1,509 matches
-
Articolul 1 Se declară ziua de 2 septembrie 2016 zi de doliu național pe teritoriul României. Articolul 2 (1) În ziua de 2 septembrie 2016 toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale au obligația arborării drapelului României în bernă. ... (2) Drapelul României în bernă se mai arborează: ... a) la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României; ... b) la punctele pentru trecerea frontierei, precum și în aeroporturi, porturi, gări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274700_a_276029]
-
ziua de 2 septembrie 2016 zi de doliu național pe teritoriul României. Articolul 2 (1) În ziua de 2 septembrie 2016 toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale au obligația arborării drapelului României în bernă. ... (2) Drapelul României în bernă se mai arborează: ... a) la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României; ... b) la punctele pentru trecerea frontierei, precum și în aeroporturi, porturi, gări și autogări; ... c) ca pavilion
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274700_a_276029]
-
proceduri. Anexă 6 (la care se referă paragraful 1 din Articolul 25) Acordurile multilaterale menționate în paragraful 1 al Articolului 25 sunt următoarele: - Convenția de la Paris din 20 martie 1883 privind Protecția Proprietății Industriale (Documentul de la Stockholm, 1967); - Convenția de la Berna din 9 septembrie 1886 privind Protecția Operelor Literare și a Lucrărilor de Artă (Documentul de la Paris, 1971); - Convenția Internațională din 26 octombrie 1961 privind Protecția Interpreților, Producătorilor de Fonograme și a Organizațiilor de Radiodifuziune (Convenția de la Romă); - Convenția Europeană privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139207_a_140536]
-
Articolul UNIC Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian cu privire la schimbul de stagiari, semnat la Berna la 25 noiembrie 1999. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU Contrasemnează: --------------- Ministrul muncii și protecției sociale, Smaranda Dobrescu p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Eugen Dijmarescu, secretar de stat Ministru de interne, Constantin Dudu Ionescu p. Ministrul educației naționale, Mircea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129256_a_130585]
-
Buzești 62. 607. Bratu Elenă, 7 apartamente, București, str. Viitorului 26; str. Popa Chițu 25. 608. Burghelea Vasilica, 3 apartamente, București, str. Cazărmii 52. Măneciu Ungureni, jud. Prahova Ploiești, str. M. Kogălniceanu 45. 609. Badea Nistor, 9 apartamente, București, str. Berna 3, str. 1 Mai 35. 610. Brătescu Eugen și Badulescu Maria, 11 apartamente, București, str. Alecu Russo 10, 12. Buzău, str. Unirii 19; str. I.G. Ducă 5. 611. Bancă Ardeleana în lichidare, 47 apartamente, Arad, str. Coșbuc 15. Oradea, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
5 apartamente, București, str. c-lea Dudești 131. 3397. Hrissu Ștefan, 3 apartamente, București, c-lea Șerban Vodă 264, str. C. A. Rosetti 45. 3398. Hanciu Constantă, 4 apartamente, București, spl. Independenței 63. 3399. Hertz Mauriciu, 2 apartamente, București, str. Berna 5. 3400. Harjescu Cezar, 3 apartamente, București, str. Gr. Alexandrescu 60. 3401. Hilberger Elisa, 2 apartamente, Vasile Roaita, str. Plantației. 3402. Haritonovici Dida, 2 apartamente, București, str. M. Eminescu 4. 3403. Hiotu Elisabeta, 3 apartamente, București, str. Cortului 1-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
prezentul acord. Denunțarea va produce efecte la data primirii notificării scrise de către cealaltă parte contractanta sau la o dată ulterioară, indicată în notificare. 18.5. Prezentul acord poate fi amendat prin schimb de scrisori între cele două părți contractante. Semnat la Berna la 26 martie 2003, în trei exemplare originale în limba engleză. Pentru Ministerul de Interne, Toma Zaharia, secretar de stat Pentru Ministerul Public, Tănase Joita, procurorul general al României Pentru Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, Walter Fust, directorul AEDC
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151375_a_152704]
-
ale opoziției, și propriile pregătiri ale lui Antonescu care sînt și cele mai credibile. Maniu primise din partea Comitetului Central al Partidului Național-Țărănesc puteri depline pentru a acționa. Încă din 1942, el intrase în contact cu ambasadorii anglo-americani de la Lisabona, Madrid, Berna și Cairo. Dar, în ciuda seriozității lor, aceste inițiative se ciocneau de o dublă realitate: înaintarea rusească și solidaritatea Aliaților. În martie 1943, serviciile britanice de la Istanbul îi aduc la cunoștință lui Maniu că guvernele englez și american erau de acord
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
literar” (1938-1943), secretar particular al ambasadorului Ion Lugosianu, director al ziarului „Universul” (1940-1944), secretar de redacție la „Gândirea” (1941-1944); din august 1944, redactor la „Libertatea”, gazetă condusă de Constantin Titel Petrescu; din 1946 până în 1948, este atașat de presă la Berna. Demisionează, solicită azil politic și în 1949 pleacă la Rio de Janeiro, apoi la Seattle, unde e profesor de civilizație hispano-americană (1962-1964), ca și la Honolulu, unde se stabilește definitiv. Până la plecarea din țară a fost și redactor la revistele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
Xenopol. Tot acum îl cunoaște și se împrietenește cu Mihai Eminescu. Din 1888 este profesor la diferite școli (Școala Fiilor de Militari, Liceul Național), iar în iulie 1889 se transferă la Școala Normală de Învățători din București. În 1891, la Berna, obține bacalaureatul și, cu dispensă de stagiu, titlul de doctor în filosofie, având drept specializare slavistica și limbile germană și franceză. Își continuă cariera didactică în București, la Liceul „Sf. Sava”, apoi, ca titular, la Liceul „Matei Basarab”, la Seminarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
Le descripteur mélancolique", în La Description, col. P. U. Lille, ed. Universitaires. BOREL M.-J. 1984: "Objet, signe, classe-objet", în J.-B. Grize, ed. 1984. BOREL M.-J., J.-B. GRIZE, MIEVILLE D. 1983: Essai de logique naturelle, P. Lang, Berne. BOREL M.-J. & WULSER-PEQUEGNAT C. 1983: "Raisonner sur l'espace", în Degrés, nr. 35-36, Bruxelles. BOTHORAL N., DUGAST F., THORAVEL J. 1976: Les Nouveaux Romanciers, Paris, Bordas. BOURDIEU P. 1971: "Champ du pouvoir, champ intellectuel et habitus de classe", în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
II. GRIVEL C. 1973: Production de l'intérêt romanesque, Paris, La Haye, Mouton. GRIZE J.-B. 1974: "Argumentation, schématisation et logique naturelle", în Revue européenne des sciences sociales XII, nr. 32, Droz, Genève. 1984: Sémiologie du raisonnement (ed.), P. Lang, Berne. HAMON PH. 1972: "Qu'est-ce qu'une description", în Poétique, nr. 12, Paris, Le Seuil. 1973: "Un discours contraint", în Poétique, nr. 16, Paris, Le Seuil. 1975: "Clausules", în Poétique, nr. 24, Paris, Le Seuil. 1981: Introduction à l'analyse
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
roman, Paris, Gallimard, col. Idées, nr. 45. ROELENS M. 1975: "La description inaugurale dans le dialogue philosophique aux XVIIe et XVIIIe siècles", în Littératures, nr. 18, Paris, Larousse. ROULET E. (în colab.) 1985: L'Articulation du discours en français contemporain, Berna, Peter Lang. ROSSUM-GUYON F. VAN 1983: "La description chez Balzac", în L'Année balzacienne, nr. 1, Paris, P.U.F. RUWET N. 1975: "Synecdoque et métonymie", în Poétique, nr. 23, Paris, Le Seuil. SACKS H. 1972: "On the analysability of
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să i se poată întrezări punctul final. Orice nouă abordare implică pe de o parte efort laborios de cuprindere bibliografică, iar pe de alta curajul de a înfrunta hățișul unor controverse fără capăt. Alain Ruzé, autorul excelentului opuscul apărut la Berna în coeditare, era calificat pentru aceasta, nu atât prin investigații proprii în domeniu, cât prin asimilarea metodică a rezultatelor existente. Un articol despre Dionisie Exiguul și un altul despre "vecinii noștri, românii", apărute cu puțin timp în urmă, denotă eforturi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
inaugurale. Colège de France, Paris, 1975. 8 Idem, Rassurer et protéger. Le sentiment de sécurité dans l'Occident d'autrefois, Paris, Fayard, 1989, 667 p. 1 Alain Ruze, Ces Latins des Carpathes. Preuve de la continuité roumaine au nord du Danube, Berne, Peter Lang, 1989, 154 p. 1 L'image de la France révolutionnaire dans les pays et les peuples de l'Europe Centrale et du Sud-Est, Colloque international, 13-15 octobre 1988, Paris, 1989, p. 240. 2 Catherine Durandin, Révolution à la française
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Psychotherapy for children and adolescents. Current progress and future research directions", American Psychologist, vol. 48, nr. 6, pp. 644-657. KAZDIN A.E. (1995). Conduct Disorders in Childhood and Adolescence, Sage, Thousand Oaks Canada. KILLIAS M. (1991). Précis de criminologie, Staempfli, Berna. KIM Y.S., KOH Y.-J., LEVENTHAL B. (2005). "School Bullying and Suicidal Risk in Korean Middle-School Students", Pediatrics, vol. 115, nr. 2, februarie 2005, pp. 357-363. KMITTA D., CHAPELL C., BROWN J., WILEY P. (2000). "Does it work? Shared
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aceeași catedră (1932-1937), unde a predat cursul „Accidente de muncă, boli profesionale și evaluarea capacității de muncă”. A cunoscut și și-a perfecționat pregătirea sa profesională în clinici europene de specialitate din Praga, Frankfurt, Koln, Bonn, Paris, Berlin, Milano, Lausanne, Berna etc. A fost membru a celor mai prestigioase Societăți științifice de profil din România și Europa: Societatea Științelor Medicale, Societatea de chirurgie, Societatea pentru profilaxia tuberculozei la copii, Societatea internațională de chirurgie, membru în Comitetul medical internațional al accidentelor de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
comedii August von Kotzebue, există puține date. Asemenea tatălui său, intră de timpuriu în serviciul diplomatic. În 1857 ocupă postul de funcționar superior la Consiliul de Legație din Dresda, mai târziu fiind numit ministru plenipotențiar pentru orașele Karlsruhe, Dresda și Berna. Încă înainte de 1840 venise la Iași și se căsătorise în 1842 cu una dintre fiicele cneazului Gheorghe Cantacuzino și ale Elenei Gorciakof. S-a retras împreună cu soția sa pe moșia Bălușești din județul Roman. Era prieten apropiat cu Mihail Kogălniceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
bună ziua!" sau un "ce mai faci?"), atunci el preferă și pe cele negative (cum ar fi, de exemplu, un reproș, o observație) decât ca acestea să lipsească cu desăvârșire (Bouillerce, Rousseau, 2000). Preluând și dezvoltând concluziile lui A. Maslow, Eric Berne va utiliza în Introducere la lucrarea sa Games People Play (1981), termenul de stroke pentru a exprima nevoia de recunoaștere. Această trebuință exprimă nevoia oamenilor de o anumită cantitate de contacte cu ceilalți oameni pentru a supraviețui. Stroke-urile răspund strigătului
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Tu+ (Eu sunt OK, Tu ești OK) "Aceasta este poziția "sănătoasă" (sau, în terapie, cea a "însănătoșirii"), cea mai potrivită pentru o viață decentă, poziția eroilor și a prinților, a eroinelor și a prințeselor autentici", precizează întemeietorul Analizei Tranzacționale, E. Berne (2006, p. 114). Poziția Eu+Tu+ este cea mai constructivă. Persoana este conștientă de propriile sale responsabilități, acționează în mod realist și cooperant. Ea are încredere în propriile capacități, trăiește sentimente de prietenie, de unitate, de forță, de acord cu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
forță, de acord cu sine însuși și cu viața. Persoana cu această poziție fundamentală de viață tinde să-și actualizeze potențialul, vrea să trăiască profund la toate nivelele (senzații, emoții, idei, valori). Este corectă cu sine, activă și productivă. E. Berne (2006) precizează faptul că "Eu+Tu+ este fie poziția cu care persoana crește la începutul vieții, fie cea pe care trebuie s-o învețe cu trudă ulterior; ea poate fi obținută printr-un simplu act de voință" (p. 114). Eu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
începutul vieții, fie cea pe care trebuie s-o învețe cu trudă ulterior; ea poate fi obținută printr-un simplu act de voință" (p. 114). Eu+Tu (Eu sunt OK, Tu ești nonOK) Aceasta este poziția "datului la o parte" (Berne, 2006, p. 114). Sunt, în general, acei oameni care își disprețuiesc partenerul (de viață). Ei se identifică cu ceea ce este grandios, glorios. Caută, cu prioritate, originalitatea, ieșitul în față sau revanșa. Persoana caracterizată prin această poziție fundamentală de viață este
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a ucigașului, iar în cel mai bun caz, a băgărețului, care consideră că e de datoria sa să-i ajute pe "ceilalți nonOK" în privința acelor lucruri cu care nu vor să fie ajutați ei înșiși. Dar, în principal, precizează E, Berne (2006) este poziția mediocrilor, iar din punct de vedere clinic este paranoidă" (p. 115). Eu-Tu+ (Eu sunt nonOK, Tu ești OK ) Este situația persoanei care stă în umbră și se complace. "Din punct de vedere psihologic, este poziția "depresivă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu ajutorul favorurilor de toate felurile, mari și mici, și să savureze acest lucru în mod răzbunător, aceasta fiind slaba satisfacție de a-l face pe celălalt să plătească cât mai mult cu putință pentru eticheta lui de OK", precizează E. Berne (2006, p. 115). Persoana cu această poziție fundamentală de viață caută înainte de orice, să fie iubită de ceilalți; ea se supune celorlalți și depinde de ei. Cultivă și exagerează sentimentul neputinței ei, suferința și faptul de a fi victimă. Persoana
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nimic decât să primescă un refuz. Ea are aversiune la schimbare, bea și mănâncă prea mut. Este incapabilă să fie fericită, este distantă și sinucigașă. Persoana cu această poziție fundamentală de viață este neproductivă, distructivă și autodistructivă. În privința lor, E. Berne (2006) precizează: "aceste poziții sunt universale în rândul întregii omeniri, fiindcă orice om suge la sânul mamei sau din sticlă și-și primește de acolo mesajul, ulterior întărit când învață să se poarte frumos, fie că se întâmplă în junglă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]