vorba despre oraș ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
caracterul materialist al metodei lui Benjamin, despre care am vorbit mai sus, nu per mite ca „structura fizică“ a orașului să fie doar pretext al unei esențe ideale a acestuia, de ordinul conceptului, acțiunii sau percepției subiective. Mai degrabă, la Benjamin este vorba despre oraș ca spațiu care survine, ca tensiune subiectiv-obiectivă a fantasmei, doar în orizontul unei experiențe: „the main themes of this phenomenology of the city are the fragmentation, commodification, interiorization and marginalization of experience“. Și de această dată
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este vorba despre oraș ca spațiu care survine, ca tensiune subiectiv-obiectivă a fantasmei, doar în orizontul unei experiențe: „the main themes of this phenomenology of the city are the fragmentation, commodification, interiorization and marginalization of experience“. Și de această dată, Benjamin procedează dialectic: metropola are ca semn distinctiv tocmai imposibilitatea generalizării experienței. Viteza schimbării sociale, unidirecționali tatea dezvoltării tehnologice, caracterul anonim al maselor care populează metropola generează ceea ce Whybrow numește, pe urmele lui Brecht, „the terror of the unfamiliar“. Logica lumii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
semn distinctiv tocmai imposibilitatea generalizării experienței. Viteza schimbării sociale, unidirecționali tatea dezvoltării tehnologice, caracterul anonim al maselor care populează metropola generează ceea ce Whybrow numește, pe urmele lui Brecht, „the terror of the unfamiliar“. Logica lumii urbane este cea a consumului (Benjamin este aici îndatorat, în bună măsură, reflecției marxiste), iar modalitatea ra portării subiectului la această situație este tocmai trăirea (Erlebnis) transpusă liric de Baudelaire. Șocul este primul moment al întâlnirii cu lumea metropolei. Whybrow dă un exemplu din alt spațiu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
trunchiate, ruine sau trasee fragmentare. Orașul se dă, în deplină stranietate, ca mozaic in finit, ireductibil la o unitate prestabilită. În afara oricărei istorii, lipsit de memorie, spațiul urban este străin, mut, incomplet. Asemenea unui învățăcel al lui Isaac Luria însă, Benjamin recompune, în urma șocului cotidian și a dispersiei percepției, scenariul unei experiențe (Erfahrung) care face posibilă consistența lumii. Ea aparține însă marginalului, celui pe care mecanismele urbane ale modernizării îl exclud din rândul „învingătorilor“: „One of Benjamin’s principal goals is
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui Isaac Luria însă, Benjamin recompune, în urma șocului cotidian și a dispersiei percepției, scenariul unei experiențe (Erfahrung) care face posibilă consistența lumii. Ea aparține însă marginalului, celui pe care mecanismele urbane ale modernizării îl exclud din rândul „învingătorilor“: „One of Benjamin’s principal goals is to give voice to the periphera, the experiences of those whom modern forms of order strive to render silent and invisible. Objects that are obsolete, outdated and ridiculous are salvaged and made to tell their tale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
compun. Autobiografia este, în acest sens, opera unui profet. Caracterul istoric al lumii urbane permite revelarea succesivă a celor trei dimensiuni amintite. Gilloch poate servi, din nou, ca reper inițial. În ceea ce privește raportarea critică la istorie, trei sunt accentele specifice lui Benjamin: o pers pectivă arheologică, vizând „salvarea“ și „păstrarea“ unui trecut pe care modernitatea amenință, în viteza proceselor sale de selecție, să-l uite; o perspectivă memorialistică, opusă „propensiunii moderne pentru amnezie“, cum numește Gilloch orientarea spre viitor a privirii istorice
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unei clipe. 4.1.1. Dimensiunea politică a experienței urbane Deconstrucția clipei prezente în vederea eliberării po ten ția lităților primejduite ale trecutului are, într-un prim mo ment, o semnificație politică. Este vorba de înțelegerea orașului ca loc al conflictului: „Benjamin’s writings constitute an account of historyas-catastrophe, a vision which is concerned with the repre sentation of the city as a locus of perpetual suffering and enduring conflict.“ Există, în mod evident, o interpretare marxistă a acestui aspect al gândirii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
writings constitute an account of historyas-catastrophe, a vision which is concerned with the repre sentation of the city as a locus of perpetual suffering and enduring conflict.“ Există, în mod evident, o interpretare marxistă a acestui aspect al gândirii lui Benjamin: lupta de clasă este, în centrul modernității europene, în inima metropolei, atotprezentă. Orașul este scena acestei lupte, el reproducând, la o scară redusă, societatea în ansamblul ei. Insuficiența acestei reprezentări asupra conflictului rezidă însă în faptul că istoria nu suportă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de clasă este, în centrul modernității europene, în inima metropolei, atotprezentă. Orașul este scena acestei lupte, el reproducând, la o scară redusă, societatea în ansamblul ei. Insuficiența acestei reprezentări asupra conflictului rezidă însă în faptul că istoria nu suportă, pentru Benjamin, o analiză strict imanentă. Conflictul între clase este de fapt efectul de suprafață al unui conflict de ordin es chatologic, între ceea ce Theologisch-politisches Fragment nu mește „ordinea profanului“ și „mesianic“. Ideologia progresului, tehnologia sau survenirea maselor ca subiect urban se
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
corectivul necesar, cu funcție hermeneutică, al celui politic. Din punct de vedere strict politic însă, experiența urbană se poate defini ca experiență critică a marginalului, în raport cu ceea ce, la un moment dat, devine vocea unitară a prezentului. În primul rând, arată Benjamin în Passagen-Werk, „Es ist das Eigentümliche der technischen Gestaltungsformen (im Gegensatz zu den Kunstformen), daß ihr Fortschritt und ihr Gelingen der Durchsichtigkeit ihres gesellschaftlichen Inhalts proportional sind. (Daher Glasarchitektur.)“ În universul urban al tehnicii, comportamentul social este guvernat de legități
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ale eficienței, consumului și progresului în care, precum în cazul falansterului lui Fourier, „la moralité n’a plus rien à faire“. Acțiunea revoluționară însăși, atunci când dictează în numele logicii progresului social, devine un proces mecanic, impersonal. Divertismentul mărfii, arată de asemenea Benjamin, face ca individul să și asume condiția de anonim al unei mase care reacționează unitar. Celebrarea consumului în cadrul expozițiilor universale este un bun exemplu. Rolul politic primordial revine, astfel, celui care se detașează de funcționalismul dominant și deconstruiește logica progresului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
spațiu politic, atunci când o sesizează ca pericol, prin prisma unui conflict, ca primejdie a uitării sau ca nedreptate a prezentului. Interesant este ceea ce Adorno afirmă, în acest sens, în postfața din 1950 la Copilărie berlineză..., și anume că „autobiografia“ lui Benjamin nu este o privire retrospectivă, contemplativă asupra unei epoci trecute. Dimpotrivă, „asupra lor [a acestor scrieri] planează umbra Rei chului hitlerist. Ele cunună, ca prin vis, groaza pricinuită de Reich cu lucruri ce au fost demult. În lumina aurei dezagregate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de „criză“ al prezentului. În lumea metropolei, el se traduce prin apariția unor figuri ale marginalului și a unui mod de viață care se opune tendinței cotidianului de a deveni din ce în ce mai tehnic. După cum am încercat mai sus să arăt, pentru Benjamin flaneurul se manifestă politic prin felul în care opune zidurilor imobile, străzilor, „fațadei gri a despotismului“ urmele inepuizabile ale vieții. Manifestarea publică a boemei este iarăși un fenomen care ilustrează valențele politice ale experienței urbane. 4.1.2. Dimensiunea teologică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
momentul de față, interesează mai mult modalitatea în care reflexul teologic al experienței poate fi identificat în gesturi, atitudini sau formule culturale specifice ale lumii urbane. Gestul teologic, după cum am încercat deja să arăt în mai multe rânduri, este pentru Benjamin acela al memoriei salvatoare, prin care vocea slabă a trecutului este făcută auzită peste zgomotul asurzitor al prezentului. Autobiografia lui Benjamin, scrisă odată ce Berlinul pare a fi iremediabil pierdut sub presiunea celui de-al Treilea Reich, este un exemplu de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
culturale specifice ale lumii urbane. Gestul teologic, după cum am încercat deja să arăt în mai multe rânduri, este pentru Benjamin acela al memoriei salvatoare, prin care vocea slabă a trecutului este făcută auzită peste zgomotul asurzitor al prezentului. Autobiografia lui Benjamin, scrisă odată ce Berlinul pare a fi iremediabil pierdut sub presiunea celui de-al Treilea Reich, este un exemplu de „teologie a memoriei“. Flaneurul, care străbate traseele magice ale orașului său, omul matur care își rememorează copilăria urbană se plasează într-
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
teologiei memoriei, care dă acestor nume sensul de „agent mesianic“ al trecutului, și cel al teologiei limbii, care le conferă un caracter mistico-simbolic, de întruchipare sensibilă a Ideii. Într-un interesant și oarecum singular studiu asupra numelor de străzi la Benjamin, Alexander Regier pleacă de o afirmație din Passagen-Werk: „Die Stadt ist durch die Straßennamen ein sprachlicher Kosmos.“ Întâlnirea străzilor înseamnă de fapt, arată autorul, întâlnirea metafizică și senzorială între două nume, fiecare având putere revelatorie. Ursprung des Deutschen Trauerspiels conferă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe care o spune memoria colectivă. Colportajul urmelor face astfel ca orașul să-și piardă identitatea pe care i-o dă reprezentarea dominantă a prezentului și să dea la iveală chipuri uitate ale trecutului. Accesul spre „Mumele“ locului, după cum spune Benjamin în fragmentul „Tiergarten“ din Copilărie berlineză..., devine posibil prin experiența revenirii, a recunoașterii și a construirii lumii în intervalul dintre trecut și prezent. Dacă, din punct de vedere politic, experiența urbană este asumată de figurile marginale ale metropolei, din punct
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în celălalt, constituirea lumii metropolei se face plecând de la instanțele sale secunde, de la resturile lăsate în urma funcționării sale diurne, de la memoria care se lasă întrezărită doar pe chipul clădirilor sau în numele străzilor. S-ar putea spune, în sinteză, că pentru Benjamin experiența urbană este a celui care nu se integrează definitiv în mecanismele orașului, care rămâne, într-o măsură decisivă, inadaptat la schimbarea sa și poartă stigmatul ciudățeniei sau al singularității. Experiența urbană include momentul în care sunt sesizate stranietatea lumii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
continuă „negociere“ a indeciziei ontologice a metropolei, corelativ al poziției marginale a subiectului. Înțelegerea caracterului slab al acestei relații constituie și miza dimensiunii epistemologice a acestei experiențe. Urmează să discut, pe scurt, în continuare felul în care orașul devine pentru Benjamin o imagine dialectică. Gaygill sintetizează: „The experience of a city is made up of a constant negotiation with the ghosts and residues of previous experiences, most notably in Paris, with the ghosts of insurrection and revolution, but also in Berlin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dialectică. Gaygill sintetizează: „The experience of a city is made up of a constant negotiation with the ghosts and residues of previous experiences, most notably in Paris, with the ghosts of insurrection and revolution, but also in Berlin which for Benjamin was above all a city of ghosts.“ Textualitatea metropolei reprezintă unul dintre elementele decisive ale caracterului fantasmatic al acestei lumi: reclamele care se „înscriu“ în natura mărfurilor expuse, scriitura jurnalistică prin care evenimentele cotidiene devin personaje ale unei povestiri infinite
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]