1,794 matches
-
într-o armonioasă colectivitate. Etapa modernă a destrămat această celulă familiară, care în secolul trecut a dat rezultate bune. Sanderson prezintă și fotografii, spre convingere. Nu mai puțin de 18 persoane dorm într-o cameră mare. Pentru a nu plăti bir mare, care se plătea odinioară după coșurile de sobă (fumăritul), zadrugenii practicau colectivismul. Colegul meu Toteff, înghite în sec, roșește, iar la ieșire își exprimă profunda sa nemulțumire. Șeful departamentului de economie agrară e prof. G. F. Warren. Are 65
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
mulțimea de sate mici. Sunt destul de bogați, dacă-i comparăm cu țăranii din locuri mai puțin binecuvântate, cum ar fi Biharul lovit de foamete sau Bengalul afectat permanent de inundații. Astfel se face că nababul a putut întotdeauna să colecteze biruri exagerate, fără a-și pierde presupusa afecțiune a poporului. Deși familia conducătoare își întinde arborele genealogic până la începutul formării statului, acest măreț eveniment a avut loc doar cu două sute de ani în urmă. Într-un ținut în care mulți monarhi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
care a crezut că ai cele mai inocente intenții față de Celălalt, la fel cum avea Celălalt față de toți ceilalți din lumea aceasta a noastră. Durerea mea Durerea mea Un blestem aruncat asupra oricărui zeu care răsplătește cu cel mai neîndurător bir al său această bunătate sufletească. Dă-ne voie să blestemăm orice societate nedreaptă și strâmbă care alege să pedepsească această bunătate socotind-o o slăbiciune și care scaldă această magnifică esență În cinism și mârșăvie, preferându-le cunoașterii și unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
eu cred că la mijloc e Ruxăndrița! - șopti papagalul. Fiind pasăre, am acces în dormitor. Se petrec acolo niște lucruri că mi se fac penele măciucă. — Și în vremea asta vistieria se golește văzând cu ochii - spuse Ximachi cu obidă. Birurile nu mai are cine le strânge. Vacile nu mai are cine le duce în ciurdă. Albinele nu mai au unde se roi. Pârjolurile se țin lanț. în găini parc-a dat strechea. Oile s-au retras la munte, mai coboară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
văz, pe umeri? — Numai eu știu cum se mai ține - oftă spătarul. Dânsul a fost Barzovie-Vodă. — Plecăciune, Măria-Ta! - zise cu smerenie gazda. De mult voiam să te cunosc. Din câte știu, Măria-Ta, când erai în Scaun, ai scos birul pe stupi și-ai pus bir la cărți. De unde atâtea cărți, Măria-Ta? — Da, așa e - suspină Barzovie-Vodă - am vrut să fac bibliotecă la Curte și-am fost mazilit. — Oricum, vrednică încercare - îl lăudă boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. Dânsul? - arătă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cum se mai ține - oftă spătarul. Dânsul a fost Barzovie-Vodă. — Plecăciune, Măria-Ta! - zise cu smerenie gazda. De mult voiam să te cunosc. Din câte știu, Măria-Ta, când erai în Scaun, ai scos birul pe stupi și-ai pus bir la cărți. De unde atâtea cărți, Măria-Ta? — Da, așa e - suspină Barzovie-Vodă - am vrut să fac bibliotecă la Curte și-am fost mazilit. — Oricum, vrednică încercare - îl lăudă boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. Dânsul? - arătă el din priviri pe Broanteș. — El trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
târziu va primi numele de cometa Halley. La curtea jitnicerului Haralambie singura vacă rămasă dintr-o înfloritoare cireadă născu vlăguită un vițel cu două capete, prilej deopotrivă de spaimă și bucurie, căci monstrul fu tăiat, având loc un ultim chef. Birurile creșteau: pe lângă fumărit, văcărit, albinărit, fu născocit doinitul, un bir nou pus pe capul acelora care, ca să-și mai astâmpere amarul, făceau și cântau doine de jale, de haiducie, de înstrăinare. Mulți luau calea codrilor, dar cum nici pe-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Haralambie singura vacă rămasă dintr-o înfloritoare cireadă născu vlăguită un vițel cu două capete, prilej deopotrivă de spaimă și bucurie, căci monstrul fu tăiat, având loc un ultim chef. Birurile creșteau: pe lângă fumărit, văcărit, albinărit, fu născocit doinitul, un bir nou pus pe capul acelora care, ca să-și mai astâmpere amarul, făceau și cântau doine de jale, de haiducie, de înstrăinare. Mulți luau calea codrilor, dar cum nici pe-acolo nu trecea nimeni, luau calea orașelor, unde cerșeau prin fața hanurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cămeșoaia de noapte și avea ochii împăienjeniți de băutură. — Sunt Vodă, luminăția-ta - răspunse Sima-Vodă silindu-se a zâmbi. — Care Vodă? - zise turcul. — Sima-Vodă - răspunse Sima-Vodă. — A, da! - păru să-și amintească osmalâul. Da’ unde-ai pornit așa devreme? — După biruri, luminăția-ta - răspunse Sima-Vodă. — Bine faci - zise turcul. Da’ ia spune-mi - coborî el glasul și, pe neașteptate, îi trase complice cu ochiul - n-ai să-mi dai doi galbeni până-n iarnă? „Arză-te-ar focul veșnic pe tine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Mitropolie, încrețind o clipă, în trecerea ei joasă, oglinda unei bălți mari adunate de ploaie în Sărărie, apoi se strecură pe sub ușă în hanul jupânului Iani, din marginea Socolei. Primul ce o auzi fu un surugiu căruia, de când se instituise birul numit călărit, îi luaseră turcii caii. Surugiul era poreclit Dutin, deoarece orice spunea, obișnuia să adauge fără răutate către celălalt și-un „Du-te-n...”, care-n moldovenește suna „Du-ti-n...”. La auzul veștii, surugiul ridică de pe masă capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mîna Întîi. În numele prieteniei noastre Îndelungate Îți fac favorul de a-ți acorda suma de bani maximă... Am așteptat În apartament o jumătate de zi. Vești bune sau proaste, oricum ar fi, dar să nu se considere că am dat bir cu fugiții... asta ar fi Îngrozitor. Poliția n-a apărut. Poate am scăpat de ce-i mai rău... Pericolul nu trecuse Încă de tot și bineînțeles că singurii care știau că am stat de vorbă cu Tashiro erau clienta, șeful și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
să supraviețuiască cineva. Și cum, ne părăsești așa, pur și simplu? — Exact așa, Beth. Întinse mâna spre butonul de reglare a vitezei de ascensiune și Îl fixă la 2 m/s. Era gata de urcare. — Ai de gând să dai bir cu fugiții? Sesiză nuanța de dispreț din vocea lui Beth. Este exact ceea ce am să fac, Beth. Tocmai tu, care nu conteneai să ne spui cât este de important să rămânem uniți, aici jos? — Regret, Beth. Înseamnă că-ți e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
veneticii decât băștinașii au asaltat fostul Palat al Justiției din Cernăuți, unde, acum, se află Administrația Regională de stat și Consiliul regional și, spărgând ușa de stejar, care avea peste 110 ani, i-au făcut pe foștii demnitari să dea bir cu fugiții. Românilor, dacă ar avea curaj să-și promoveze ideile lor, le-ar veni cu mult mai greu, aproape imposibil. Pentru că numărul conaționalilor noștri care locuiesc în oraș este în jur de 20 de mii la o populație de peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
domenii extrem de sensibile precum sănătatea, protecția socială sau educația. Nu se pot găsi scuze nici măcar cunoscutului ctitor de lăcașuri sfinte, Ștefan cel Mare, pentru că nu a ordonat, din păcate, și construirea vreunei școli sau „bolnițe” (spital) pentru supușii plătitori de biruri. (Te și întrebi cât de potrivit este numele domnitorului pe frontispiciul unor gimnazii, colegii naționale și chiar universități, când ar fi mai corect să fie cinstiți astfel în primul rând dascălii națiunii). Prin urmare, adepții statului laic, care nu văd
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
domenii extrem de sensibile precum sănătatea, protecția socială sau educația. Nu se pot găsi scuze nici măcar cunoscutului ctitor de lăcașuri sfinte, Ștefan cel Mare, pentru că nu a ordonat, din păcate, și construirea vreunei școli sau „bolnițe” (spital) pentru supușii plătitori de biruri. (Te și întrebi cât de potrivit este numele domnitorului pe frontispiciul unor gimnazii, colegii naționale și chiar universități, când ar fi mai corect să fie cinstiți astfel în primul rând dascălii națiunii). Prin urmare, adepții statului laic, care nu văd
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
bazau pe principiul folosirii egale cu munca depusă și pe principiul nerivalității în exploatarea resursei. Nevoia de a achita cisla satului a dus la apariția unei forme incipiente de impozitare, astfel că fiecare obștean era obligat să participe la plata birului și alte cheltuieli comune cu o sumă proporțională cu beneficiile pe care le obținea din exploatarea bunurilor. Cu timpul, regula conform căreia fiecare contribuie cu o sumă proporțională cu bene ficiile obținute se schimbă cu regula conform căreia fiecare poate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sumă proporțională cu bene ficiile obținute se schimbă cu regula conform căreia fiecare poate revendica dreptul de a folosi privat suprafețe de teren din averea devălmașă în funcțiue de contribuția sa (Stahl, 1998, vol. I, p. 174). Stabilirea contribuției la bir în funcție de cantitatea de resursă folosită din patrimoniul devălmaș apare încă din momentul în care regiunea Vrancea încerca să proporționalizeze nivelul contribuției fiecăruia pentru plata birului. La început, statul nu solicita bir fiecărui sat în parte, ci considera Vrancea o unitate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
devălmașă în funcțiue de contribuția sa (Stahl, 1998, vol. I, p. 174). Stabilirea contribuției la bir în funcție de cantitatea de resursă folosită din patrimoniul devălmaș apare încă din momentul în care regiunea Vrancea încerca să proporționalizeze nivelul contribuției fiecăruia pentru plata birului. La început, statul nu solicita bir fiecărui sat în parte, ci considera Vrancea o unitate fiscală unică. Regiunea Vrancea cuprindea 14 sate, iar delegații acestor sate „împărțeau suma totală pe fiecare sat, în funcție de mărimea hotarului folosit în munți” (Stahl, 1998
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Stahl, 1998, vol. I, p. 174). Stabilirea contribuției la bir în funcție de cantitatea de resursă folosită din patrimoniul devălmaș apare încă din momentul în care regiunea Vrancea încerca să proporționalizeze nivelul contribuției fiecăruia pentru plata birului. La început, statul nu solicita bir fiecărui sat în parte, ci considera Vrancea o unitate fiscală unică. Regiunea Vrancea cuprindea 14 sate, iar delegații acestor sate „împărțeau suma totală pe fiecare sat, în funcție de mărimea hotarului folosit în munți” (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Principiul stabilirii
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dă o imagine edificatoare asupra relației existente între regulile operaționale, cele de alegere colectivă și cele constituționale. Nivelul constituțional este reprezentat de reglementarea pe care o impune statul și care afectează modul de organizare a sistemului. Necesitatea de a plăti birul atrage după sine nevoia apariției unei reguli de alegere colectivă în ceea ce privește modalitatea în care fiecare sat contribuie la cheltuieli. Decizia luată la nivelul alegerii colective se repercutează asupra interacțiunilor ce au loc la nivelul operațional. Satele își puteau inegaliza drepturile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în ce măsură are dreptul să participe la exploa tarea bunurilor. În studiul lui Stahl (1998) se observă două tipuri de reguli de acces: reguli cutumiare, în funcție de apartenența la comunitate și la spița de neam, și reguli cvasijuridice, în funcție de contribuția financiară la bir și alte cheltuieli ale comunității . Regulile cvasijuridice nu sunt menționate clar în documente, ci reprezintă mai degrabă reguli stabilite prin hotărârea obștii. Pe lângă modalitățile prezentate mai există regula de acces prin înzestrare. Înzestrarea copiilor era făcută de către părinți și consta
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dezvoltarea capacităților de exploatare au făcut ca regula inițială să se schimbe. S-a trecut de la regula stabilirii contribuției în funcție de nivelul beneficiilor obținute la regula contrară a stabilirii drepturilor de exploatare în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Dar contribuția la bir și alte cheltuieli au condus, în timp, la inegalizarea averilor. Raportul proporțional dintre nivelul contribuției și drepturile de exploatare a dat naștere unui alt principiu de coordonare a activităților de la nivelul operațional. Noul principiu consfințea faptul că cine contribuie cu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole să reprezinte sursa unor conflicte puternice. Pe de o parte, vânzarea și cumpărarea liberă de produse nu reprezentau practici obișnuite și internalizate ale țăranilor, iar pe de altă parte, neguțătorii și cei care adunau birurile dispuneau de resurse financiare care le deschideau drumul spre acapararea unui număr mare de terenuri. Acești acaparatori reprezintă începutul desființării devălmășiei absolute și al individualizării drepturilor. Organul de conducere colectiv la nivelul satului era adunarea obștească. Participarea la adunarea obștească
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
economice, precum și tehnicile de exploatare. De asemenea, adunarea dispunea asupra dreptului de uz ce revenea fiecărei gospodării, putând modifica teritoriile aflate la dispoziția sătenilor. Adunarea obștească avea și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea regimului devălmășiei absolute și oprirea pătrunderii nebăștinașilor. Obștea avea dreptul de a interzice căsătoriile cu cei din afara comunității și deținea un
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel constituțional statul trece la impunerea individuală a contribuției la bir, dar la nivelul alegerii colective obștea trece la recalcularea obligațiilor de plată în funcție de criteriile proprii. Regulamentele Organice recunosc dreptul obștii de a judeca pricini mărunte ivite la nivelul satului. Acest drept se exercită prin intermediul unui „giudeț sătesc” alcătuit din trei
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]