2,397 matches
-
și speriate și toate vorbeau despre cât de mult își doreau să nu piardă viitorul copil. În prima noapte m-am furișat pe coridor, la closetele infecte, în care speram să pot fuma o țigară. Într-un compartiment, ciucită pe buda de fontă, o femeie se chinuia să avorteze. Avea un furtun între picioare și fața congestionată de efort, ca și cum s-ar fi chinuit să dea afară din ea embrionul nedorit. Am stat trei zile în spital, timp în care am
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pentru a-și face în voie măgăriile, au tot interesul ca societatea să fie cât mai slab pregătită și informată. Astăzi în societatea românească se petrec tot felul de excrocherii și ticăloșii, în urma cărora țara nu mai poate ieși din Buda Comunistă. Dacă și generația tânără va fi angrenată în acest joc murdar, adică va fi pervertită pentru niște avantaje oarecare, atunci nu mai sunt speranțe reale de mai bine pentru viitorul apropiat. S-ar putea ca, antrenați fiind de cuvintele
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
jumătate a secolului XIV-lea și în deosebi după 1400, adunările nobiliare se transformă în congregații ale stărilor privilegiate din Transilvania, preludiu la «Unio trium nationum» care consemnează excluderea românilor dintre categoriile dominante, dintre «națiunile» recunoscute oficial de regalitatea dela Buda. Iobagii, slugile aveau caracteristica de a depinde de un stăpân. Iobagul ascultă de stăpânul - domnul, boierul sau mânăstirea - pe moșia căreia trăiește. El este obligat să lucreze la ce-l va pune stăpânul, fără să aibe dreptul de a părăsi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
convergență a patru revoluții simultane: demografică, agrară, industrială și ideologică, singura cale care va duce la progrese evidente spre o societate modernă. În Transilvania, revoluția a început să se manifeste mai întâi ca o continuare a revoluțiilor dela Viena și Buda, ca să se transforme apoi într-o reacție față de decizia dietei ungare de a vota unirea Transilvaniei cu Ungaria, mai corect spus, încorporarea administrativă a Transilvaniei la Ungaria, lichidarea individualității ei politico-administrative. Simion Bărnuțiu a condamnat vehement această decizie, arătând că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
române. George Barițiu a mai replicat atunci la lozinca nobilimii maghiare «uniune sau moarte» cu o alta plină de semnificație: «soarta națiunii române se va hotărî în București sau în Iași, iar nu la Cluj, nici în Blaj, nici în Buda». Un număr însemnat, poate cel mai numeros, de țărani veniți atunci pe Câmpia Libertății șă-și expună păsurile îl constituiau moții conduși de tinerii Avram Iancu, de fel din Vidra de Sus și Ion Buteanu, care se pricepeau a grăi oamenilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Mihăilă, familia Hlinka Doina și Gustav, Costică Onuță, Camelia Ciobanu, Gheorghe Bărbuș, Costel Bogatu, Valentin Cruceanu, Valeria Tofan, Gheorghe Dicu, Jean Duță, Elena Ferdinand, Nicolae Man, Nicolae Șerban, Dumitru Ștefănescu și nepoata sa Adina Ștefănescu, Constantina Voicu, Salomia Andronic, Cătălin Buda, Nicolae Burcă, Ionelia Caramalău, Doina Moldoveanu, Adina Mocanu, Elena Hăbășescu și mulți alții, artiști pe care i-am cunoscut pe parcursul anilor la diferite manifestări și de fiecare dată când aveam prilejul de a ne reîntâlni era o bucurie imensă pe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
în memoria cărora va trăi pentru totdeauna. DONOSE, VICENȚIU (1942-2001) PROZATOR Scriitor și publicist, Vicențiu Donose a fost tenace și devotat culturii ieșene, căreia i s-a dedicat trup și suflet. S-a născut la 6 februarie 1942 în satul Buda, comuna Bogdănești, județul Vaslui. Clasele primare lea urmat în satul său natal, iar cele gimnaziale în comuna Costești, județul Vaslui. După terminarea Liceului „Mihail Kogălniceanu“ din Vaslui (1955-1959) a devenit student al Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Ciocoiu Eugen Bursuc Lucia Pleșa Dumitru Registru matricol 20/ 1960-1961, f. 115-135, F.L.T.C.V.H, D.J.A.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.220. 1961-1962 Clasa a XI-a Reală Acasandrei Elenă Azoiței D. Elenă Bălan Gr.Ion Vasile Bălănescu V. Victoria Budai I. Elenă Burghelea Vasile Ciorbă C.Neculai Cireș I. Vaselina Crăciun I. Maranda Drăgunoiu I. Georgeta Flondor I.Florin Godinac C.Maria Iordachi P.Petru Adam Melinte N.Veronica Mihai Gh. Doina Molinaro G. Petru Munteanu G.Veturia Murgoci A
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ioan Mocanu Luminița Mocanu Viorica Moraru Paula Orzan Dorinel Pricop Doinita Racovanu Luminița Romila Angelus Ruja Geovana Sile Tatiana Șălaru Mihaela Ținteanu Anca 1984-1985 Alexa Onorel Alexandru Constantin Andrei Camelia Antonica Dan Bejan Florentina BIănaru luliana Blinda Sergiu Bostan Ciprian Buda Vasile Cătana Gabriela Chetran Tamara Ciobanu Corina Ciobotariu Carmen Clim Simona Dima Paul Donea Odorica Duliga Mioara Galu Carmen Giugaru Alexandru Hagiu Gabriela Harnagea Tincuța Iacob Cristian Lorenț Daniela Macovei Liliana Mirea Emil Moisă Laurențiu Munteanu Gabriela Nechifor Gabriela Păcuraru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
care se referă și la comitatele Inculpat În fața tribunalului Inchiziției, stigmatizat cu pălăria conică și veșmântul san benito (gravură de Goya, din ciclul Capricii, 1799) din voievodatul Transilvaniei, al cărui guvernator era chiar prințul Bela al IV-lea. Conciliul de la Buda (1279) a Întărit obligativitatea ca evreii să poarte un semn distinctiv, dar regele Ladislau al IV-lea (1272- 1290) s-a opus aplicării acestui edict <endnote id="(518, p. 22)"/>. Din secolul al XVII-lea, stigmatizarea etnică ia forma interdicției
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cca 1483-1535). Primul s-a declarat Mesia, iar al doilea - comandant al unei armate legendare, compusă din triburile pierdute ale lui Ruben, Gad și Manase, În Îndepărtatul deșert Habor. Într-o epocă În care turcii cucereau Belgradul (1521), Rhodosul (1522), Buda (1526) și asediau Viena (1529), cei doi „profeți” le propuneau suveranilor Europei să constituie o mare armată creștino-evreiască pentru eliberarea Țării Sfinte de sub Imperiul Otoman. Au fost primiți cu bunăvoință de papa Clement al VII-lea și cu antipatie de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că omorul ritual este o superstiție, așa cum demonstrase faimosul Manasseh ben Israel În secolul al XVII-lea. Cartea acestuia din urmă, Vindiciae Judaeorum (Amsterdam, 1656), fusese tradusă În germană de Moses Mendelssohn, publicată la Berlin În 1782 și republicată la Buda În 1820 <endnote id="(535, p. 565)"/>. Politicienii și intelectualii erau Împărțiți În două tabere. Unii manipulau În scop electoral sentimentele populare antievreiești ; ceilalți Încercau să lupte Împotriva credinței că evreii ar practica infanticidul. La sfârșitul secolului al XIX-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
an 2001, p. 172-173 CHIRU, MARIA (1917-1992) MEDIC STOMATOLOG Cadru didactic de elită, practician desăvârșit, prof. univ. dr. Maria Chiru s-a dedicat, timp de aproape patru decenii învățământului stomatologic ieșean. S-a născut la 4 aprilie 1917 în comuna Buda, județul Bacău. A urmat școala primară în comuna natală, apoi Liceul Iorgu Radu din Bârlad. Între anii 1934-1940, a frecventat cursurile Facultății de Medicină, a Institutului de Medicină și Farmacie Iași. Activitatea didactică a începuto în cadrul Clinicii de Dermatologie a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Cetatea Eternă; după care, va subjuga Lumea și va face ca Semiluna să strălucească pe cerul Europei, al Asiei și al Africii, mai abitir ca astrul legitim al nopții. Iată că prima profeție s-a adeverit: Constantinopolul!... Urmează Suceava, Cracovia, Buda, Viena... Dar visul lui cel mai fierbinte este ca "În pristolul Sfântului Petru de la Roma, să dea calului ovăz". Pe hartă, a și trecut la cucerirea și împărțirea Lumii în ținuturi ale Islamului: "Dar el Islam"... Știi care e strigătul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prea blândă, poate biciul! Trebuie biciuiți! exclamă Țamblac. Ștefan îi pune mâinile pe umeri, îl privește în ochi, fierbinte: Gând la gând, cu bucurie. Ți-o cer, chiar, Ioane! Fii biciul meu! Pleci în solie la Roma, la Veneția, la Buda! Biciuiește-i! Altfel vei apăra tu "Cauza Creștinătății"!! Timpul n-așteaptă! Să miște, ce naiba?! "Vin turcii!" Zbor! strigă Ioan cu bucurie. Destul m-am scuipat! Destul mi-am dat palme că am stat ca momâia! Ce-am făcut eu, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
știu câtă crezare... cât pot să mă bizui pe cuvântul lor. Las' pe mine! De nu l-oi spăimânta să-i clănțăne dinții Sfântului în gură... La întoarcere, te oprești cu colindul și la Veneția, la Marele Consiliu, și la Buda, la craiul Mateiaș... Colindă-le și lor "Aiaiaaa corabia!" Zgâlțâie-i! La Adrianopole, turcaleții sunt pe picior de război! Să se miște! Ce dracu'! "Vin turcii!" Calcă pe niște pătrate trase cu cridă, un fel de șotron, în care țopăiseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
luptele de pe Câmpia Mierlei-Cossovo. Ioan Corvin de Hunedoara, "Lumina Lumii", s-a stins cu durerea în suflet că nu și-a văzut visul cu ochii. Vlad Țepeș Drăculea, "Spaima turcilor", trădat, părăsit, putrezește de zece ani în temnițele Vișegradului de lângă Buda. Uzum-Hassan, șahul Persiei Leul Pustiului înfrânt, își linge rănile la Bagdad. Matei Corvinul se războiește el cu turcii, dar mai mult cu gura... Nu s-a ridicat la dimensiunea europeană a tatălui său, Iancu. E tânăr, mai are timp să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Hristos"? îl zădărește și Vlaicu. M-am închinat amândurora, să nu fie vreo pricină de gâlceavă. "Divide et impera", îl ghicește Țamblac. Ștefan mărturisește: Ei se păzesc unul pe celălalt, iar eu, la mijloc, domnesc neatârnat. Când am fost la Buda, am auzit niște vorbe ticăloase, se codește Stanciu. M-a costat ceva, dar am aflat tărășenia... Vorbește! Ne-au furat "Podul"! răbufnește Duma cu obidă. Ni l-au furat! Ce vorbă-i aiasta, vere?! se zbârlește Ștefan. Cum să ni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
goană, "Oastea de curte"!! Și-apoi "Oastea cea mare"!! Șendreo!! Adunarea!! Sună adunarea!! Ai plecat?!?! întreabă el nerăbdător, privind după hatman care iese în goană. Tu, Tăutule! Și tu, Dumo! Încălecați! Dați pinteni! Goniți! Ziua și noaptea! La Cracovia! La Buda! Duceți lui Mateiaș, lui Cazimir știrea "Vin turcii!!" Să vină cu oștile! Să nu ne lase să pierim pe noi și țara! Să vină!! Ați plecat?!?! Tăutu și Duma, fără plecăciune, pleacă în goană... Ștefan, smulge sabia, o încinge și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai mult cu cât mai nimeni nu auzise de țărișoara aceea de-i zice Moldova și nici de voievodul ei Ștefan. I-am dat o bună lecție înfumuratului să-l lecuiască de trufie, spune Duma. Crezi? spune Stanciu. Întors la Buda, a sucit-o. S-a fudulit cu "strălucita izbândă" ce a repurtat-o asupra Moldovei... Și că, de fapt, dosul era față, că scârbavnica săgeată l-a lovit în "vitejescu-i piept". Drept pentru care, principii Europei au zâmbit ipocrit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cui străin înfipt în inima Moldovei?! protestează Vlaicu. Asta așa-i! Cu dreptate a fost... Dar de ce mi-am băgat coada în răscoalele din Scaunele secuiești, când secuii și sașii s-au răzvrătit împotriva stăpânirii? Dar de ce Mateiaș oploșise la Buda pe ucigașul de Petru Aron și uneltea cu el să te dea jos din Scaunul Moldovei? sare Luca Arbure. Aiasta, iarăși, e adevărat. Rău îmi pare... Și, totuși... Acu, să fie uitată vechea ură. Să ne iertăm unul pre celălalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Tot nu mă prea aveau ei la inimă, îl păstrau ca o amenințare cu izgonirea mea din Scaunul Moldovei. Și a scăpat șobolanul? se repede Alexandru speriat. Nu mi-am aflat odihna până nu l-am scos din bârlogul de la Buda. I-am întins o cursă, dându-i pe la nas cu "Scaunul" mult visat. Prea flămând de putere, a mușcat momeala: chipurile "se pusese la cale un complot împotriva mea, și marii boieri îl pohteau iarăși în Scaun." Alexandru bate din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în călduri din cele grozave... spune Duma și rânjește cu subînțeles. Adică? Adică, ia cuvântul Mihail, cu un zâmbet nu mai puțin rânjit, se gătește de nuntă mare și de soi cu prea frumoasa Beatrice de Aragonia, fiica regelui Neapolului. Buda e în dârdora pregătirilor de nuntă... Nuntă? murmură Ștefan cu un surâs amar. Îi arde de petrecanie. Și noi ne gătim de altă nuntă: una însângerată... Tocmai se potrivește, are omul ceva de apărat... Și la Veneția? întreabă Ștefan și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să ne unim cu oastea ungurească ce vine, ca împreună să ținem piept turcilor la trecerea Dunării prin vad! Bătrânii, muierile, copiii să se băjenească la codru! Din această clipă, suntem un gând și-o singură voință! Duma! Pleci la Buda! Tăutule! Pleci la Cracovia! Omorâți caii! Zi și noapte! Duceți sabia însângerată și strigătul de luptă: "Vin turcii!! Vin turcii!!"... Musteața zbârlită îi fâlfâie în bătaia răsuflării gâfâite. Învingem au murim!! Jurăm!! strigă boierii într-un glas. Ia! Ia mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
noaptea l-am frecționat, i-am dat aspirină și chinină uscând la foc mare numeroase schimburi de rufărie. Două săptămâni a zăcut preotul la mine când în urma telefonului dat a venit părintele Popescu, socrul, de l-a dus la Buda în sanie plină cu blănuri. Nu știu dacă din răceala asta sau nu, oricum a murit de tânăr. Cred că acum ne privește din ceruri și are bucuria de a ști că fiul său, medicul Liviu Matran ne-a fost
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]