2,857 matches
-
degrabă de creșterea bugetului decât de profitabilitate. Maximizarea bugetului agenției guvernamentale îi aduce beneficii private birocratului interesat de maximizarea propriei utilități. Creșterea bugetului agenției face posibile creșterea numărului de locuri de muncă pentru oficialitățile guvernamentale, îmbunătățirea posibilităților de promovare în interiorul birocrației, creșterea cererii pentru serviciile agențiilor, mărirea prestigiului și a posibilităților de patronaj 2 (Dunleavy și O’Leary, 2002, p. 111). Maximizarea bugetului conduce la creșterea dimensiunii agenției guvernamentale și la tendința sa de a-și extinde atribuțiile. Legea lui Parkinson
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cererii pentru serviciile agențiilor, mărirea prestigiului și a posibilităților de patronaj 2 (Dunleavy și O’Leary, 2002, p. 111). Maximizarea bugetului conduce la creșterea dimensiunii agenției guvernamentale și la tendința sa de a-și extinde atribuțiile. Legea lui Parkinson privind birocrația arată că nu există legătură între cantitatea de muncă ce trebuie prestată și personalul alocat pentru această activitate; personalul va continua să crească independent de dinamica volumului de muncă (Rothbard, 1995, p. 12). Această creștere continuă a dimensiunilor sectorului public
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
birocrat este de a-și maximiza numărul de subordonați, și nu pe cel de concurenți, fapt care duce la creșterea numărului de angajați (apud Rothbard, 1995, p. 12). Dunleavy (1985) critică perspectiva asupra comportamentului birocratului ca maximizator de buget. În cadrul birocrației apar probleme de acțiune colectivă care influențează strategiile comportamentale ale actorilor. Diferite categorii de birocrați valorizează diferit beneficiile rezultate în urma maximizării bugetului. Dunleavy (1985, pp. 300-301) arată că, în tipuri diverse de agenții, există diferențe în privința măsurii în care maximizarea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a bugetului de programe pentru care este complet responsabil în fața sponsorului. Programele sunt implementate și controlate de agenție, atât timp cât finanțarea vine din sectorul public; 3. bugetul de bază - reprezintă acele părți ale bugetului alocate pentrucheltuielile de menținere a operațiunilor biroului. Birocrații de la nivelul mediu și cel inferior ale organizației vor fi interesați de posibilitatea maximizării bugetului de bază, în timp ce birocrații de la vârful organizației sunt interesați de posibilitatea maximizării bugetului biroului. Bugetul de bază este cel ce poate oferi avantajele individuale pe
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
finanțarea vine din sectorul public; 3. bugetul de bază - reprezintă acele părți ale bugetului alocate pentrucheltuielile de menținere a operațiunilor biroului. Birocrații de la nivelul mediu și cel inferior ale organizației vor fi interesați de posibilitatea maximizării bugetului de bază, în timp ce birocrații de la vârful organizației sunt interesați de posibilitatea maximizării bugetului biroului. Bugetul de bază este cel ce poate oferi avantajele individuale pe care le doresc angajații, în timp ce bugetul de programe și bugetul biroului reprezintă posibilitatea extinderii influenței celor de la vârf. Preferințele
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
o serie de cheltuieli ce reduc suma finală destinată diferitelor programe. Cheltuielile necesare pentru punerea în aplicare a programelor sociale nu presupun doar transferuri de resurse între diferite categorii de cetățeni, ci și o serie de transferuri între cetățeni și birocrația care se ocupă cu redistribuirea. Un fapt foarte important este reprezentat de decizia privind cheltuirea banilor publici, cheltuirea banilor altora în folosul propriu și al altora 1. Cu alte cuvinte, sumele de bani provenite din impozitele plătite de contribuabil sunt
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
lor se diminuează tot maimult. În timp, strategia comportamentală a biroului mută accentul de pe scopul inițial pentru care a fost creat pe realizarea acțiunilor necesare pentru protejarea dimensiunii, autonomiei și supraviețuirii biroului. Ham și Hill (1984, p. 140) susțin că birocrații, în căutarea unor strategii de asigurare a supraviețuirii biroului, vor scădea performanțele în ceea ce privește outputul ce trebuie furnizat clientului. Pe lângă transformarea scopurilor agențiilor existente, datorită cererii tot mai mari de servicii guvernamentale, apar noi agenții. Sporirea numărului de agenții conduce la
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
trecut (Dunleavy et al., 2006), motiv pentru care, după o scurtă prezentare a NMP, ne vom concentra asupra unei analize critice a acestuia, vizând, pe de o parte, gradul de implementare a NMP, măsura în care a reușit să înlocuiască birocrația tradițională și, pe de altă parte, efectele nedorite generate de unele componente ale NMP. O astfel de abordare critică a NMP are o dublă importanță. În primul rând, ne ajută să înțelegem pe ce baze se construiește noua reformă a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
implicit, mai multe soluții ale aceleiași întrebări: de ce funcționarea sectorului public nu este așa de eficientă precum doresc cetățenii și chiar indivizii și organizațiile care fac parte din sectorul public? NMP constituie o alternativă la ceea ce azi cunoaștem sub denumirea„birocrație tradițională” și s-a conturat treptat, pe măsură ce teoreticienii și practicienii din domeniu identificau disfuncționalități ale birocrației tradiționale și propuneau soluții care ulterior s-au dovedit a avea elemente comune. Bazele teoretice comune ale diferitelor variante de reformare a sectorului public
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
precum doresc cetățenii și chiar indivizii și organizațiile care fac parte din sectorul public? NMP constituie o alternativă la ceea ce azi cunoaștem sub denumirea„birocrație tradițională” și s-a conturat treptat, pe măsură ce teoreticienii și practicienii din domeniu identificau disfuncționalități ale birocrației tradiționale și propuneau soluții care ulterior s-au dovedit a avea elemente comune. Bazele teoretice comune ale diferitelor variante de reformare a sectorului public ce poartă denumirea de NMP sunt economia și managementul privat, iar metodologia pentru crearea unor politici
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
NMP, scopurile nu numai că pot fi stabilite de birourile publice, și nu de clasa politică, ci se clasifică în două mari categorii esențiale: scopuri pe termen scurt și scopuri pe termen lung. Acestea din urmă au fost ignorate de birocrația tradițională, fapt care făcea ca formularea și implementarea politicilor publice să fie fragmentate; cu alte cuvinte, nu erau gândite astfel încât să atingă un scop general clar definit. Prin urmare, pe lângă faptul că uneori aveau rezultate contradictorii, erau imposibil de evaluat
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
uneori aveau rezultate contradictorii, erau imposibil de evaluat în termeni de eficiență și eficacitate. Preocuparea NMP pentru scopurile pe termen lung care să asigure coerența, complementaritatea și congruența deciziilor prezente și viitoare este acompaniată depreocuparea pentru relația cu mediul extern. Birocrații structurilor tradiționaleerau anonimi, nu aveau legături cu publicul, cu presa ori cu alte organizații. Noul management public susține ideea de vizibilitate a celor care fac parte dinstructurile guvernamentale: ei sunt liberi să vorbească în public, să participe la forumuri profesionale
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
52-81) sintetizează liniile comune ale abordărilor cuprinse sub denumirea NMP astfel: organizațiile, personalul, condițiile și termenii de angajare sunt mai flexibili; obiectivele organizaționale și personale trebuie precizate clar, pentru a putea măsura performanța prin diverși indicatori; este mai probabil ca birocrații de la vârf să fie dedicați guvernului aflat în funcție decât neutri din punct de vedere politic; implicarea guvernului nu înseamnă neapărat că guvernul furnizează bunuri și servicii prin intermediul mijloacelor birocratice; tendința de a reduce funcțiile guvernamentale prin privatizare, contracte și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a reduce funcțiile guvernamentale prin privatizare, contracte și testare pe piață. Pentru a înțelege mai bine ce schimbări aduce NMP, Lane (1995) prezintă sintetizat ideile care stau la baza acestei reforme a sectorului public și care o diferențiază clar de birocrația tradițională, constituindu-se fie ca soluții la anumite disfuncționalități ale birocrației tradiționale, fie ca explicații alternative ale procesului de politici publice. Sinteza făcută de Lane poate părea nestructurată, întrucât enunțurile respective intră în categorii diferite - unele sunt principii de organizare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Pentru a înțelege mai bine ce schimbări aduce NMP, Lane (1995) prezintă sintetizat ideile care stau la baza acestei reforme a sectorului public și care o diferențiază clar de birocrația tradițională, constituindu-se fie ca soluții la anumite disfuncționalități ale birocrației tradiționale, fie ca explicații alternative ale procesului de politici publice. Sinteza făcută de Lane poate părea nestructurată, întrucât enunțurile respective intră în categorii diferite - unele sunt principii de organizare a administrației publice, altele sunt principii de funcționare a administrației publice
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și putere (Downs, Tullock); - instituțiile publice pot face față numai unor decizii minore, la marginea impactului social (Braybrooke și Lindblom). Aceasta implică o transformare la nivelul definirii problemelor publice și al scopurilor pe care și le definesc diferitele structuri ale birocrației de stat, în sensul unei fragmentări a problemelor și scopurilor pe arii cu o cuprindere mai mică; - scopurile publice sunt ambigue și schimbătoare, mijloacele sunt controversate și nu prezintă încredere, iar regulile de decizie pot varia de la osituație la alta
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mai mică; - scopurile publice sunt ambigue și schimbătoare, mijloacele sunt controversate și nu prezintă încredere, iar regulile de decizie pot varia de la osituație la alta; - specializarea funcțională și diferențierea de rol dăunează eficienței, pentru că au drept rezultat rutina muncii administrative. Birocrații trebuie să fie capabili să îndeplinească mai multe roluri (Williams). După cum afirmam la începutul acestei secțiuni, unii autori din zona NMP sunt preocupați de redefinirea și redimensionarea statului și în mod special a aparatului administrativ aferent. Conform lui Osborne și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
intre în competiție. Astfel, prețul furnizării acelui serviciu public va scădea. Mecanismul este următorul: atunci când nu sunt în competiție, profitând de faptul că este greu să evaluezi adevăratul cost al furnizării unui serviciu dacă nu faci parte din acel birou, birocrații de la vârf își rotunjesc bugetele. Dacă intră în competiție, atunci, din dorința de afirmare, acordă o mai mare importanță costurilor, fapt care face ca ele să se apropie mai mult de prețul real al furnizării lor. Unul dintre instrumentele propuse
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ale NMP, conform lui Osborne și Gaebler (1993), sunt reducerea bugetelor de stat și creșterea eficienței. Cei doi autori afirmă că guvernele antreprenoriale au adoptat noi principii de guvernare: competiția între furnizorii de servicii; capacitarea cetățenilor prin plasarea controluluiîn afara birocrației și în interiorul comunității; măsurarea performanței agențiilor prin concentrarea asupra rezultatelor; ghidarea după scopuri, și nu după reguli și reglementări; redefinirea atitudinii față de clienți și oferirea unor alternative; prevenirea problemelor; încercarea de a economisi; descentralizarea autorității; preferința pentru mecanismele de piață
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
suprapus acțiunile respective, succesul implementării NMP, măsura în care sunt obținute efectele dorite fiind dependente de cale. Din aceste motive, am considerat mai potrivit să ne oprim asupra unei singure țări pentru o analiză a progreselor înregistrate în domeniul transformării birocrației tradiționale în management public: Marea Britanie. Scopul este de a arăta că și în Marea Britanie 1 se mențin elemente alebirocrației tradiționale și că unele transformări sunt doar formale, generând astfel un hibrid în care elemente ale NMP și elemente ale birocrației
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
birocrației tradiționale în management public: Marea Britanie. Scopul este de a arăta că și în Marea Britanie 1 se mențin elemente alebirocrației tradiționale și că unele transformări sunt doar formale, generând astfel un hibrid în care elemente ale NMP și elemente ale birocrației tradiționale coexistă. Punctul de plecare al abordării manageriale în Marea Britanie este considerat a fi Fulton Report - 1968 (Hughes, 1998). Dar, pe lângă faptul că definiția managementului, așa cum reiese ea din acest raport, este discutabilă (Keeling, apud Hughes, 1998), recomandările nu au
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
făcute pas cu pas1, de agenții restrânse în departamente care să fie responsabile de implementarea politicilor și de miniștri scutiți de responsabilitatea deciziilor operaționale de zi cu zi. Fiecare agenție trebuia să aibă un statut care să specifice relația cu birocrații și cu miniștrii, precum și performanța pe care și-o propune anual. Hogwood (1997) afirmă însă că, în cele din urmă, nu toate funcțiile executive au fost atribuite unor agenții, iar idealul ca fiecare agenție să se ocupe de un singur
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
din punctul de vedere al administrației publice, sunt limitarea puterii celor numiți pe criterii politice asupra funcționarilor publici și separarea politicii de administrativ. * Criticile, deși numeroase și solid argumentate, nu sugerează însă că NMP nu a fost implementat și că birocrația funcționează în continuare după modelul tradițional. Afirmația corectă ar fi că elemente ale birocrației tradiționale și ale NMP au coexistat. Spunem au coexistat pentru că implementarea anumitor linii de reformă specifice NMP a stagnat, iar altele chiar au fost inversate în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
politice asupra funcționarilor publici și separarea politicii de administrativ. * Criticile, deși numeroase și solid argumentate, nu sugerează însă că NMP nu a fost implementat și că birocrația funcționează în continuare după modelul tradițional. Afirmația corectă ar fi că elemente ale birocrației tradiționale și ale NMP au coexistat. Spunem au coexistat pentru că implementarea anumitor linii de reformă specifice NMP a stagnat, iar altele chiar au fost inversate în țările care se situau pe primele locuri din punctul de vedere al transformării birocrației
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
birocrației tradiționale și ale NMP au coexistat. Spunem au coexistat pentru că implementarea anumitor linii de reformă specifice NMP a stagnat, iar altele chiar au fost inversate în țările care se situau pe primele locuri din punctul de vedere al transformării birocrației tradiționale în management. NMP este, la rândul său, în curs de a fi înlocuit de un nou set de reforme care stau sub semnul digitalizării. Principalul motiv al acestei încercări de a identifica o nouă „filosofie deguvernare” a sectorului public
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]