1,441 matches
-
prezența unui oficiu care să reunească În sine funcțiile mijlocitorului, maestrului și părintelui spiritual. Așadar În religia romană din epoca republicană și imperială există relativ puține grupuri (collegia) care urmăresc În primul rând și cu precădere scopuri religioase. Credincioșii zeiței Bona Deaxe "Bona Dea" Caelestisxe "Bona Dea Caelestis", de exemplu, se adună Într-un collegium cultorum propriu (CIL, 10, 4849). Numai În cazul În care cultores/cultrices, un thiasus, o spira se reunesc regulat pentru celebrări religioase se poate vorbi despre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oficiu care să reunească În sine funcțiile mijlocitorului, maestrului și părintelui spiritual. Așadar În religia romană din epoca republicană și imperială există relativ puține grupuri (collegia) care urmăresc În primul rând și cu precădere scopuri religioase. Credincioșii zeiței Bona Deaxe "Bona Dea" Caelestisxe "Bona Dea Caelestis", de exemplu, se adună Într-un collegium cultorum propriu (CIL, 10, 4849). Numai În cazul În care cultores/cultrices, un thiasus, o spira se reunesc regulat pentru celebrări religioase se poate vorbi despre o „comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reunească În sine funcțiile mijlocitorului, maestrului și părintelui spiritual. Așadar În religia romană din epoca republicană și imperială există relativ puține grupuri (collegia) care urmăresc În primul rând și cu precădere scopuri religioase. Credincioșii zeiței Bona Deaxe "Bona Dea" Caelestisxe "Bona Dea Caelestis", de exemplu, se adună Într-un collegium cultorum propriu (CIL, 10, 4849). Numai În cazul În care cultores/cultrices, un thiasus, o spira se reunesc regulat pentru celebrări religioase se poate vorbi despre o „comunitate” În analogie cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
100,110 Battus 292 Bau 123 Be>l 123,139,143,524 Be>let-ilș 123,139,143 Bel-Hammon 240 Bendigeidfran 606 Bendis 405 Bes 99,232,243 Bestla 623 Bith 607 Boann 590 Bol 238,239 Bolastar 238 Bolthor 623 Bona Dea 327,363 Bona Dea Caelestis 363 Bormanus 589 Bragi 632 Brân 606,607 Branwen 606 Bres 608,609 Bricciu Limbă-Veninoasă 633 Brigantia 585,606 Brigit 586,590 Britomartis 265 Bu>șyansta> 500 Bu>ti 488 Buba 574 Buddha 463
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Bau 123 Be>l 123,139,143,524 Be>let-ilș 123,139,143 Bel-Hammon 240 Bendigeidfran 606 Bendis 405 Bes 99,232,243 Bestla 623 Bith 607 Boann 590 Bol 238,239 Bolastar 238 Bolthor 623 Bona Dea 327,363 Bona Dea Caelestis 363 Bormanus 589 Bragi 632 Brân 606,607 Branwen 606 Bres 608,609 Bricciu Limbă-Veninoasă 633 Brigantia 585,606 Brigit 586,590 Britomartis 265 Bu>șyansta> 500 Bu>ti 488 Buba 574 Buddha 463 Burze>nmihr 448 Butes
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un muncitor din opt În forța de muncă națională. În Franța, cele 2,3 milioane de lucrători străini Înregistrați În acel an reprezentau 11% din populația activă. O mare parte erau femei angajate ca bucătărese, femei de serviciu, portărese și bone - În majoritate covârșitoare de origine portugheză. Cei mai mulți migranți nu aveau drept de ședere permanentă, așa Încât nu au fost incluși În acordurile semnate de sindicate și patronate, care ofereau siguranță, asistență socială și pensie pentru angajații autohtoni. Astfel, ei reprezentau pentru
Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 by Tpny Judt () [Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sînge (3); afecțiune (2); amic (2); bou (2); bunica (2); bunici (2); dușman (2); mare (2); oameni (2); prietenie (2); respect (2); susținere (2); tată (2); vecin (2); verișori (2); alinare; apărare; apreciere; arbore genealogic; Ariana mică; bani; bază; bîrfă; bonă; bunătate; buni; bunică; cere; cineva drag; cîrnaț; conversație; crudă; cumnat; cumsecade; cuțit; departe; depărtată; dificil; drag; dragă; ele; ereditate; familia; fericire; fier; fiu; frăție; frumoasă; gingășie; de grad; grad de rudenie; greutate; grijă; grup; inutil; înțelegere; legat; legămînt; lemn; lider
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
participarea sa la o conspirație politică, și de ce împăratul n-a pedepsit pe Decimus Iunius Silanus, mult mai vinovat decît Ovidiu? MOTIVE RELIGIOASE. Relevăm, mai întâi, ipoteza lui Leo Hermann 10, anume că Ovidiu ar fi participat la ritualul zeiței Bona Dea11, interzis bărbaților. Festivitatea avea loc la 1 mai și femeile care participau la această solemnitate erau, cum spune Propertiu (4, 9, 37-60), nude. Amintim că, în anul 62 a. Chr., ritualul zeiței se desfășurase în casa lui Caesar și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în casa lui Caesar și că acesta, deghizat, asistase la ceremonii. Această aventură s-a terminat printr-un scandal divorțul lui Caesar de soția sa Pompeia, fiica lui Quintus Pompeius, nepotul lui Sylla (vezi Suetonius, Caesar, 6). La ceremonia zeiței Bona Dea, poetul ar fi văzut-o pe împărăteasa Livia goală. Ipoteza e neverosimilă, căci Livia avea peste șaizeci și șase de ani și nu mai putea ispiti pe Ovidiu, iar edictul relegării, inopinat, a fost dat în decembrie, după mai
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Iuliei. 9 Tacitus, Annales, 3, 24. 10 L. Herrmann, "La faute secrète d'Ovide" în RBPhH, 17, 1938, p. 695, și "Nouvelles recherches sur la faute secrète d'Ovide", ibidem, 43, 1965, pp. 40-52. 11 După R. Ellis, ceremoniile pentru Bona Dea, interzise bărbaților, erau dedicate zeiței Isis (cf. "Intoduction" la ediția poemului In Ibin). 12 G. Dumezil (La religion romaine archaique, Paris, Payot, 1966, p. 344) notează că Fauna (sub numele de Bona Dea) primește în decembrie un cult de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
40-52. 11 După R. Ellis, ceremoniile pentru Bona Dea, interzise bărbaților, erau dedicate zeiței Isis (cf. "Intoduction" la ediția poemului In Ibin). 12 G. Dumezil (La religion romaine archaique, Paris, Payot, 1966, p. 344) notează că Fauna (sub numele de Bona Dea) primește în decembrie un cult de stat, strict feminin. Vezi și Macrobius, Saturnalia I, 12, 24; Ovidiu, Fasti 5, 148; A Greifenhalgen, "Bona Dea" în Röm. Mitt., 1937, p. 227. 13 S. Reinach, "Les compagnos et l'exil d
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Dumezil (La religion romaine archaique, Paris, Payot, 1966, p. 344) notează că Fauna (sub numele de Bona Dea) primește în decembrie un cult de stat, strict feminin. Vezi și Macrobius, Saturnalia I, 12, 24; Ovidiu, Fasti 5, 148; A Greifenhalgen, "Bona Dea" în Röm. Mitt., 1937, p. 227. 13 S. Reinach, "Les compagnos et l'exil d'Ovide" în Revue de Philologie, 34 (1910), pp. 342-349. Contra acestei opinii vezi S. C. Owen, Introduction la Tristia II, Oxford, 1924, p. 35. 14
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Și L. HERMANN, La faute secrète d'Ovide, în "Revue Belge de Philol. et d'Hist.", tomul XVII (1938), p. 695 și urm., crede că Ovidiu a fost exilat pentru că a văzut-o pe Livia dezbrăcată în vederea celebrării misterelor pentru Bona Dea. Ovidiu ar fi intervenit din curiozitatea de a cunoaște. Dar care să fie oare acel malum pe care poetul declară că l-a văzut? Cf. și DE JONGE, op. cit., p. 14-15. 28 E. RIPERT, op. cit., p. VI nota. 29
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
România". Într-o scrisoare către Delavrancea se recunoaște a fi "nepotul unui grec bucătar", postură din care va declara război parvenitismului: Am să-i aranjez eu pe parveniții care [...] au mîncat în copilărie du cacao, dat cu lingurița de vro bonă", angajîndu-se uneori în curse sinucigașe pentru posturi ale respectabilității: își mobilizează cunoscuții pentru a putea ocupa un loc în comitetul teatral, deși "postul e onorific să știi: e chestie de ambiț". Într-o scrisoare către Vlahuță, își va rememora situația
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o totală docilitate prin veșnica ipostază a unei espectative aprobatoare (pristanda joc popular moldovenesc în care jucătorii nu avansează ci bat pasul pe loc). Numele personajului feminin a fost raportat la etimonul grecesc care înseamnă viață, adevărat fiind că domina bona a piesei e plină de vitalitate, însă în schița O conferință (1909) o regăsim într-o altă postură: este prezidenta Societății Protectoare a Muzelor Daco-Romane, a devenit venerabila madam Trahanache, trăiește mai mult la Paris, și în afară de asta este [...] ramolisită
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
templu nemărginit În care ard mii de făclii, munții ca niște altare colosale, codrii transformați Într-o orgă uriașă („organe sonore”), luna ca un far tainic - iată reprezentările acestei sete de monumental pe care G. Călinescu o considera (În Domina bona) ca fiind caracteristică pentru scriitorul român. La Alecsandri latura decorativă a lucrurilor nu este niciodată ignorată. Templul său este Îmbrăcat În lumini de intensități diferite. Universul În totalitate este valorizat acum prin capacitatea lui de a produce strălucire. Luna luminează
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
relația de vasalitate, de robire veșnică se săvîrșește) și peisajul vast simbolizator care supraveghează idila și-i dă o justificare cosmică. Conachi are În chip evident simț pentru monumentalitate, vede grandiosul din natură. G. Călinescu nu-l citează (În Domina bona) printre scriitorii români care monumentalizează natura. Conachi este, totuși, printre cei dintîi care simte plăcere pentru „stîncile hioroase”, „petrele răsturnate”, „rîpele Întunecoase”’, „copacii nalți și mîndri”... El nu caută, e adevărat, În natură domuri; Însă că omul de iatac Conachi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
situații, urmând să evidențiem aici câteva aspecte generale referitoare la beneficiile practicării joggingului în condiții „speciale” de împingere a unui cărucior, în care se află un propriul bebeluș, precum și câteva aspecte referitoare la tehnica alergării. Beneficii pentru practicant (mamă, tată, bonă, bunic etc.): pentru toți pasionații de jogging posibilitatea de a nu întrerupe pentru o perioadă prea mare de timp practicarea joggingului, iar pentru mamă, posibilitatea reînceperii efortului fizic sportiv, după perioada sarcinii și lăuziei; alegerea unui mod util, plăcut și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
decât întâlnirea care ne leagă de noi și de ceilalți. (D'Ansembourg, 2008, p. 92). Este extrem de util să conștientizăm temeiul emoțional-afectiv al întâlnirilor noastre. El afectează deciziile, alegerile și relațiile noastre interpersonale. În consens cu A. Damasio (2010), De Bono (2008) arată faptul că dacă nu am avea emoții și sentimente ne-ar fi foarte dificil să facem alegeri și să luăm decizii. Ele reprezintă modul nostru de a atribui valori situațiilor (personale și/sau relaționale/sociale) (De Bono, p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
De Bono (2008) arată faptul că dacă nu am avea emoții și sentimente ne-ar fi foarte dificil să facem alegeri și să luăm decizii. Ele reprezintă modul nostru de a atribui valori situațiilor (personale și/sau relaționale/sociale) (De Bono, p. 127). În ultimă instanță, toate alegerile, deciziile și relațiile noastre au la bază dispozițiile, emoțiile și sentimentele noastre. Altfel spus, viața emoțională ne dirijează alegerile, deciziile, opțiunile, criteriile, raporturile cu noi și cu semenii (Filliozat, 2006b, p. 13). Ele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Gamea People Play. The Psychology of Human Relationship, Londra, Penguin Books. Boncu, Șt. (2006), Negocierea și medierea. Perspective psihologice, Iași, Institutul European. Boncu, Șt. (2005), Relații interpersonale, Iași, Institutul European Boncu, Șt. (2002), Psihologia influenței sociale, Iași, Editura Polirom. De Bono, Ed. (2008), Cum să avem o minte armonioasă, București, Editura Curtea Veche. Bouchard, N. (2006), Rezolvarea conflictelor la serviciu, Iași, Editura Polirom. Boudon, R. (1998), Efectele perverse și ordinea socială, București, Editura EUROSONG & BOOK. Bouillerce, B., Rousseau, Fr. (2000), Cum
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
direcționată creatoare (E. Hilgard) - Gândire divergentă (J.P.Guilford) - Rezolvare specifică de probleme( A. Newell, J.C.Shaw, H.A.Simen) - Rezolvare specifică de probleme slab structurate (J. Bruner) - Imaginație creatoare (Th. Ribot, J. Piaget)Imaginație constructivă ( A. Osborn) - Gândire laterală( E.de Bono) Pentru a sintetiza dificultatea definirii creativității, Teresa M., Amabile a reliefat ce nu este creativitatea: nu este inteligență, nu este supradotare, nu este excentricitate, imitație sau capacitate mare de memorare. (Teresa M., Amabile, 1997, pp. 54-57) Principalele orientări din literatură
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
creative „cumpără ieftin și vând scump” ideile, iar succesul ideilor creative depinde de momentul ales pentru emiterea lor. Creatorul este rezultatul interacțiunii unor resurse cognitive (inteligență, informare, stiluri particulare de gândireă, conative (personalitate, motivație) și condiții de mediu. E. de Bono - autorul unui „sistem de gândire creativă” care are un mare succes pe piață, fiind utilizat în cursurile de formare a resurselor umane din diferite domenii de activitate. Chiar dacă nu a fost inclus în cadrul modelelor teoretice asupra creativității, sistemul metodelor de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
autorul unui „sistem de gândire creativă” care are un mare succes pe piață, fiind utilizat în cursurile de formare a resurselor umane din diferite domenii de activitate. Chiar dacă nu a fost inclus în cadrul modelelor teoretice asupra creativității, sistemul metodelor de Bono poate fi învățat la orice vârstă. Principalele strategii metodologice și instrumente ale sistemului de Bono sunt gândirea laterală, metoda celor 6 pălării și direcționarea atenției. Sistemul se sprijină pe ideea că, procesele creative nu se dezvoltă de la sine, ci reprezinttă
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
în cursurile de formare a resurselor umane din diferite domenii de activitate. Chiar dacă nu a fost inclus în cadrul modelelor teoretice asupra creativității, sistemul metodelor de Bono poate fi învățat la orice vârstă. Principalele strategii metodologice și instrumente ale sistemului de Bono sunt gândirea laterală, metoda celor 6 pălării și direcționarea atenției. Sistemul se sprijină pe ideea că, procesele creative nu se dezvoltă de la sine, ci reprezinttă deprinderi / atitudini ce pot fi învățate și exersate prin metode și tehnici adecvate. În lumea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]