2,653 matches
-
în lupta cu pădurea, fără să facă nici o discriminare pe criteriul sexului. II. 3. Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldovița Sistemul de dependență a țăranului față de stăpânul feudal, indiferent de natura acestuia, boier, domn și indiferent de natura satului - sat boieresc, sat mănăstiresc, sat de ocol ori slobozie (sat întemeiat în braniștea domnească sau mănăstirească), se întemeiază pe renta percepută de stăpân de la țăranul dependent, care poate lua forma zeciuielii, a clăcii și slujbelor și pe legarea de glie, manifestată prin
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și în țările din jurul spațiului etnic românesc. Oricât de multe și grele erau obligațiile țăranilor dependenți din Moldova, acestea erau mult mai ușoare decât în alte țări, motiv suficient pentru ca mulți oameni străini să se așeze în Moldova, prin satele boierești, mănăstirești sau în braniștile domnești, unde au întemeiat noi sate. Sistemul de dependență al locuitorilor din satele mănăstirești a dat naștere la aprecieri și caracterizări oarecum exagerate, îndeosebi în legătură cu obligația țăranilor de a muncii: „aveau această obligație ca unii care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Bistrița. Așa cum s-a văzut, locuitorii satelor închinate mănăstirilor aveau obligația de a munci, obligație care nu include neapărat numai muncile agricole. Această obligație nu apare în documente în primele secole de existență a statului Moldova pentru satele domnești și boierești. Claca, munca neplătită, ca formă a rentei feudale, era cerută de mănăstire, care stabilea numărul zilelor de clacă, fără să depășească 9-10 zile pe an <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 66. footnote>. Obligația de a munci include pentru vămeni prestații
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pentru vămeni aceeași obligație era de 3 ori mai mare: 18 vedre de caș de stână 79,ceea ce pare exagerat. Pentru satele mănăstirești obligațiile țăranilor dependenți, deși în general aceleași, sunt diferite cantitativ de cele ale țăranilor dependenți din satele boierești, de ocol sau ținuturi. Prin actul de danie, titularul beneficiului obținea toate veniturile și slujbele, pe care anterior donației, țăranii le datorau domniei. Imunitatea obținută odată cu beneficiul dădea dreptul titularului să perceapă, după propria-i voință și interes, mai multe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
beneficii de a intensifica exploatarea țăranilor dependenți care, în decursul timpului, au pierdut dreptul de a se muta de pe o moșie pe alta, fiind legați de glie prin așezământul din 1628 dat de domnitorul Miron Barnovschi Moghilă. Deoarece pe moșia boierească sau mănăstirească erau și robi țigani, proveniți din danii, din cumpărare sau din toți prinșii războaielor și năvălirilor, cu timpul, țăranii dependenți, în noile condiții economice, au fost tratați ca robii care aparțineau cu persoana și cu munca stăpânului de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mănăstiri și biserici - îl determină pe Constantin Mavrocordat să emită un așezământ la 12 ianuarie 1742, prin care reglementează raporturile dintre cei de mai sus și stabilește: „tot omul casnic ce va ședea pe moșie mănăstirească, ori om domnesc, ori boieresc, ori slujitor, orice fel de breaslă ar fi, să aibă a sluji într-un an mănăstirii, ori cu clacă, ori cu carul cu boi. De va sluji la ceva ori cu sapa ori cu ce fel de lucru va fi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
români încă din 1749, de domnitorul Constantin Mavrocordat, prin care țăranii nu erau împroprietăriți, dar primeau dreptul de folosință asupra pământului pe care-l lucrau. Administrația austriacă a păstrat, cu unele modificări, organizarea raporturilor dintre stăpâni și țărani, inclusiv în ce privește boierescul fixat de Grigore Alexandru Ghica la 1 ianuarie 1766 <footnote Ibidem, p. 18. footnote>. Patenta imperială din 1786 recunoștea dreptul ereditar de folosință asupra pământului lucrat de țărani, care, de asemenea, nu era un lucru nou, iar prin lucrările cadastrale
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ajung în situația țăranilor dependenți de pe domeniile coroanei, situație asemănătoare cu cea a țăranilor români din zona Munților Apuseni, cu toate că la venirea austriecilor în Bucovina, la 1774-1775, țăranul român, inclusiv vămenii, erau clăcași liberi, supuși regimului stabilit prin așezământul pentru boieresc. Acest statul de clăcaș, liber în fond, care are obligații față de stăpânul pământului, este o formă deosebită de plată a arendei pentru pământul primit în folosință <footnote Ibidem, p. 48 footnote>. Stăpânirea austriacă, manifestată la început sub forma administrației militare
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a-i legitima neapartenența la Moldova, i-au dat dat repede și un nume, Basarabia. Promisiunile făcute la Început, că populația ținutului Își va păstra vechile drepturi, au fost curînd uitate. Pentru atragerea bioerimii de partea noii puteri, vechile titluri boierești au fost echivalate cu cu cele ale nobilimii ruse ereditare, numai că drepturile acordate erau decorative, așa că, În scurtă vreme, s-a produs marginalizarea. Limba română, moldovenească, după cum se chema la acea vreme, și-a pierdut statutul de limbă oficială
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
BÎrsianu, coana Rosalia insista de mult, mulțumită situației ei oficiale, să fie invitate și personajele din birocrația rusească, și mai cu seamă ofițerii din regimentul de husari Încartiruiți În Sxxx. Aceștia nu numai că aduceau o notă nouă În societatea boierească, dar reduceau elementul autohton la rolul pur decorativ și, siguri de superioritatea lor și de dreptul lor la dominație, ocupau toată avenscena. Abandonîndu-și poziția de elită a societății, cu Îndatoririle sociale ce-i reveneau, boierimea autohtonă, afirma același Ivan Nicolaevici
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
BÎrsianu, coana Rosalia insista de mult, mulțumită situației ei oficiale, să fie invitate și personajele din birocrația rusească, și mai cu seamă ofițerii din regimentul de husari Încartiruiți În Sxxx. Aceștia nu numai că aduceau o notă nouă În societatea boierească, dar reduceau elementul autohton la rolul pur decorativ și, siguri de superioritatea lor și de dreptul lor la dominație, ocupau toată avenscena. Abandonîndu-și poziția de elită a societății, cu Îndatoririle sociale ce-i reveneau, boierimea autohtonă, afirma Ivan Nicolaevici Telega
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pe care Îl va numi Bucovina Își va păstra autonomia În cadrul Imperiului a ținut puțină vreme. La 1786, Bucovina a devenit un simplu cerc administrativ al Galiției. Măsurilor de atragere a boierimii locale și de echivalare a rangurilor și titlurilor boierești și nobiliare, menite să mîngîie orgoliul aristocrației locale, li s-au asociat altele, care vizau creșterea influenței germane și poloneze În zonă, iar În centru se afla școala, ca factor de formare a tineretului În spiritul ideilor cultivate de curtea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
destul Liuzi 13 Suma birului 140. Nu ne apar mențiuni despre satul Tungujei în documentul citat, dar opinăm pentru o situație asemăntoare cu aceea a satului Căscoeșeti cu care s-a unit.În 1803 existau deci trei sate integrate moșiilor boierești (Țibănești, Griești, Glodeni) și alte 34 sate răzășeș ti (Căscoești, Glodenii Gândului și probabil parte din Tungujei). Satul Glodeni îl asimilăm satului de astăzi care are același nume,un catum de lângă Jigoreni (8 case și o biserică). În legătură cu evoluția unor
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
biserica de bârne de stejar pe temelie de piatră în formă de cruce, de la Jigoreni. Ion Carp avea titlul de Biv vel camenar, iar Gheorghe Carp de Biv vel ban (probabil că ban are sensul de cel mai înalt rang boieresc). Au urmat ca stăpâni în Țibănești: Petru Carp (mare spătar) care a trăit între 18031874; Petre P.Carp (a avut funcție de prim ministru) care a trăit între 1837- 1919 și ultimul descendent Nicu P.Carp (ultimii trei Carpi, în afară de Nicu
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
cele 3 prisăci situate în valea Șacovățului, dar și altele care ar mai fi existat. La sfârșitul secolelor XVIII și XIX se dezvoltă cultura câmpului și se formează marile proprietăți moșierești. Tungujeii, din sat răzeș esc, se transformă în sat boieresc între 1803 și sfârșitul sec. al XIXlea. Aceasta deoarece în final satul apare cu un boier stăpân pe pământ (Zadicdupă localnici). În ceea ce priveș te ”siliș tea Căscioarelor pe valea fânațelor" apărută la 1469, considerăm că am putea-o localiza
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
lui Oană (Giuratul),”Moș ul” Brudurilor. De altfel în urmă cu aproximativ 100 ani,aici mai exista un sat, după mărturia localnicilor, care se numea Siliș tea Marginii sau Marginea. în acesta se afirma că «veneau răzeși „alungați de urgia boierească”», afirmă Mihăilă Florin din satul Tungujei. În ce privește o siliște de pe Racovăț din același document și din aceeași perioadă, o putem localiza în zona viitorului sat de la 1864, numit Recea, de pe pârâul Recea (azi și Zoi). În ce priveș te satul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
străvechi în vecinătatea Iașului, premize ale unor progrese ulterioare și a dezvoltării de rezonanță a vieții omenești în zonă. Apropiindu-se de zilele noastre, aflăm documente care atestă că, în viile din podgoriile de la Copou erau prin anul 1575 case boierești, printre care ale lui Gavriil Monahul, fost mare vistier. Cam în aceeași perioadă, Nestor Ureche, mare vornic al Țării de Jos tatăl cronicarului Grigore Ureche avea și el case în Podgoria Copou. În perioada de după 1600, aflăm că se făceau
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
urmat așa: Tufecci-bașa Gheorghe, având un frate, între neferii curții Arnăut, după multe răutăți ce săvârșea în toate zilele prin oraș, s-au făcut tâlhar de codru, înjghebându-și o bandă numeroasă ce ținea drumurile, călcând și mai multe așezări boierești. Aceste necuviințe ajungând la cunoștințele Domnului, după îndestule cercări ce au făcut, prin mijlocirea poterelor și nu s-au putut pune mâna pe dânsul, Constantin Voevod a chemat pe Tufecci-bașa Gheorghe și i-a hotărât ca în două săptămâni de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de pe Bulevardul Copou, a cărui intrare se află peste drum de biserică. Ceea ce se știe din trecutul acestui sfânt locaș este că înainte-vreme, pe c�nd pe dealul Copoului erau puține case de locuit și cele câteva case erau curți boierești, s-au găsit câteva familii de seamă în frunte cu Hatmanul Vasile Roset și soția sa, Safta, care au cerut de la Vodă Ioan Teodor Calimach și au obținut în dar un loc pentru a se ridica pe la 1760-1761 o biserică
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
distrugător a avut loc la 24 septembrie 1766 și că " Într-un document dat câțiva ani mai tărziu se arată că s a întâmplat atunci în orașul Eși, mari arderi de foc. Ars-au câteva sfinte mănăstiri, cum și case boierești și a altor orășeni, între care și mănăstirea Dancu. Aceasta avea o bașcă sub clopotniță, unde unii boieri și negustori păstrau lucrurile de preț. Unele lăzi au ars atunci; printre ele multe erau ale paharnicului Manolache Bogdan". Clădirea s-a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
asemenea, este ascensiunea în plan socialeconomic a unor elemente din lumea satului, așa cum era Dănilă Morariu, fost căpătăier din Ulmi, pe care comisia centrală de revizie l-a trecut în rândul negustorilor din starea a III-a pentru că ținea moara boierească. Accente istoriografice 38 posesie cu 50 galbeni pe an45. O traiectorie oarecum diferită a avut Dumitru Carabulea, el și Antonachi ( zis Antonachi, n.ns) fost căpitan, venit din Codăiești, ținutul Vaslui, a devenit birnic în Belcești, dar și vornic al
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
o preocupare străveche a locuitorilor din zona cercetată, s-a practicat și se practică atât în gospodăriile populației cât și în plantații pomicole sistematizate și specializate. Livezi întinse de meri , peri , nuci , pruni s-au menținut până recent în jurul curților boierești, amplasate în Coasta Hârlăului , Holmului (Deleni-Maxut ) formează bazine pomicole specializate pe măr, cireș și vișin care aparțin ,, Coastei Moldovei “ . Din împrejurimile Hârlăului , se exploatează , în cariere , piatră de foarte bună calitate pentru diverse construcții din arealul satelor sau pentru zonele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
morții sale iar ceea ce a mai rămas, s-a pierdut în ultimul război cu prilejul refugiului unor urmași în Oltenia. (C.D. Zeletin) Neamul Brăescu este atestat documentar în secolul al XV-lea în Nordul Moldovei. O parte din această familie boierească, urmărită de furia lui Duca Vodă care îi urmărea și le lua averile, s-a refugiat spre sud, pe valea Zeletinului, la Burdusaci ce se numea pe atunci Oprișeștii de Jos. Un rol important în alegerea acestei locații se pare
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
la București în 1894. Acum a fost redactat Programul și Manifestul Partidului, publicat apoi, cu ocazia alegerilor parlamentare din 1895. În cadrul acestui partid al muncitorilor au activat și femei, una dintre acestea fiind Ecaterina Arbore. Provenind dintr-o veche familie boierească din Moldova, descendentă a marelui Luca Arbore, dregătorul și omul de încredere al marelui ștefan, Ecaterina, născută la 24 octombrie 1873 a adus părinților săi lumina și credința în viitor. În casa tatălui său, Zamfir Arbore, din strada Dragoș Vodă
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
interogatoriul din 8 noiembrie 839. Alecu Roset a murit în 837, Leonte Radu realizând doar transcrierea și retușarea documentului programatic. Atunci Programul „Conjurației confederative” a mai suferit modificări. Curtea protectoare și cea suzerană nu au dat curs cererilor din memoriile boierești și marile puteri europene s-au ferit să intervină direct. Rămânea ca abuzurile să fie înlăturate „cu armele în mâini” . Acțiunea politică a marilor boieri era îndreptată împotriva regimului regulamentar, împotriva puterii protectoare, „a cărei dominație se exercita fără nici un
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]