14,229 matches
-
și disocia de tot ce vrem noi, totul este să ne asociem noilor credințe și moduri de gândire și simțire, în mod conștient ca să putem trage foloase, să nu lăsăm îndoielile noastre care ne trădează și ne fac să pierdem binele pe care l-am putea obține adesea. Există trei ingrediente care poate produce orice formă de desăvârșire umană, sunt trei forme de acțiuni mentale și fizice care corespund cel mai direct cu calitatea rezultatelor pe care le obținem în viață
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
i tot așa, cât vreți voi, după care schimbați întrebarea DE CE cu întrebarea CUM, ca să nu rămâneți blocați în DE CE-uri. Îndoielile noastre sunt trădătorii noștri pentru că trăim mereu în DE CE - și ne fac de cele mai multe ori să pierdem binele pe care l-am putea obține adesea, prin teama de a încerca. Eu am ales provocările și iubirea în locul fricii și incertitudinii și nu mi se pare anormal să mă arunc în valurile noului, nu mi se pare nimic anormal
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
cuvintele sunt bune doar atunci când sunt dulci și pot contribui la starea de bine a altora și a ta. Mai bine taci, atunci când nu ai nimic bun de spus. Este o alegere voluntară, atunci c=nd vrei să evoluezi pentru binele tău și a altora, este o alegere voluntară să fii plin de compasiune pentru toți oamenii și să mulțumești permanent pentru viața care ți-a fost dăruită, pentru aerul pe care îl respiri, pentru hrana pe care o mănânci, pentru
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
cu el! Am făcut armata și apoi concentrările împreună și acum tam nisam - Toadere, băiete, scoate tu gologanii datorați de bunicul tău bunicului meu! Așa ceva nu se poate, domnule perceptor!” „Dacă așa spui tu, eu nu pot să-ți fac binele cu de-a sila”. „Nu poți, nu poți, da’ așa în șagă tot poți s-o faci. Nu?” „Adică ce șăguială să fac, măi Costică?” - a întrebat perceptorul, care golea al doilea țoi cu rachiu. „Păi n-ar fi mare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
zile ningea liniștit. Drumul s-a făcut de sanie. În zori de zi, cărăușii trăgeau săniile la încărcat. Astăzi drumul o să meargă ca uns. Ia te uită ce omăt s-o așezat! Parcă-i pus cu lopata! - a apreciat Mitruță. Binele ista s-ar putea preface în mare necaz dacă vântul scăpat din frâie ar porni să se zbenguie așa cum știe el - a răspuns Ion Cotman cel tăcut. Lasă că Dumnezeu va fi de partea noastră măcar la ducere. La întoarcere
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Fântâna cu răchiți. Un popas scurt era bine venit. De această dată, au pus câte un țol pe spinarea boilor asudați, pentru a nu răci. Hliboceanu a venit între cărăușii adunați în cerc sporovăind în voie. Ninsoarea asta ne vrea binele atâta vreme cât n-o stârnește vântul. Dacă, Doamne ferește, s-o destupat borta vântului, am sfeclit-o - și-a dat cu părerea Mitruță. Drept grăit-ai, logofete. Vorba ceea „Ce-i în mână nu-i minciună”. Așa că - până-i liniște - la drum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-le lupchi și gata!” - a comentat Mitruță felul de a fi al negustorului. Și nu are dreptate, Mitruță? - a întrebat Cotman, cu mândrie neascunsă în glas. Are, nu are, mai întâi ar trebui să ne bucurăm că am ajuns cu bine... Cu săniile încărcate ne-a fost greu, dar cu ele goale îi altă poveste. Numai că o să ne cam apuce noaptea, pentru că ziua-i tare scurtă - a răspuns Hliboceanu. Da’ n-am mai mers noi noaptea și pe ploaie și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și geană de lună plină. Omătul înghețat scrâșnea sub tălpi precum sticla pisată. Felinarul din poarta Crâșmei din drum sclipea îmbietor... Când au ajuns la poartă, s-au oprit răsuflând ușurați: Uite că cu ajutorul Celui de Sus am ajuns cu bine - a comentat vesel Mitruță. Costache, care ședea cu urechea la pândă, le-a ieșit înainte. Păi de când sunteți așteptați o înghețat și focul în sobă. Da’ unde-i Măriuța de nu are grijă de foc? - a întrebat Cotman cu ton
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu justificată mîndrie ("Amu știe el, amu'! Că sîntem oameni!") sau în precizia îndeplinirii îndatoririlor asumate ("Exact, exact, să nu ne-ncurcăm cumva, măi!"); faptele sînt prezentate într-o lumină cu totul pozitivă, în care infractorii de omenie acționează pentru binele și mulțumirea tuturor ("Păi, da' cum, mă? Păi, amu' trebe să rezolve, mă! și pentru binele lui, mă!"). În euforia aranjamentelor ("Nu, omu-i OK, mă, să știi, deci, e foarte bine, îi foarte bine!") nu rămîne loc pentru nici un fel
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
Exact, exact, să nu ne-ncurcăm cumva, măi!"); faptele sînt prezentate într-o lumină cu totul pozitivă, în care infractorii de omenie acționează pentru binele și mulțumirea tuturor ("Păi, da' cum, mă? Păi, amu' trebe să rezolve, mă! și pentru binele lui, mă!"). În euforia aranjamentelor ("Nu, omu-i OK, mă, să știi, deci, e foarte bine, îi foarte bine!") nu rămîne loc pentru nici un fel de judecată morală.
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
poezia după partiturile proprii. De aici ies parcă texte la două mâini, dintre care nici una nu aparține, însă, poetei. Interesant e faptul că, lăsând în urmă o limbă și căpătând destul de repede o anume imprecizie a sintagmelor, Codrescu părăsește - spre binele lui - și codul metaforic ori aluziv al literaturii române din anii aceia. Căci, să nu uităm, suntem în 1966, an de grație al generației lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Femeia neagră a unui culcuș de hoți e, totuși, net
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
războiului psihologic: dacă vrei să distrugi o țară, e îndeajuns să le induci cetățenilor o mentalitate de stînga, dar o mentalitate pe care cetățenii s-o arboreze cu un entuziasm pe cît de sincer pe atît mîndru, încredințați fiind că binele e de partea lor și că atitudinea lor poate fi un exemplu pentru toți cetățenii lumii. Odată inoculat elanul filantropic, el capătă o autonomie psihică în virtutea căreia ideile se vor perpetua ca într-o reacție în lanț. Din acest moment
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
ordinea uitată a notelor, iese o muzică fosforescentă, subacută și rece, dar atingînd, cîteodată, insuportabile intensități. Același principiu, cu deosebirea că, în ele, faptele se calmează de tot, lăsînd textul să-și facă, superb, mendrele, e de găsit în Ingeniosul bine temperat sau în Cvintetul melancoliei. Bucăți muzicale, dramatizînd pe seama decadenței pe care, aproape întotdeauna, la noi, muzica o anunță sau o însoțește, sînt istoriile de mahala, de la Foc în hanul cu tei la Domnișoara Nastasia. Literatura noastră n-a crescut
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
grecime care tăiem în Asia turcime, popor, urgisit, și ortodox, pe deasupra!... Totuși, în artă, asemănările întemeiate pe spirit mai mult decât pe culoarea ochilor și a pielei, precumpănesc. * A existat în cultura noastră, mică nu mare, o tendință moralizatoare, unde binele și frumosul, jucau un rol important, susținut nu numai de artiști mediocrii, dar și de ideologi bărboși, fanatici. Ne mai lipsea un totalitarism politic în acest sens. Ei bine, îl avurăm și pe-acesta, n-am scăpat. De unde, probabil, astăzi
Un punct de vedere al artei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9208_a_10533]
-
vor rupe cochilia Păsările vor zbura spre Soare Soarele este un Zeu Numele zeului este Abraxas... Atunci ele se ridicară În picioare, desfăcură brațele și ieșiră din sacii de plastic strigînd: — Aaaa... Aaaabraaa... Aaabraaaxaaas... care unești lumina cu Întunericul și binele cu răul... - ceea ce nu Însemna altceva decît că păsările se eliberaseră Într-adevăr din cochilie și ieșiseră din ou. Cu asta, Proiectul Abraxas nu era nicidecum Încheiat, căci pentru crearea Lumii Noi trebuia să se manifeste mai Întîi Haosul, Eterul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
modul cum acest savant punea și apoi rezolva cele mai dificile probleme ale umanității a caracterizat dintotdeauna gîndirea oamenilor de știință serioși care, chiar și atunci cînd provoacă În deplină cunoștință de cauză anumite neajunsuri de moment, acționează În vederea unui bine ce urmează a fi definit mai tîrziu. Problema ideologiei de dreapta sau de stînga a fost admirabil sintetizată Într-o convorbire particulară cu președintele Gerald Ford. CÎnd ne-am Întîlnit la Sinaia, după Conferința de la Helsinki din 1975, pentru a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
recunoaște. — Raționamentul dumneavoastră este deosebit de interesant. — Și atunci, la ce a mai folosit toată propaganda de pînă acum? — Prima campanie a avut un rol de captatio benevolentiae. Trebuia să le facem o bună impresie, avînd În vedere că ei doreau binele Întregii umanități. Aceea a fost etapa clarificărilor, preciză Împăratul. Ne lipsea aparatul conceptual, iar dacă nu există conceptul unui obiect, acel obiect nu poate fi recunoscut. În a doua etapă, s-a constatat totuși că extratereștrii nu au intenții destul de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de a-și prezenta demisia, În cazul unui eșec. — Domnule colonel, nimic nu se obține fără sacrificii, nu-i așa? Întotdeauna marii conducători au știut că se sacrifice pe altarul istoriei. Iată, și eu sunt dispus să mă sacrific spre binele poporului roland. — Majestate, să nu exagerăm. La ce ar folosi demisia Majestății voastre? — Stați puțin. Să nu mă Înțelegeți greșit. Eu Îmi exprim această disponibilitate numai În eventualitatea că eșecul referendumului ar putea fi astfel evitat. Adică, sper ca poporul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
idee. Ce-ar fi să-i punem să se lupte extratereștrii Între ei, să vedem care sunt mai puternici? Nouă, pămîntenilor, nu ne-ar rămîne decît să fim de partea celor care vor Învinge. Cu alte cuvinte, de partea forțelor binelui, ca de obicei. — Ideea mi se pare bună, cu o singură condiție - să nu-mi cereți bani pe ea. Dar să revenim la supărarea guvernului roland, vă rog frumos. Vreau să vă mărturisesc că am avut o viziune. O viziune
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
legate. Măcar o să te străduiești, tot e ceva. Dacă mă caută cineva, spuneți-i să nu se apropie prea mult, fiindcă intrarea În peșteră e minată. CÎnd o să vă cadă tavanul În cap, amintiți-vă că v-am vrut numai binele, mai adăugă Înainte de a ieși. Maiorul porni la drum de cu seară, Înainte de asfințitul soarelui. De data asta alesese să meargă cu bicicleta. Se presupune, sau mai precis el presupunea, că oamenii care merg cu bicicleta sunt inofensivi, mai ales
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu erau probleme de interes național. S-a legat apoi de experiența mea de viață, și chiar de tine, Mina, auzi cîtă nedreptate, ce dacă erai rusoaică? Că nu înțelegeai o iotă românește, tu vrei să-i faci omului un bine, să-l pui în gardă cu un pericol iminent, și el te și trece pe lista dușmanilor fără să se gîndească de două ori. Mi-a fost de ajuns să-mi dau seama că acolo își băgase deja dracul coada
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
motivație a fiecăruia n-o va afla nimeni niciodată, e o chestie pur interioară și personală. — Trebuie să vă spun, zice Petrică cu aceeași icoană a bătrînului Valter înaintea ochilor, că unii oameni pătimesc îngrozitor de mult în viață doar pentru binele semenilor lor, asta-i cea mai mare nedreptate, dom’ Președinte, nu e o prostie să fii partizanul unei idei anume? Mie așa mi se pare, și cu toate astea n-am reușit pînă acum să fiu indiferent. — Să nu spui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
văzut cum veneau toți să-și scoată cărțile la mine. Aici am făcut cele mai spectaculoase recrutări, asta așa ca să-ți dai seama că fără să vrei, încercînd să mă izolezi în afara spațiului politic, mi-ai făcut de fapt un bine. M-ai aruncat în culisele conspirației. Editurile sînt împînzite, ca de altfel toate instituțiile statului, de nemulțumiți. Așa de exemplu am dat acum cîteva luni peste Monte Cristo, care venise la mine la recomandarea unuia de la Meridiane, chipurile să-mi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mințile la toate trei pe rînd, le-ai distrus viețile, le-ai lăsat pe drumuri, norocul tău că încă mai există prieteni adevărați care să le poarte de grijă, adaugă. — De fiecare dată cînd vrea să facă omul cuiva un bine, iese tocmai pe dos, zice taximetristul, un gînd bun nu face nici cît o ceapă degerată, filozofează, cel mai bine e să nu te încurci cu nimeni, să iei clientul din punctul a, să-l basculezi în punctul b, să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și va fi supus periodic votului populației. Și poate cel mai mare cîștig al democrației ăsta este, separarea puterilor în stat. Nici unul nu se va mai amesteca în treburile celuilalt, Justiția, Guvernul, Parlamentul trebuie să lucreze pe cont propriu pentru binele public, și nu să abuzeze de puterea cu care sînt învestiți de către cei care vor merge la urne ca să-și exprime votul. Dar cum ni se poate garanta asta? Cum putem fi siguri că noua democrație nu o să fie deturnată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]