14,936 matches
-
și de către devotatul ei "ucenic" și legatar testamentar, pictorul Mircea Barzuca. Aflăm de la ei că soarta n-a fost tocmai binevoitoare cu Margareta Sterian. Rămasă din prima copilărie orfană de mamă și neglijată de tatăl recăsătorit, a fost crescută de bunica maternă, o croitoreasă săracă și demnă, care compensa cu infinită iubire condițiile modeste de trai (o dovedesc paginile memorialistice din volumul Oblic peste lume, publicat în 1979, dar și tablourile ce transfigurează adorația pictoriței pentru cel mai important personaj din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
congeneri. Despărțită și de al doilea soț, ajuns demnitar în timpul dictaturii regale, pictorița va avea de suferit de pe urma legilor rasiale din 1940: exclusă din breasla artiștilor și dată afară din casă, e nevoită să se întrețină din meseria deprinsă de la bunică. în paralel, traduce din poezia engleză și americană modernă, antologiile fiind publicate în 1945 și 1947. Dar necazurile ei sînt departe de a lua sfîrșit odată cu războiul. După 1948, e acuzată de apartenență a cercuri pro-capitaliste și numai intervenția lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
nouă al secolului trecut au încă o prospețime perfect compatibilă cu atributul "tânăr". Biologia însă funcționează după alte reguli decât literatura. Părul unora s-a mai albit și/sau s-a cam rărit, unii au devenit în anii din urmă bunici, toți privesc uimiți spre înspăimântător de apropiata bornă care marchează împlinirea a șaizeci de ani de viață. Între tinerețea din suflete și realitatea biologică se naște o prăpastie ignorată de cei în cauză, pe care însă viața cotidiană o aduce
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
prenume legate între ele prin linii tremurate, trase de mînă, ca într-un arbore genealogic. Doar la sfîrșit înțelegem că în spatele persoanei I din prima pagină se află Gioia, ultima descendentă a familiei, ce făcuse schema rudelor ca aide-mémoire pentru bunica nonagenară debusolată în noianul amintirilor, cînd în mintea-i încețoșată morții și vii nu se deosebeau. În rest, totul este redat la persoana a treia de vocea unui povestitor bine documentat, sigur de judecata lui, capabil să poarte cititorul din
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
revelații estetice sau ideatice, dar copleșește prin formidabila sa forță empatică. Fiecare dintre noi purtăm în suflet culpa, mărturisită sau nu, de a nu le fi arătat unor persoane cărora le datorăm multe în devenirea noastră (fie și prin contraopțiune) - bunici, părinți, profesori, maeștri - , recunoștința reală pe care le-o purtăm în suflete. Sau pe aceea de a ne fi exprimat această recunoștință doar atunci când a fost mult prea târziu. Mircea Gelu Buta este un medic de mare notorietate din Bistrița
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
Valentin Dolfi Copii eram noi amândoi Cristina și cu mine mergeam în centrul orașului să vedem bradul verde în ziua de Crăciun împodobit cu globuri și beteală bunica ne cosea mărțișoare le purtam în piept până târziu în aprilie venea unchiul Jene mânca ciorbă în bucătărie era cald aveam o mașinuță chinezească pe care scria Police ne jucam cu ea pe rând toată vara până o stricam intra
Compunere by Valentin Dolfi () [Corola-journal/Journalistic/8786_a_10111]
-
că aș fi rămas cât mai mult aici, pentru că, deși totul e reconstituit în așa fel încât reflectă viața unei familii din clasa mijlocie a Barcelonei începutului de veac 20, am avut tot timpul sentimentul că mă plimb prin apartamentul bunicilor. Redescopăr ca pe vechi cunoștințe o mulțime de obiecte familiare, începând din bucătărie, prin toate încăperile, până în camera copiilor plină de farmecul vetust al unor jucării care fuseseră și ale tatălui meu, pentru a le descoperi apoi eu însumi prin
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
vremuri de război, rătăcirea (la propriu și la figurat), încercările numeroase, deghizările, iubirea față de Penelopa și de față de fiul părăsiți ca să plece la război. Personajul-narator al romanului este un copil singuratic, pendulând între viața alături de mamă și vacanțele petrecute la bunici. Știe că tatăl a pierit în război, constată că o falie separă cele două părți ale familiei sale, resimte absența tatălui într-un mod pe care îl va conștientiza mult mai târziu. Asemenea eroului din romanul francez, și Peter Debauer
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
setea cunoașterii", e serafică: "cînd ele mor din pricina modei mîna dumneavoastră / le depune în cripta din podul casei și vine / îngerul un porumbel care veghează deasupra". În cazul lor poate interveni o resurecție adecvată: "spre deosebire de oameni obiectele uneori reînvie / cînd bunica îndrăgește cuvîntul majolică să zicem"(Dialectică ). Absurdul apare abordat cu un aer de badinerie ce-l introduce în circuitul experiențelor acceptabile : "Aerul e dulce răsucesc ușor între degete ismă și spun / e bine că pe aici va trece curînd și
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
nu știu că sînt crina o floare și eu ? *** cum se fac copiii? cu dragoste cum cu dragoste? tati o iubește pe mami atunci de ce nu am un milion de frați? *** de ce bunicul are părul alb? fiindcă e bătrîn de ce bunica n-are părul alb? pentru că-i mai tănără atunci de ce s-a făcut ea bunică? *** de ce sînt ciorile negre? pentru că au mîncat cărbuni cînd au fost mici berzele de ce n-au mîncat? fiindcă s-au terminat cărbunii și ele ce-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
cum cu dragoste? tati o iubește pe mami atunci de ce nu am un milion de frați? *** de ce bunicul are părul alb? fiindcă e bătrîn de ce bunica n-are părul alb? pentru că-i mai tănără atunci de ce s-a făcut ea bunică? *** de ce sînt ciorile negre? pentru că au mîncat cărbuni cînd au fost mici berzele de ce n-au mîncat? fiindcă s-au terminat cărbunii și ele ce-au mîncat? zăpadă și atunci ce caută vara aici? zăpada de altă dată *** noi de ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
urechi și, fără alte eforturi, îți aduci aminte de tine. De la nașterea camuflată de tot soiul de obiecte încă necunoscute la explicațiile nu de fiecare dată clare ale vorbelor maturilor încrâncenați, de la sfaturile reținute nefiltrat la tinerețea din ce în ce mai opacă a bunicilor. Vreți să vă convingeți? Citiți: "ia-mă de mână, limpezește amiaza,/ netezește-mi surâsul încetul cu-ncetul,/ căci n-am să mă pot tălmăci/ în totului tot niciodată", apoi: "Singurătatea e atunci/ când, în loc de asfalt,/ dai peste bălțile irizând curcubeele
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
o duc, "administrate" după plac, versuri al căror număr trece doar puțin de-o duzină, și de care te convinge o antologie în secțiune prin-tr-o familie, e evidentă alăturînd două sonete de Codreanu. Cel despre un copil neastîmpărat căruia o bunică viorie, desprinsă dintre flori de liliac, îi face, -n amintire, cucernice mustrări, și cel despre zîmbetul Monei Lisa: "De ce surîdeți, Mona Lisa? Oare/ Plutind ușor pe raze de lumină,/ Se lasă Cupidon ca o albină/ Pe-a zîmbetului vostru dulce
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
interminabil mastodont; treceam pe lângă masivele înspăimântător de asemănătoare clădiri cu nenumăratele obsedante ferestre menite să mă comprime la dimensiuni de gânganie neputincioasă; treceam pe lângă case comune țintuite peste groapa comună a caselor în care a fost aruncată de vie casa bunicii mele; case ucise ca oamenii; case care mi se alintau în cap lingușitoare ca pisicile, încercându-mi memoria cu degetul. Caut și nu găsesc nicăieri atât de clara adresă a bunicii: Cazărmii 21 colț cu Logofătul Nestor, mais ou sont
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
caselor în care a fost aruncată de vie casa bunicii mele; case ucise ca oamenii; case care mi se alintau în cap lingușitoare ca pisicile, încercându-mi memoria cu degetul. Caut și nu găsesc nicăieri atât de clara adresă a bunicii: Cazărmii 21 colț cu Logofătul Nestor, mais ou sont elles les maisons d^antan? Era o casă care totuși n-a făcut rău nimănui, o casă cumsecade care își deschidea largi porțile spre grădină și spre lună și a fost
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
nimănui, o casă cumsecade care își deschidea largi porțile spre grădină și spre lună și a fost ucisă ca un om dar fără să i se mai pună piatră funerară. "Bine că am murit înainte de a muri casa" îmi murmură bunica cocoțată în curcubeu peste apa fântânilor. Nu ați văzut o casă neasemănătoare nici unei alte case?" întreba bunica de sus dornică să dea găsitorului drept recompensă cufărul culorilor din curcubeu dar curcubeul nu mai e la modă ca și noi care
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
ucisă ca un om dar fără să i se mai pună piatră funerară. "Bine că am murit înainte de a muri casa" îmi murmură bunica cocoțată în curcubeu peste apa fântânilor. Nu ați văzut o casă neasemănătoare nici unei alte case?" întreba bunica de sus dornică să dea găsitorului drept recompensă cufărul culorilor din curcubeu dar curcubeul nu mai e la modă ca și noi care poate nu mai suntem la modă depinde unde. Cine se sinchisește azi de curcubeu când am văzut
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
sora cea frumoasă Silvia Aberfeld considerată de a fi o a doua Iulia Hasdeu care a absolvit Magna Cum Laude trei facultăți urmate în paralel și a plecat la douăzeci și unu de ani să locuiască la cimitir căsătorită cu tuberculoza iar bunica îmbrăcând de atunci numai lacrimi și rochii negre. A fost odată ca niciodată o casă cu pod care își dezvăluia toate comorile ascunse nepoților, casă cu o masă la care râdea familia de sărbători și râdea și copilul Eu sub
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
râdea familia de sărbători și râdea și copilul Eu sub tabloul frumoasei fete de douăzeci de ani care zămbea vieții. Și îmi zâmbea mie, deși nenăscută. "Ce greu e să te desparți de cei care îți sunt dragi" îmi spuse bunica bolnavă înainte de prima ei moarte. "Ce greu e să te desparți de casa în care ai trăit o viață și ai dat naștere la patru vieți" a spus bunica atunci când a murit a doua oară împreună cu casa. "Ce greu!" și
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
să te desparți de cei care îți sunt dragi" îmi spuse bunica bolnavă înainte de prima ei moarte. "Ce greu e să te desparți de casa în care ai trăit o viață și ai dat naștere la patru vieți" a spus bunica atunci când a murit a doua oară împreună cu casa. "Ce greu!" și s-a risipit odată cu curcubeul. Eu treceam pe străzi apăsând pe întrerupătorul de vedenii care în cazul meu erau niște cu totul și cu totul nesfârșite ferestre similare mânjite
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
lăbuțele peste ochi ca o pisică și vedeam alte case, și vedeam străzi cu case neasemenea - ce crimă! - fiecare casă domnind ca o Regină peste grădinița sa mustind de copii și de liliac înflorit și era de parcă vedeam cum casa bunicii își deschide din nou porțile să locuiască în mine ca să o pot arăta copiilor mei... Unde mai ești tu, dragule Logofăt Nestor colț cu strada Cazărmii? După această întrebare adresată de mine orașului în durerile refacerii Bunica zâmbește de la balconul
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
vedeam cum casa bunicii își deschide din nou porțile să locuiască în mine ca să o pot arăta copiilor mei... Unde mai ești tu, dragule Logofăt Nestor colț cu strada Cazărmii? După această întrebare adresată de mine orașului în durerile refacerii Bunica zâmbește de la balconul casei și îmi aruncă o floare de liliac.
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
-n praznic". Iată și un poem ratat prin tocmai facilitatea acestor artificii de concepție: "lui văru-meu tipul cu geaca dintr-un/ mai vechi instantaneu îi stă bine/ supărat pe viață e colosal băiatu' ăsta/ când vorbește despre pupe cei patru bunici Ťde culori diferiteť călătoriile/ lui în capitala cu femei superbe/ care latră/ e mai haios decât o mașină la scară/ și nici berea blondă/ nu-l lasă rece." Nu cred că mai e o surpriză pentru nimeni că reușitele certe
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
clamându-și naționalismul, într-o societate unde se face cu greu deosebire între naționalism și patriotism, între naționalism ca atare și comunism național. Și într-o lume în care cea mai recentă generație nu-și bate capul cu cele din tinerețele bunicilor. Dacă, baccialit, numitul Pleșiță produce la televiziune compasiune pe un fond de scârbă - sau invers -, rolul de senior politic, indemn prin vremi și slujind verticala, îl prinde pe Niculescu-Mizil - a-i pune înainte apostila de dl ar fi, oricum, insolit
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
Iată cum poți ajunge celebru fără voie, prin numai câteva versuri bine plasate: "salut/salut./ salut, Surule!/ frate, nu te mint deloc, mi s-a rupt inima/ când a-nceput Suru să povestească:/ -azi trebuia să adun niște buruieni, dar/ bunica m-a înțeles. niște cunoscuți mi-au spus că m-au dat la proteve./ eram în spital în pijama și mi-am zis că visez,/ așa că am închis ochii. când i-am deschis tot în spital eram./ păi, ce dracu
Celebrul dicționar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9984_a_11309]