7,946 matches
-
Stoica și Vasile și alți câțiva vecini. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși, că doar pentru pământ au venit bunicii lui în Dobrogea. „Dar să-l ia odată, dă-l Doamne încolo de pământ, că tot nu făceau mare brânză cu el” își zicea Victor în sinea sa. Îi părea rău după căruță și cai, trebuia să se despartă și de ei odată cu intrarea în colectiv. De doi ani era mereu secetă. Doar au crescut datoriile către stat. S-ar
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
tradiția strămoșească, zalmoxiană, fătul masculin nu se sacrifica până nu atingea maturitatea, până nu lăsa urmași, cârnații de porc scoși din oalele mari de pământ ars, smălțuit (frigiderele clasice), toitanele din argilă, smălțuite, cu lapte prins ori bătut, săculeții cu brânză atârnând, gogoșile pudrate sau pivnița plină cu butoaiele care se loveau în burțile pline ca de naștere sau ca luptătorii de samo, cu vinul alb și roșu de riesling sau otonel, cu butoiașe sau damigene pline ochi cu țuică de
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
vrea să plece înapoi, pesemne a aflat că tata i-o dă sub coadă vecinii, că soțul ei a plecat la muncă în Irak și oricum, dacă apucă ăla să se mai întoarcă, n-o să mai fie bun de nicio brânză... telefon, iphone, tablete, cocoane blonde și cochete, puștoaice în călduri, babe pe scânduri... câini îmbârligați, dar n-ai voie să-i deranjezi că știi... protecția animalelor, ce huidui, băi, animalule! înjurături alese, să i-o trag lu mă-ta, că
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
îi aștepta cu preparate culinare specifice acelui timp: boabe de cucurz fierte, uscățele, cocriș (floricele de porumb), jin ars. Ibăneștencele și-au arătat și priceperea culinară și pentru acest festival au pregătit: coce cu ceapă, coce cu prune, coce cu brânză, sarmale cu păsat, colacul de staroste, cina porcului, o mâncare tradițională făcută din carne de porc mai grasă, tăiată cubulețe, usturoi, șir din mămăligă (un amestec de apă cu făină de porumb înainte de a fi mestecat). De obicei, se consumă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
acru, 1-2 ouă, unsoare (untură de porc), scorușe pregătite din făină albă, ou, bicarbonat, lapte acru, se taie bucăți și se împletesc, se servesc cu un pahar cu lapte, papă, o mâncare pregătită din slănină prăjită cu ouă bătute, cârnați, brânză, mămăligă, paliogi, mâncare făcută pe plită, în cratiță din 4-5 straturi alternative de felii de mămăligă, brânză de oaie. Costumele populare pentru femeie sunt alcătuite din: năframă de mătase sau de tergal cusută, cămașă cu cheiți (ajururi) negre, șiruri cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
taie bucăți și se împletesc, se servesc cu un pahar cu lapte, papă, o mâncare pregătită din slănină prăjită cu ouă bătute, cârnați, brânză, mămăligă, paliogi, mâncare făcută pe plită, în cratiță din 4-5 straturi alternative de felii de mămăligă, brânză de oaie. Costumele populare pentru femeie sunt alcătuite din: năframă de mătase sau de tergal cusută, cămașă cu cheiți (ajururi) negre, șiruri cu motive geometrice dispuse pe umăr și din ele perpendicular pleacă șiruri cu motive geometrice, jos încrețită pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pe care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins, blide cu ștergare, canapeu, cămară în care se ține berbința (un vas în care se bate brânza), covata, pe jos se află preșuri țesute în război, din lână sau de cârță (coade făcute din haine rămase mici). În casa de la Hodac pot fi admirate atât costume populare vechi, cât și noi. Costume de demult pentru femeie se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ceară găleți și ligheane și le ocupa cu lapte și smântână. Când îi trebuia mamei un vas, iaca, el era ocupat cu laptele lui Iacob! Uncheșul trebuia să facă degrabă rânduială cu laptele, ori să-l închege și să scoată brânză din el, ori să-l ducă chiar a doua zi dimineața la centrul de colectare al laptelui din sat. - Uite, iar vine Iacob în casă! zicea mama - Las să intre, ce-ai cu el? răspundea tata - Nu mai suport! Iar
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
veneau și ploile. Stând pe lângă vite și oi, în vale, ni se făcea foame. Uncheșul făcea un foc mare pe câte o cioată de fag, Ne încălzeam. Ne mai trimitea sus, acasă, să aducem niște cartofi și o căniță cu brânză de oi. După ce aduceam cartofii, uncheșul le punea pe cărbunii fierbinți din vatra focului. Cartofii se frigeau, începeau să tremure, semn că se coceau pe o parte. Uncheșul lua un băț mai lung și-i întorcea. Se coceau și pe
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
întorcea. Se coceau și pe partea cealaltă. Când erau rumeniți bine pe toate părțile, îi scoteam din foc, începeam să-i cojim, încă fierbinți cum erau. În fine, după ce-i curățam bine de coaja groasă, erau buni de mâncat. Cu brânza sărată de oaie, păreau o delicatesă! Când veneam seara acasă, nici nu ne mai trebuia altceva de mâncare. Doar mergeam în tindă, puneam în farfurie câteva linguri de lapte acru din cel proaspăt, cu caimacul deasupra, și mâncam cu poftă
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
cum o veveriță se dădea huța pe-o creangă de brad; îi veni în minte o scenă asemănătoare din copilărie, urcase dealul Brehuleștilor cu taică-său cu trăsura, mergeau la turmele boierului Balș să înregistreze numărul mioarelor și buțile de brânză și caș și Gheorghieș oprise-ntr-o vale, trebuia să treacă un firicel de apă spre stânele baciului și oprise caii să-i adape...Mihai coborâse din trăsură și se juca prin niște lăstăriș, culegea ghindă și-o arunca-n
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
voastră. Nu doresc să vă mai fiu și eu o povară! - Nu-i vorba de nicio povară, Mihăiță! Taică-tău voia să scoată din tine om, mai ales că te-ajuta și domnul Maiorescu... Raluca îi așternu masa, îi puse brânză cu mămăliguță, supă de găină și lapte dulce. Îl lăsă singur să mănânce și merse în bucătărie după treburi. Gândul ei nu mai fugea de la Mihai. Dacă va apare taică-său, iar o să-l certe! Era mai bine să mai
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
vacanțele la munte, mediul rural românesc, mediul școlar foarte laborios și profesorii.. nu, n-aș mai vrea să fiu la liceu deși mi-e dor de timpurile acelea. Viața merge ‘nainte. Mai îmi lipsește să mănânc o plăcintă cu cartofi, brânză sau varză cumparată din piață :). Locurile faine ce puteau fi vizitate în oraș, fără a merge sute de mile în alte direcții, cum e în America. Aici în oraș sunt doar betoane și asfalt, români putrezi de bogați sau putrezi
EDUCAŢIA ESTE CEL MAI IMPORTANT LUCRU ÎN AMERICA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348112_a_349441]
-
Berceni. Aprind aragazul nemțesc cu chibrite din India, pun apa (slavă Domnului, asta-i românească - deocamdată!), nu uit să pun sare gemă „groasă” din Ucraina și... tot așa. Cînd e gata, ies la masa de sub salcie și mănînc mămăligă cu brînză italiană (formagi grattugiati, Grana Padano) pe fondul sonor al urletelor, chipurile bizantine, din microfonul Bisericii din apropiere. Nu-i nimic, tot n-am fost eu în concediu: îmi închipui că mă aflu pe malul Bosforului și ascult muiezinii din minarete
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
Publicat în: Ediția nr. 376 din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului “Limba română este ca o duminică ... Ei, ce vrea să spună poetul aici?” întreabă profesoara. Elevul însă întîrzie să răspundă. Era unul dintre aceia cărora profesorii le spun “brînză bună în burduf de cîine”. Totuși răspunsul n-ar fi fost o problemă pentru el. Atunci de ce nu răspunde? O tăcere nepermis de lungă amenința să strice bunul mers al lecției. “Hai, Mihăiță!” zice profesoara, apelînd inconștient la acest diminutiv
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
io's nebun dupe tu peș kar . Fuck plata cu rata, nu, nu te ușchii, buzunaru iote-l plin! Refren: Domni-șioau-les, domni-șioau-les (3x)/Șo kames, ratiate te kar peș? Miss Imoral ț-aș arată un festival .....ce? Îți place ciobanu??? Brânză mea nu-i dă valoare? Miorița bălaie it dau una'n oaie!Hmmm Ce? Nici ciobănașu' nu-i bun? O arzi cu bețivani? Ești fufa mă! N-ai stil. Urveto!N-are servici, n-are lipici. Și nici bani! Khandește
LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350]
-
avea toată vara înainte pentru a învăța să trăiască pe tărâmul apelor, în zăvoiul acesta, cu pelicanul supărat și cu un soț colțuros, ale cărui pretenții încă nu le cunoștea. Privi îngrozită bucățile groase de pește marinat, bucata mare de brânză de capră și colțul de pâine pe jumătate uscată, etalate pe farfuriile plate din lut roșcat. - Sper că nu faci mofturi la mâncare! Acum, cum să îi mai spună că peștele îi făcea rău, că nu mânca de regulă pâine
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
și colțul de pâine pe jumătate uscată, etalate pe farfuriile plate din lut roșcat. - Sper că nu faci mofturi la mâncare! Acum, cum să îi mai spună că peștele îi făcea rău, că nu mânca de regulă pâine și că brânza o consuma numai ca adaos la paste sau mămăligă, dar nu și pe inima goală? Se întrebă ce față făcuse ea, de el se văzuse îndreptățit să fie atât de dur? - Probabil că sunt prea obosită să mănânc! - Nu mă
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
câteva lemne din coșul de sub picioarele înalte. Mona își simți ochii umezindu-se și o greutate colosală apăsându-i în capul pieptului. Intrase la stăpân, va să zică! Se așeză pe unul dintre scaune și încercă să taie o felie subțire de brânză cu cuțitul imens, lăsat pe colțul mesei. Brânza era atât de tare că se rupse în bucăți mărunte și se risipi pe farfurie. Culese o fărâmă între degete și o umezi pe limbă, încercându-i gustul. - Nu așa se mănâncă
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
își simți ochii umezindu-se și o greutate colosală apăsându-i în capul pieptului. Intrase la stăpân, va să zică! Se așeză pe unul dintre scaune și încercă să taie o felie subțire de brânză cu cuțitul imens, lăsat pe colțul mesei. Brânza era atât de tare că se rupse în bucăți mărunte și se risipi pe farfurie. Culese o fărâmă între degete și o umezi pe limbă, încercându-i gustul. - Nu așa se mănâncă! Degetele lui se dovediră deosebit de dibace, în ciuda mărimii
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
degete și o umezi pe limbă, încercându-i gustul. - Nu așa se mănâncă! Degetele lui se dovediră deosebit de dibace, în ciuda mărimii lor. Tăie o bucată de pâine care scrâșni din coajă sub lama cuțitului, așeză pe ea un pat de brânză, apoi, deasupra felii de pește, după care i-o întinse. Imediat ce mirosul peștelui îi atinse nările, Mona își simți stomacul urcând ca un ascensor în plină viteză. - Aș prefera fără pește! El o săgetă cu privirea și lăsă mâncarea pe
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
rămas impasibil și zâmbind enigmatic a făcut mudra Bhumisparsha, ucigând armatele de demoni. Între timp, deși mintea-mi se îndeletnicea cu lucrul contemplativ, stomacul de prea mult efort a cerut o shaorma, o apă minerală Borsec și o prăjitură cu brânză și stafide. Doar și Buddha era un gras fericit, se vede după iconografia budistă. Chinezii au sculpturi cu Buddha fericit, cu pântece rotunjor. Cum să nu fii fericit când bei cea mai bună apă minerală din lume? Trăiască România dodoloață
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
apară unde nici nu te așteptai. Nimeni nu știa ce puteri are, până într-o zi când trecu pe la piață și începu să ia de pe tarabe tot ce găsea, spre uimirea și în ciuda protestelor tuturor. Lua zarzavaturi, fructe, unt, ouă, brânză, totul, fără să întrebe, fără să plătească. Un țăran mai îndârjit i-a dat peste mână: - Cine ești tu, strigoiule, de iei totul fără să plătești? - Aaa, vrei să știi cine sunt? Află, mizerabile, că eu sunt cel mai mare
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
șantierele hidrocentralei, fiind în evidența și urmăriți de ochiul vigilent al partidului, Securitatea. Alimentarele erau bine aprovizionate. Găseai tot ce voiai. Era o cantină modernă, muncitorească, unde un prânz costa 4,50 lei, în condițiile în care un kilogram de brânză costa 6 lei, iar un kilogram de carne bună, 8 lei. Salariile erau bune, dar și munca era destul de grea, periculoasă. Se zvonea, la sfârșitul lucrărilor, că tributul de vieți omenești a fost mare. Circa patruzeci de jertfe. Și această
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
șantierele hidrocentralei, fiind în evidența și urmăriți de ochiul vigilent al partidului, Securitatea. Alimentarele erau bine aprovizionate. Găseai tot ce voiai. Era o cantină modernă, muncitorească, unde un prânz costa 4,50 lei, în condițiile în care un kilogram de brânză costa 6 lei, iar un kilogram de carne bună, 8 lei. Salariile erau bune, dar și munca era destul de grea, periculoasă. Se zvonea, la sfârșitul lucrărilor, că tributul de vieți omenești a fost mare. Circa patruzeci de jertfe. Și această
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]