1,458 matches
-
de tinerețe: Din Berlin la Potsdam merge drum de fier, precum se știe dară nu se știe încă c-am luat bilet de-a trie, c-am plecat de dimineață cu un taler și doi groși și de gât cu blonda Milly c-ochi albaștri, buze roși! ............................... Fugaces labuntur anni! Potsdam, aprilie 1945, puternic bombardament britanic, provocând daune grele centrului istoric. Potsdam, 17 iulie-2 august 1945, Cecilienhof, locul unde Stalin, Churchill (din 28 iulie Clement Attlee) și Truman au decis soarta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
făcându-l făină de pește, folosită ca aliment pentru vite, păsări etc. Atașatul comercial era un tip de 35 de ani, mărunțel, 1,50 m și 50 kg, deci categoria "pană". Mare fumător și "degustător" de tării, căsătorit cu o blondă "nefericită" (a dat divorț la întoarcerea în țară și bine a făcut), având un copil, o fetiță drăguță. Ca "pile" avea un frate redactor la "Scânteia", ceea ce nu era de neglijat! Cam asta era "fișa" omului. Nu mi-a plăcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
că subsemnatul nu avizează efectuarea deplasării. La Oslo și Helsinki nu am participat în delegație, fiind prezentă adjuncta mea, o doamnă blondă, viitor ambasador în Australia și Mexic, de care presa națională s-a ocupat cu picanterie recent. (Apropo de blonde și de Norvegia, o altă Walkirie națională avea să afle într-o emisiune Tv în direct că Norvegia are Rege și, ca atare, sărmanii, n-au președinte. Ce păcat!) Misiunea mea ca director avea să se încheie la 22 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de spectatori (inclusiv logodnica lui Lenski și trei sau patru guvernante, fără a le mai socoti pe ale noastre, Mademoiselle și Miss Greenwood) părea aglomerată și mirosea a aer Închis. În stânga mea, una dintre verișoarele cele mai neastâmpărate, o mică blondă vaporoasă de vreo unsprezece ani, cu un păr lung ca Alice În Țara Minunilor și un ten roz sidefiu, ședea atât de aproape, Încât Îi simțeam fragilul os de la șold frecându-se de mine de fiecare dată când se foia
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
noastră în București, am mers cu ea la un meci de polo (!?). O plimbare fără consecințe. Apoi am pierdut-o din vedere, s-a mutat parcă de acolo, nu mai știu ce s-a întâmplat cu ea. Mama fetei, o blondă mai curând făcută decât naturală, se chema Buruiană, după numele de familie al soțului, inexistent. Și doamna Borcea era singură, mai mult ca sigur văduvă. Avea și un fiu, inginer pare-mi-se, care scria literatură, piese de teatru, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dădu jos din pat, fără obișnuitele tergiversări, vioi, aproape vesel...». Eroul își va face meticulos toaleta, nu va răspunde la primul telefon, iar la al doilea va ajunge prea târziu, va pleca la serviciu, în autobuz va cocheta cu o blondă ochioasă, în pauza de prânz va bea o bere (nu mai mult) cu un coleg, după sfârșitul programului va trece pe la amanta sa, cu care va avea un (singur) contact sexual, în drum spre casă va cumpăra flori pentru soție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ce a durat atât de mult?, am întrebat nedumerită și supărată. Și de ce trebuia să faceți cinci găini?” Între timp, foamea dispăruse și nu-mi doream decât să ajung la comună și să dorm. „-Câte una de fiecare”, a spus blonda cea grasă, privindu-mă mirată de 135 întrebare și de supărarea mea. „-Au fost bătrâne, mânca-le-ar hulpea de orătănii” a spus cealaltă femeie, în timp ce așeza pe masă toate cele necesare. Am apucat o găină de un picior și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se ocupă? Ori îi lași așa, ca să te poți folosi de ei, când ai nevoie la mata acasă? Cine, eu? Sunt cel mai cinstit om din comună tovarășa secretară, mi-a răspuns. Zâmbetul i-a dispărut brusc de pe fața 145 blondă și a fost înlocuit de o roșeață puternică, semn că se enervase, dar se stăpânea. Semnați hârtia asta că am nevoie de ea. Am semnat cele două exemplare ale tabelului și am intrat în birou unde mă așteptau o mulțime
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
junele Eminescu: "Din Berlin la Potsdam merge drum de fier, precum se știe. Dacă nu se știe încă c-am luat bilet de-a trie, c-am plecat de dimineață cu un taler și doi groși și de gât cu blonda Milly c-ochi albaștri, buze roși!" Potsdam, Sans Souci, Cecilienhof, Charlotenhof, Orangeria, palatul nou, pavilionul chinezesc, cartierul olandez, Nikolaikirche, comori sub patronajul UNESCO. Pe aici își plimbase pașii Frederic al II-lea, Cel Mare și "iluminat". Nu singur, ci în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
făină de pește, folosită ca adaos în hrana pentru vite, păsări etc. Atașatul comercial era un tip de 35 de ani, mărunțel, 1,65 m și 55 kg, deci categoria "pană". Mare fumător și "degustător" de tării, căsătorit cu o blondă (a dat divorț de el la întoarcerea în țară și bine a făcut), având un copil, o fetiță drăguță. Ca "pile" avea un frate redactor la "Scânteia", ceea ce nu era de neglijat! Cam asta era "fișa" omului. Nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tânăr soldat, cu gradul de caporal fixat, la vedere, pe un epolet scorțos, ține cu mîna stângă o bicicletă, sprijinindu-se de ghidon. Brațul drept este fixat, gingaș, dar ferm, pe talia unei fete, care poartă un batic; este o blondă cu o batistă cocoloșită într-o mână și o crizantemă în cealaltă. Este încălțată cu pantofi, care se vede că o strâng. Amândoi sunt pe o alee, într-un parc. Nici o altă indicație. "Caporal cu bicicletă și fată". Sunt încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Baciu, artistă a poporului, comicul Ștefan Dăncinescu, inegalat în Revizorul lui Gogol, Constantin Sava, Ion Lascăr, Nicolae Șubă, Remus Ionașcu, fratele marelui penalist Traian Ionașcu, Marioara Davidoglu specializată în roluri de bătrânică, Nicolae Veniaș, Al. Blehan, Eliza Nicolau, Alfons Radvanski, blonda Virginia Bălănescu care a reușit până la o vârstă înaintată roluri de ingenuă, diva scenei ieșene, Puica Stambuliu, Ion Schimbinschi memorabil ca interpret al personajului Al. I. Cuza, alcătuiau o trupă atât de bine sudată încât nu exista piesă din repertoriul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Săru’ mîna, mulțumim, felicitări, baftă în continuare. N-au intrat jandarmii să preia de la centrul terenului obiectivul cu fanion și fluier. Pîlcul de suporteri de la peluză chiar a scandat „Brigada, brigada“, cu acea condescendență cu care dirijezi în parcare o blondă ce se chinuie să nu încurce marșarierul cu viteza întîi. Deocamdată, doamnele arbitrajului au multe dezavantaje față de colegii lor bărbați. Nu țin la ironia tribunei, n-au alunecoșenia masculină educată în ani de grele încercări; uneori, nu văd hențurile ca
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cade în delir. Atunci poetul face un gest straniu: plângând resfiră pletele iubitei. O altă femeie brună, în mantie neagră, cântă la clavir, gemând, marșul funebru al lui Chopin, între făclii, într-un salon gol. Apoi apare în salon o blondă goală, care ia o scripcă neagră și-ncepe a cânta lugubrul cântec. A doua poză (în această poezie deloc simplă) este retorica întoarsă, adică sfărâmarea până la anarhie a solemnității, simulîndu-se pierderea șirului ideilor, pretenția de filozofie, declarația absurdă, intervenția prozaică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai, În ’57, răream morcovii, În grădină, că aveam morcovi groși, și zic către nevastă-mea: „Uite, tu, ce vis am visat azi noapte”. „Ce vis ai visat, măi?” „Măi, am visat că o vinit două fete la mine, una blondă și una brunetă. Măi”, zic către nevastă-mea, „ăsta nu e bun... Și că mă lua blonda. Că mă lua bruneta. Să Împărțea pe mine care o să mă ieie... Și mă ie... blonda”. Și am plivit, și numa’ atâta am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tu, ce vis am visat azi noapte”. „Ce vis ai visat, măi?” „Măi, am visat că o vinit două fete la mine, una blondă și una brunetă. Măi”, zic către nevastă-mea, „ăsta nu e bun... Și că mă lua blonda. Că mă lua bruneta. Să Împărțea pe mine care o să mă ieie... Și mă ie... blonda”. Și am plivit, și numa’ atâta am apucat, de am servit masa, și am ieșit Înapoi În grădină, c-o fost plouată și ieșea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de teatru”, inevitabil, G. la fel s-ar fi autoevidențiat. N-am intrat în asemenea discuții, ba am tăcut și cînd a zis că „în «Ateneul cultural», Bacovia și-a publicat primele poezii”. La ședință participa „tovarășa Natalia Jipa”, o blondă coafată, fardată și rimelată, al cărei chip trăda multiple nedumeriri. *Încă una de-a lui G.: „Problema trebuie s-o punem într-o ecuație realistă cu realitățile complexe ale județului” (problema reflectării în ziar a situației economice). Vai ce-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fiindcă "nu era decât o singură Helen O'Loy". Umor? • Iubiri și extratereștri Întâlnirile dintre extratereștri și oameni generează curioase imagini fantasmatice. Pe coperțile revistelor pulp, trupe mârșave de oameni-caimani, de vârcolaci și roboți care răpesc, pentru cine știe ce soartă nedemnă, blonde fragile, pe jumătate dezbrăcate. Această imagistică naivă, această reprezentare a celuilalt ca un monstru nu constituie aspectul cel mai interesant. SF-ul are și povești în care extratereștrii încearcă să se folosească de specia umană în propriile lor scopuri. Este
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
la identitate ceea ce este diferit și în același timp își dezumanizează ajutoarele. Neasemănarea este marcată de pecetea negativității 595. Dar numai K. pare incapabil să diferențieze pe toți acești oameni care se aseamănă pentru el. Surorile lui Barnabe sunt "niște blonde care seamănă între ele și care seamănă cu Barnabe" (53). Țăranii în han sunt "oameni mici de statură, care, la prima vedere se aseamănă mult, cu chipuri lătărețe, osoase și totuși cu obraji grăsulii" (60). Identitatea personajelor (ca și numele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
urechile mele schijele advertisingului, am zis un scurt „shut up!“ Comercializarea genului mi s-a părut cumva jignitoare pentru pretențiile noastre de rockeri sau punkeri bazați. Lita era imaginea a tot ce putea să atragă ochiul amețit al consumatorului heavy: blondă, sexy, chitaristă, țoale rupte, rochii strâmte și plesnite pe la coapse... Mi-a plăcut, desigur, cum să zic nu? Da, dar „muzicalmente“ nu i-am depistat valoarea competitivă. Șablonul era strident, lecția bine învățată, gestica fără greșeală. Atitudinea de divă heavy-metal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
data premierei avea 51! Printre altele, e fantastic un filmuleț intitulat "Verișoarele", în care două tinere verișoare care nu s-au mai văzut de mult se întîlnesc în holul unui hotel și stau cîteva minute de vorbă; una e o blondă sofisticată, plină de bani și de succes, pîndită de uscare, alta e o brunetă cu părul lung, mai din topor în senzualitatea și în sărăcia ei. Duelul actoricesc care confruntă cu subtilitate două lumi și două tipuri de feminitate e
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
sunet surround și DVD integrat. Pe TF1 era un episod din Xena, prințesa războinică, unul din serialele mele preferate; două femei musculoase cu brasiere metalice și minijupe din piele se înfruntau cu săbiile. „Domnia ta a durat prea mult, Tagrata! exclama blonda; eu sînt Xena, războinica de la Soare Apune!“ Cineva a bătut la ușă; am dat sonorul mai încet. Afară se înnoptase. Vîntul scutura ușor crengile ude de ploaie. O fată de vreo douăzeci și cinci de ani, de tip nord-african, aștepta la intrare
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
epuizează cu o grosolănie de-o feminitate masculină bătrînețea e o cîrpă pe care o folosești după consumarea unui act homosexual o cîrpă contorsionată ca o rufă o cîrpă pe care o arunci pe anusul subminat de sînge al lesbienelor blondele fixe cu ochii albaștri se sărută cu brunetele amețitoare direct pe pubisuri tăiate cu lama din aparatul de ras al bărbaților să nu credeți că atunci cînd îi sărut mîinile lui alex. sau mîinile lungi și subțiri ale prietenei mele
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-website/Imaginative/8026_a_9351]
-
a purtat în timpul ședinței i-a răspuns: "Radio-ul." La întrebarea despre ce poartă în pat, răspunsul a fost de asemenea simplu: "Chanel No. 5." Mai târziu avea să devină celebră pentru aceste replici incitatoare lipsite de predicat. "Domnii preferă blondele" a fost un musical excepțional de îndrăzneț pentru acele timpuri, și azi este privit ca una dintre cele mai bune comedii din toate timpurile de către numeroși critici. Autoironia rolului lui Monroe de showgirl căutătoare de aur, Lorelei Lee, este general
Marilyn Monroe () [Corola-website/Science/301492_a_302821]
-
s Best Friend" sunt printre cele mai cunoscute scene din cariera lui Monroe. În 'How to Marry a Millionaire', Monroe a făcut echipă cu alte două atracții ale 20th Century Fox, Lauren Bacall și Betty Grable. Ea interpretează rolul de blondă proastă numită Pola Debevoise și reușește să fie strălucitoare chiar și printre cele două celebre staruri. Chiar dacă rolul este unul stereotipic, Monroe a strâns opinii favorabile, iar criticii i-au remarcat capabilitățile de comedie. În Statele Unite, ea era considerată un
Marilyn Monroe () [Corola-website/Science/301492_a_302821]