88,847 matches
-
tragă cu urechea la ceea ce sunt pe cale să vă povestesc. Odată reinstalat În spatele biroului, Karp Își pipăi spatula. Băgând de seamă neliniștea pe care o arătam, Îmi explică: — În ultimele săptămâni nu m-am simțit prea bine. Ieri am fost bolnav. Am Încercat să-mi imaginez ce s-o fi Întâmplat. Karp În convulsii? Karp cu spume la colțul gurii? Karp, palid și fără viață, zăcând culcat pe spate, Într-un pat? Însă după noaptea de la Crama Albastră, imaginația mea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Marele Război au recunoscut instrumentele folosite. Acest lucru crease un sentiment de fraternitate care a contribuit la percepția estetică generală a filmului. Un scenariu repetat mai des includea un grup de doctori care tratau un tânăr soldat răni. Pentru ca rana bolnavului să nu se agraveze accidental, pacientul fusese legat de pat, În timp ce doctorii Îl examinau pe rând. Hauptstein s-a declarat neinteresat În acest gen. Anton inventase o Întorsătură nouă În scenariu, ceea ce, credea el, Îi va permite să cucerească piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
redevină unica și singura noastră mamă. — Fugi, puiul mamii, îmi susură ea numai miere - ah, știe să fie atât de dulce și de bună cu mine, atât de mămoasă! își petrece ore-n șir jucând canastă cu mine când zac bolnav în pat, așa cum e ea acum; închipuiți-vă, sucul de ghimbir pe care i l-a adus sora fiindcă a trecut printr-o operație grea, ea mi-l oferă mie, că crăp de căldură! Da, își rupe dumicatul de la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
trupe... ia uită-te pe hublouri și ai să ne zărești buluciți claie peste grămadă în cabinele noastre, icnind și gemând și plângându-ne de milă, ai să ne zărești pe noi, feciorii triști și înlăcrimați ai unor părinți evrei, bolnavi până-n măduva oaselor din pricina ruliului de pe aceste mări aspre ale culpabilității - cam așa mă imaginez câteodată pe mine și pe tovarășii mei de văicăreală, melancolie și deșteptăciune, înghesuiți tot în cabinele de clasa a treia și, vai, bolnavi, chinuiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
părinți evrei, bolnavi până-n măduva oaselor din pricina ruliului de pe aceste mări aspre ale culpabilității - cam așa mă imaginez câteodată pe mine și pe tovarășii mei de văicăreală, melancolie și deșteptăciune, înghesuiți tot în cabinele de clasa a treia și, vai, bolnavi, chinuiți de boală, strigând în răstimpuri, când unul, când altul, ba „Tată, cum ai putut să...?“, ba „Mamă, de ce-ai...?“ și spunem tot felul de povești în vreme ce vaporul uriaș se cutremură zgâlțâit de ruliu și tangaj, ne dăm mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ea râse cu voce tare la vederea feței lui avide, cătând În sus. Nu trebuie să mă considerați un băgăreț, spuse el, cu mâna pe mâneca celuilalt. Un om al bisericii din compartimentul meu are impresia că ar fi cineva bolnav. Adăugă plin de zel: — I-am promis că o să mă interesez. Ea Îl văzuse pe doctor cum străbătuse culoarul În sus și-n jos, În sus și-n jos, pe culoarul gol, ca să-și găsească un compartiment pe plac. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
din cauza vârstei lui și pentru că pentru nasul ei duhnea a eșec, ea Îi dădu Încă o șansă. — Nimic? râse ea furioasă. Mi-ați spus deja foarte multe. El nu păru impresionat, așa că ea Îi explică, vorbind rar, ca pentru cineva bolnav mintal: — Ajungem la Viena În seara asta, la opt și patruzeci. La nouă voi telefona la redacția din Köln. Ei vor transmite materialul meu la Londra până la zece. Publicația nu intră la tipar pentru prima ediție londoneză decât la unsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
De ce sunt așa niște fiare? — Totdeauna sunt la fel. Burghezi, spuse el. Proletariatul are virtuțile lui, iar un gentleman e adesea bun, drept și brav. E plătit să facă ceva folositor - să guverneze, să predea la școală sau să vindece bolnavii -, sau are banii de la tatăl său. Probabil că nu-i merită, dar nu i-a făcut nimănui rău pentru a-i obține. Însă burghezul... El cumpără ieftin și vinde scump. Cumpără de la muncitor și Îi vinde tot muncitorului. El este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În carte este numit descântec de adormire. În unele culturi arhaice li-l cântau copiilor în perioadele de foamete sau secetă, ori de câte ori tribul nu mai putea fi hrănit de pământurile sale. Li-l cântau războinicilor schilodiți în bătălii și celor bolnavi, oamenilor care ar fi fost bine să n-o mai ducă mult. Ca să le pună capăt chinurilor. E un cântec de leagăn. Cât despre etică, am învățat că treaba ziaristului nu este să judece faptele. Treaba ta e să filtrezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
la nebunie să aibă putere de viață și de moarte. Găsesc toată povestea în microfilme, rolă după rolă. Faptele, pur și simplu. La început a făcut-o doar ca să-i ajute pe pacienții muribunzi. Lucra într-un spital enorm, pentru bolnavi cronici în vârstă. Oameni care zăceau acolo în așteptarea morții. Renunțând la morfină, tânăra a inventat ceea ce a numit tratamentul cu apă. Pentru a-i curma suferințele, apuci pur și simplu nasul pacientului, astupându-i nările. Îi presezi limba și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Unde vă duceți? Ieșirea e pe-aici. În dreptul unei vitrine irlandeze cu frontonul spart cotesc la dreapta. În dreptul unui cabinet Chippendale negru de lac japonez cotesc la stânga. În spatele tuturor acestora, vocea ei zice: — Poate reușiți să-i însănătoșiți pe cei bolnavi. Poate reușiți să-i vindecați pe ologi. În dreptul unui bufet belgian cu cornișă ornată cu sfere și stâlpișori cotesc la dreapta, apoi la stânga, în dreptul unei vitrine edwardiene pentru colecții, cu panouri din sticlă de Boemia. Și vocea care mă urmărește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
la închisoare. Distrugere constructivă. Sunt sigur că Helen ar fi de acord cu un asemenea sacrificiu. Condamnarea unui nevinovat pentru a salva de la moarte milioane de oameni. Exact ca atunci când un animal de laborator moare pentru a salva zeci de bolnavi de cancer. Și tipul cu mașinuțele de curse zice: — Cred că ar fi cazul să plecați. În drum spre mașină, îi dau înapoi lui Helen agenda și-i zic: Uite-ți Biblia. Îmi sună pagerul; e un număr pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Mmm, bine. Cam răcit; toată ziua pe șantiere, că nu-s gata blocurile... Răcit! rîde Haralamb. Soția lui ce face? Ochii mari, albaștri, ai Teonei se aruncă spre el, ca o zvîcnire. Dacă nu ne-ar îngriji soțiile cînd sîntem bolnavi... o întoarce directorul. Să veniți mîine la spectacol, sînt curios despre ce-i piesa, că aia de la televizor... Nu înțeleg nimic din ce spuneți săltă din umeri Teona cu o indiferență totală. Piesa de mîine seară de la teatru e-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
înainte de răsăritul soarelui, iar ziua nu mănâncă și nu beau nimic și nici nu fumează. Aceste restricții nu sunt valabile pentru copii, bătrâni și femei aflate în perioada menstruației. În schimb, aceștia nu au voie să mănânce în locuri publice. Bolnavii și cei aflați în călătorie nu au obligația să respecte aceste reguli, însă trebuie să recupereze ulterior această perioadă. Seara, când cântă muezinul, oamenii pot să mănânce. De obicei, în această perioadă au loc nunțile. Anul Nou la tibetani Anul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
acestuia, examinările prin atingere și mirosire, examinarea vizuală a părților corpului, diagnosticul pulsului sau diagnoza limbii au ca scop descoperirea cauzelor și a locului dizarmoniei. Aceste examinări nu sunt dureroase și permit o viziune exactă asupra stării de moment a bolnavului. Prin acestea, medicul află informații și diverse aspecte despre pacient, după care trece la diagnosticarea și tratarea bolii. Metoda examenului vizual începe chiar în momentul sosirii pacientului în cabinet. Medicul deosebește semnele dizarmoniei după principiile Yin și Yang. Mai întâi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
deduce schimbările survenite în organele interne ale omului. Prin metoda examinării prin mirosire, medicul depistează boala după mirosurile emanate de organele interne, precum sânge și alte substanțe lichide, și de eliminările reziduale ale pacienților. De asemenea, examinarea sunetelor emise de bolnavi prin voce, respirație, tuse și altele, pot da indicii despre unele boli. Prin metoda consultării prin dialog, a chestionării, medicul dialoghează cu pacienții sau cu alte persoane care cunosc situația acestora, despre cauza, evoluția, starea actuală și procesul de tratare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și tratarea eficientă a bolilor. Examinarea limbii este o metodă complementară. Avantajul ei este că oferă informații pe loc despre gravitatea bolii și schimbarea stării pacientului. Metoda reflectă starea de moment a organismului și poate furniza aproximativ 70% din diagnosticul bolnavului. De asemenea, foarte important este și diagnosticul pulsului. 2. Medicamentele chinezești Medicamentele chinezești sunt substanțe medicamentoase folosite în medicina tradițională chineză pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea bolilor. Acestea sunt obținute, în principal, prin prelucrarea plantelor naturale și a substanțelor vegetale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
plugari, acoperă aproape toate păturile sociale de atunci. Acțiunile abordate se referă la diferite ritualuri și ceremonii închinate celor mai importante momente ale vieții umane, fel și fel de meserii, vorbește inclusiv despre construcții, cultivarea florilor și plantarea arborilor, tratarea bolnavilor, cititul în stele, spectacole populare și altele, în care înfățișează toate aspectele reale ale vieții sociale din dinastia Qing. Romanul-frescă realizat de Cao Xueqin pornește de la o panoramă a societății chineze la detalii apropiate, de la o mulțime de neamuri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
piele. Dar dacă n-o tratați la timp, va pătrunde în corpul dumneavoastră. Regele Caihuan nu l-a crezut și a neglijat boala. Ba chiar le-a spus sfetnicilor: Acest doctor preferă să-i trateze pe cei care nu sunt bolnavi, ca să le ceară bani. Zece zile mai târziu, Bian Que se reîntoarse și puse un nou diagnostic: Boala a intrat deja în mușchii dumneavoastră. Dacă n-o tratați, se va agrava. Nemulțumit de ce auzea, regele nu-i răspunse. Apoi, Bian
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Mircea se topea, când mama era prinsă ca într-o menghină între ei doi, fiu și tată, primul cerșindu-i laptele din sâni (cu insistența abia sositului pe lume), al doilea umplându-i obrajii de lacrimi (cu abandonul și lehamitea bolnavului incurabil), dualitatea prenumelui aceluia a făcut ca patima alpină a unuia să se prelingă în celălalt, ca dragostea lor comună să supraviețuiască. O realitate mai veche, un fel de adevăr istoric blajin, e însă de neocolit. Înainte ca fregata aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
trebuit să mă Încarc cu o asemenea valiză! „La urma urmei, se gîndi Rowe, pot să mai fac o faptă bună Înainte de a părăsi această lume“. Numai că fapta asta bună nu-i plăcea deloc. Desigur, omul părea Îndeajuns de bolnav și de obosit, ca să-i fie scuzate orice asemenea tertipuri, dar prea Îi ieșeau bine. „Ce caut eu În taxiul ăsta, alături de un necunoscut, și ce rost are să-i promit că-i voi căra valiza plină de cărți vechi, pînă-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Întins pe o perioadă nedefinită, care-i dădea o inexplicabilă senzație de fericire, ca și cum i s-ar fi luat brusc de pe umeri povara unei răspunderi grele; altfel, se simțea atît de normal, Încît era evident că suferea În societatea acestor bolnavi de nervi, al căror dezechilibru se manifesta prin cîte un tic - o bătaie a pleoapei -, prin tonul mai ascuțit al vocii sau printr-o melancolie la fel de Învăluitoare și de neînlăturat ca pielea corpului omenesc. Johns pășea Înaintea lui. TÎnărul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Însă, binele a triumfat asupra răului“ (Digby simțea că Johns se includea și pe sine În noțiunea de „bine“), iar doctorul, scîrbit de colegii săi din West End, se retrăsese la țară, pentru a-și deschide această clinică particulară, unde bolnavii erau admiși doar pe baza unei cereri personale; pînă și furioșii aveau cîte un moment de luciditate, cînd se puneau de bunăvoie sub aripa doctorului. — Dar eu? Întrebase Digby. — A, dumneata ești un caz special, răspunse Johns misterios. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
se duse În grădină să se plimbe puțin. Trecuseră cîteva zile de la vizita Annei Hilfe, iar el era nervos și nerăbdător ca un tinerel Îndrăgostit. Ar fi vrut să i se ofere un prilej de a dovedi că nu e bolnav, că mintea Îi e perfect normală. Nu simțea nici o satisfacție să strălucească În fața lui Johns... Hoinărind printre gardurile de nuiele, Își lăsa gîndurile să vagabondeze. Era o grădină luxuriantă, care ar fi fost o Încîntare pentru un copil, dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
că doctorul punea la cale suprimarea lui Stone. Își amintea de discuțiile teoretice pe care le avusese adesea cu doctorul pe tema euthanasiei; o dată, discutase În contradictoriu cu doctorul, care Încerca să justifice metodele naziste de suprimare a bătrînilor și bolnavilor incurabili: „E o situație căreia, mai devreme sau mai tîrziu, trebuie să-i facă față orice organizație medicală de stat, spusese doctorul. Dacă accepți ideea de a fi Îngrijit În instituții spitalicești patronate și finanțate de stat, trebuie să admiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]