12,871 matches
-
Te iubesc. — Agentul nostru... Ce-ai spus? Am spus că te iubesc. Îngerul plecase, și gălăgios, și vesel. Cu huruitul lui de roți, zăngănit de farfurii, sunet de voci și clinchet de oglinzi, expresul trecea pe lângă un șir lung de brazi și pe lângă lucirile Dunării. În cazane, presiunea aburului creștea. Mecanicul deschise regulatorul și viteza trenului crescu cu opt kilometri pe oră. 3. Coral Musker se opri un moment pe platforma metalică dintre vagonul-restaurant și vagoanele de clasa a doua. Trenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
se lipea de el. Era un om fără umor, altminteri ar fi zâmbit la ideea că-și simte brusc inima ușoară, recunoscând, la șaptesprezece kilometri după Buda, monotonia câmpiei dunărene, Întreruptă brusc de o colină de forma unui degetar, cu brazi zbârliți pe ea. Un drum făcea o cotitură largă, ocolind-o, și apoi o lua În linie dreaptă, spre oraș. Drumul și colina erau acum albe, acoperite cu zăpadă, care atârna În copaci În grămezi mari, asemenea cuiburilor de corbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
de-a lungul bulevardului Park Avenue ori strălucind Într-un roz șic În vitrinele de la Bergdorf Goodman, Îmi spuneam În sinea mea, Întruna, că sigur bijuteria avea să fie cadoul meu de Crăciun. Chiar dacă era un pic prea devreme pentru brad, eu Îl cumpărasem pe al nostru la câteva zile după Ziua Recunoștinței, de la o familie din Vermont care vindea brazi În josul lui Fifth Avenue. Eu și Hunter am petrecut veseli prima duminică din decembrie Împodobind bradul cu panglici lucioase roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
sinea mea, Întruna, că sigur bijuteria avea să fie cadoul meu de Crăciun. Chiar dacă era un pic prea devreme pentru brad, eu Îl cumpărasem pe al nostru la câteva zile după Ziua Recunoștinței, de la o familie din Vermont care vindea brazi În josul lui Fifth Avenue. Eu și Hunter am petrecut veseli prima duminică din decembrie Împodobind bradul cu panglici lucioase roz pal, globuri de modă veche, din sticlă transparentă, și beteală deosebită, albă. (Vă vine să credeți că ABC Carpet are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pic prea devreme pentru brad, eu Îl cumpărasem pe al nostru la câteva zile după Ziua Recunoștinței, de la o familie din Vermont care vindea brazi În josul lui Fifth Avenue. Eu și Hunter am petrecut veseli prima duminică din decembrie Împodobind bradul cu panglici lucioase roz pal, globuri de modă veche, din sticlă transparentă, și beteală deosebită, albă. (Vă vine să credeți că ABC Carpet are acum un raion Întreg dedicat podoabelor pentru pom mai speciale? Evident, irezistibile. Evident, la prețuri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
sun pe cineva. Ieși din cameră, iar prin ușă l-am auzit murmurând, ca și cum ar fi conspirat. În mod evident, vreun telefon legat de serviciu. Într-un târziu, la ora 7, reapăruse În salon, unde tocmai legam ultima fundă În brad; ținând În mână o jachetă, Îmi spuse: Știi, Sylvie, a intervenit ceva. Trebuie să ies În oraș În seara asta. — Și emisiunea Barbarei Walters? am răspuns dezamăgită, căci noi plănuiserăm să petrecem o seară plăcută, liniștită, uitându-ne la televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
când l-am Întrebat ce mai făcuse. Și mai ciudat de-atât, nu era nici urmă de bijuteria de la S.J. Phillips. De câte ori făceam vreo aluzie la ea, el se purta ca și cum habar n-avea despre ce vorbeam. Când am Înconjurat bradul În seara aceea, scuturând toate cutiile de cadouri de sub el (așa cum fac mai În fiecare an), părea să nu se afle În nici una dintre ele. Ar fi trebuit ca până acum să fi ridicat deja colierul, mă gândeam - și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
trimite să investighezi un deces. Poliția și ambulanța au ajuns deja la fața locului. Pe coridorul sordid al blocului de la periferie se înghesuie vecinii, în halat și papuci. În apartament e un cuplu de tineri, cu ochii în lacrimi, lângă bradul de Crăciun. Copilul lor s-a înecat cu un globuleț. Afli ce era de aflat, numele copilului, vârsta și așa mai departe, te întorci la redacție spre miezul nopții și-ți scrii materialul în ultimul moment. I-l arăți editorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Acum sunt reporter, la un mare cotidian, și nu mai trebuie să-mi imaginez nimic. Primul meu caz real cu un copil a fost într-o dimineață de luni; era în luna septembrie. Nu era vorba de nici un globuleț din bradul de Crăciun și nici de vecini care să se înghesuie în jurul rulotei dintr-o suburbie. Un medic de pe ambulanță stătea cu părinții în chicinetă și le punea întrebările standard. Celălalt medic m-a dus în camera copilului și mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
albi și pantofii roz, cu toc mediu. Buzele îi sunt încleiate de ruj roz. Brațele îi sclipesc și zornăie de brățări aurii sau roz, de lanțuri, amulete și monede de aur. Cu toate ornamentele astea ai putea să umpli un brad de Crăciun. Poartă niște perle cât să-i rămână în gât unui cal. Zice în telefon: — I-ai sunat pe cei de la Casa Exeter? Ar fi trebuit să fugă de-acolo în urlete încă de-acum două săptămâni! Trece în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
puțin decît într-o gară de tranzit și cîteva fete, mereu în căutare de altceva, poate mai debusolate decît el. Mai ales una gureșă, tipul activistei, a cărei gură frumoasă, ca de artistă, nu tăcea decît în timpul sărutului lung, sub brazii de la Poiana Brașov "pierdere de timp", gîndește Mihai cu ciudă la vremea petrecută în "tabăra de instruire a uteciștilor", la care a fost invitat ca tînăr scriitor. Dacă-i să-și amintească ceva frumos, își începe întotdeauna amintirile cu Margareta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu toți onorează invitațiile primite, ba cei mai mulți își trimit femeile de serviciu sau curierele. Trage puternic pălăria, să nu-i fie smulsă și-și ridică gulerul. În pauzele lungi dintre rafalele vîntului se oprește să privească cum ninge abundent, încărcînd brazii ce străjuiesc piața, făcîndu-i să semene cu pozele cărților de povești citite în copilărie, cînd încă nu știa cum arată munții, iar brazi văzuse doi, și-aceia ciuntiți, în curtea fostului conac boieresc din sat. Zînele din poveștile preferate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și ridică gulerul. În pauzele lungi dintre rafalele vîntului se oprește să privească cum ninge abundent, încărcînd brazii ce străjuiesc piața, făcîndu-i să semene cu pozele cărților de povești citite în copilărie, cînd încă nu știa cum arată munții, iar brazi văzuse doi, și-aceia ciuntiți, în curtea fostului conac boieresc din sat. Zînele din poveștile preferate și le închipuia locuind în case mari, înconjurate de mulți brazi, călătorind în sănii împodobite cu flori și blănuri, din care li se vedeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de povești citite în copilărie, cînd încă nu știa cum arată munții, iar brazi văzuse doi, și-aceia ciuntiți, în curtea fostului conac boieresc din sat. Zînele din poveștile preferate și le închipuia locuind în case mari, înconjurate de mulți brazi, călătorind în sănii împodobite cu flori și blănuri, din care li se vedeau doar ochii mari și părul lung, blond ca paiul de grîu înainte de secerat. "Frumoasă femeie, ca o zînă! gîndește Mihai auzind foșnetul revistei de sub arbust, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
instruirea de a doua zi. O femeie tînără căreia nu-i tăcea gura decît în clipele în care o săruta, mai s-o sufoce, numai să nu-i scape vreun țipăt de plăcere și să-i descopere careva ascunși sub brazii din pădure; dar nici nu se ridicau bine de jos că "tovarășa Mioara" și începea să vorbească, să ducă mai departe discuția exact de acolo unde i-a întrerupt-o sărutul lui Mihai, sau, mai spre sfîrșit, cînd ritualul fiecărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
poate o fi ajuns cursa rapidă, să-și ia geamantanele. Vlad se învîrte înfrigurat pe peron. Vrea să intre la șeful autogării, să întrebe, dar se teme că, în zarva din biroul acestuia, intrarea lui ar spori scandalul. Privește spre brazii de peste drum și nu-i vine să creadă că zăpada a crescut atît de mult încît, ici-colo, adevărați munți albi acoperă gardurile, iar casele joase, de lîngă gară, abia se mai văd. În viscolul nebun, pornit ca un blestem, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
copil; mă rog!, un tînăr. Te-am recunoscut abia cînd i-ai spus tînărului... arată femeia cu privirea în direcția lui Lazăr. După un timp lung, în care, prin larma sălii de restaurant, răzbate dintr-o parte trosnetul scîndurilor de brad în sobă iar din fereastră viscolul, femeia murmură: Nici nu mai știu dacă noi ți-am mulțumit pentru gestul dumitale atît de curajos, dar... Accentul pus de femeie pe "noi" îl face pe profesor să reacționeze scurt, înfiorat de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
unde s-a format o urmă de la cei ce trec. Un plug mare, cu lama cît jumătate de șosea, vine dinspre gară și curăță partea dreaptă, înălțînd și mai mult zăpada de pe margine, din care vîntul mușcă furios, învăluind-o. Brazii din parc nu mai sînt la fel de frumoși ca aseară; vîntul îi aruncă în toate direcțiile, măturînd văzduhul cu crengile lor. Un autobuz de transport local înaintează anevoie prin pîrtia deschisă de lama tractorului, iar în urma lui, salvarea claxonează nervos, vrînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
voalat de durere și de gînduri -, încep să se prelingă, pe gene, picături infime de lacrimi. Își amintește de noaptea cînd Radu, puțin amețit, ieșit împreună cu toți prietenii pe pîrtia de lîngă cabană, a prins viteză, a luat-o printre brazi și s-a rătăcit. În căutarea lui s-au format mai multe echipe; nici una însă echipe de oameni cu chef, ca de revelion nu mai spera să-l recupereze. Singură ea, Aura, afară, în viscol, plîngea și, din cînd în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
l-am însoțit pe el la București, orbită de focul proaspăt aprins, că parcă numai el e bărbat în lumea asta!... Stau și lîncezesc într-un oraș acesta, invidiind pe proastele ori mîțele leșinate care duc la braț bărbați cît bradul. Ba, să-i fac pe plac lui, îi trîntesc și telefonul în nas inginerului de la uzină, singurul, poate, la brațul căruia nu mi-ar fi rușine să ies în lume..." *** Tehniciana continuă să-și vadă de hîrtiile ei, murmurînd mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
între palme. Jos, la calea ferată, cîțiva operatori și mecanici de la întreținere împing un vagon cu materie primă să-l poată aduce pe poziție, la rampa de descărcare. Ninsoarea a stat, dar vîntul suflă cu așa putere că mulți din brazii plantați dincolo de gardul uzinei, pe marginea șoselei de centură, s-au frînt de la jumătate, ori s-au răsturnat cu totul, aruncînd spre cer cîteva cioturi de rădăcină. Înăuntru, în încăperile instalației, la primele faze, într-o căldură ce nu scade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu îndrăznești să te retragi înainte de-a termina că te omor! completează vocea femeii, ai cărei ochi s-au adîncit în ai bărbatului, ca o rugăminte vecină cu implorarea, pe care Mihai a mai cunoscut-o doar o dată, sub brazii din Poiană, prima oară, cînd s-a oprit și a întrebat-o pe tînăra aceea gureșă, Mioara, dacă nu se teme că rămîne gravidă. Trupul Mariei, atît de inert mai înainte, prinde brusc viață, iar Mihai are impresia că va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ei China este una dintre țările cu o floră bogată și diversificată, dispunând de 32.000 de specii de plante superioare. Aici pot fi întâlnite aproape toate principalele plante specifice zonelor glacială, temperată și tropicală din emisfera nordică. Metaseguoia, taxodiaceae, bradul argintiu (cathaya), pseudolarix, Taiwania cryptomerioides, fokienia hodginsii, copacul porumbelului chinezesc (davidia involucrata), eucommia ulmoides și camptotheca acuminata sunt specii care cresc numai în China. Metaseguoia este o specie de arbore înalt, inclusă pe lista plantelor străvechi, rare și prețioase din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
colțuri este construit câte un pavilion în stil arhitectonic tradițional. În fața mormântului este amenajată o galerie funerară, păzită de o parte și de alta de statui cu figurile unor generali și de animale, iar suprafața acestuia este acoperită de pini, brazi și verdeață. Mormântul primului împărat al dinastiei Qin a fost construit cu peste două milenii în urmă pe versantul nordic al Muntelui Lishan din orașul Xi'an, provincia Shaanxi. Armata de teracotă a împăratului Qin Shi Huang este cea care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Prima este "Muntele celor cinci sute de arhați". Acesta are o înălțime de aproximativ 4 m și laturi de peste 3 m. Este realizat din santal violet. "Muntele" este de fapt o sculptură în lemn, care înfățișează văi cu pini și brazi înalți, pagode și pavilioane mici și simple, presărate ici și colo, peșteri adânci legate prin cărări, scări, pâraie și poduri. Lucrarea este realizată cu o minuțiozitate ieșită din comun, este o combinație perfectă între pictură și sculptură. Deși sunt de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]