2,586 matches
-
pur și simplu o expresie a politicii vechiului regim și o unealtă a statului. Marx a extins critica statului modern argumentând că prin sprijinirea domniei legii, a proprietății private și a banilor, acesta maschează alienarea capitalistă și exploatarea în spatele idealurilor burgheze de libertate și egalitate. Marx, bineînțeles, a văzut separarea politicii de economie ca pe o iluzie liberală, creată pentru a masca relațiile de putere ale capitalismului. În cuvintele lui Rupert (2003: 182), una dintre ideile durabile ale lui Marx este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
FRABRICANȚI ORGANIZAȚI ÎN... CLER → CORPORAȚIE ACADEMIE → ȘCOALĂ REȚEA → PROFESIE OBIECT DE CULT SFÂNTUL (Vă ocrotesc) FRUMOSUL (Vă plac) NOUL (Vă surprind) INSTANȚĂ DE GUVERNARE 1) CURIALĂ = împărat 2) ECLEZIASTICĂ = mănăstiri și catedrale 3) SENIORIALĂ = Palatul 1) MONARHICĂ = ACADEMIE 1500-1750 2) BURGHEZĂ = SALON + CRITICĂ + GALERIE → 1968 MEDIA/MUZEU/PIAȚĂ (arte plastice) PUBLICITATE (audiovizual) CONTINENT DE ORIGINE ȘI ORAȘ-PUNTE ASIA BIZANȚ (între Antichitate și creștinătate) EUROPA FLORENȚA (între creștinătate și modernitate) AMERICA NEW YORK (între modern și postmodern) MOD DE ACUMULARE PUBLICĂ: tezaur
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
1550, când pictorul nu mai este un fabricant, dar rămâne un "slujitor"; mecenală și princiară, între 1550 și 1650, cu figura pictorului de curte; monarhică și academică, 1650-1750, cu artiștii oficiali desemnați (1648: fondarea Academiei regale de pictură și sculptură); burgheză și negustorească, începând din 1750, cu laureații ei, la momentul când tiparul primește un nou avânt. În jurul acestei date se creează, alături de Academia aflată în pierdere de viteză, acea complexă constelație de actori care se va menține și în secolul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Wolton). Adaptată providențial unui regim în care aleșii trebuie în fiecare zi să convingă și să se explice în fața alegătorilor, pe urmele ziarelor naționale și ale radiodifuziunii, informația televizată lărgește agora la sate și cartierele mărginașe, universalizează cetățenia, desface menghina burgheză a literei. Victoria ei a făcut transparența să triumfe asupra secretului, societatea civilă asupra mașinăriilor în mod tradițional opace ale puterii, apropiindu-i tot mai mult pe guvernanți de guvernați. În concluzie, politica n-ar mai fi "arta de a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ei. Nu ajută nimănui, nici copiilor, desigur, dacă nu sunt recunoscute diferențele, decalajele între familii, comunități, țări. În perioada comunistă s-a spus că industrializarea, colectivizarea, secularizarea ne vor "mântui" ca și intervențiile planificate menite să demonteze, să demonetizeze tradiția "burgheză". Așa s-au conturat "rețete" (pedagogice) universal valabile pentru "formarea omului nou", așa s-au conturat norme, responsabilități și practici bazate pe ipoteza că toți copiii trebuie tratați uniform. Astfel de rețete 430 au fost aplicate, iar politicul s-a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mentale prin care oamenii ajung să fie conștienți de existența lor socială, politică și mentală. Ca atare, nu avea o conotație negativă (...)"85. Mai mult, anumiți autori susțin că, la Marx, ideologia nu desemna fenomene ale conștiinței cotidiene din societatea burgheză, servind interesul claselor dominante, ci indica o analiză critică la adresa culturii moderne și că, din această perspectivă, nu există o disjuncție exclusivă între știință și ideologie, ci doar o excludere a științelor naturii din sfera ideologiei. Prin urmare, ideologia ar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
considerarea practicilor medicale de tip occidental ca fiind ele înseși burgheze. Fiind de inspirație politică, această campanie implica două premise: în primul rând, a existat o identificare a științei occidentale (și, implicit, a practicilor medicale bazate pe aceasta) cu știința burgheză și, în al doilea rând, s-a insistat pe refuzul Partidului Comunist de a excepta știința de la supervizarea politică și de a acorda privilegii experților din domeniul medical. Campania a determinat revigorarea practicilor medicale tradiționale, dar fără a determina dispariția
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și mobilității de clasă. Critica feudalismului de către burghezie a proliferat, ca și propunerile revoluționare pentru o nouă societate. Unele dintre aceste idei au fost încorporate în constituțiile și declarațiile referitoare la drepturi, iar altele au fost instituționalizate în ordinea socială burgheză"256. Într-o astfel de înțelegere, concepția negativă a lui Marx cu privire la ideologie și încercarea lui Mannheim de a conferi utopiei o semnificație pozitivă sunt reunite într-o sinteză care vizează critica societății contemporane din punct de vedere cultural. Produs
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
națională s-a extins în perioada următoare și ca urmare a apariției unor societăți secrete, care au impulsionat mișcarea liberală și naționalistă: “carbonarii” Italia; “communeros” Spania; “Burchenschaften” statele germane; “Frația” Țara Românească. -În 1830 în Belgia a izbucnit o revoluție burgheză și națională datorită hotărârii de unire cu Olanda, luată de marile puteri în timpul Congresului de la Viena (1815); la 4 octombrie 1830, Congresul belgian a proclamat independența Belgiei, recunoscută de Olanda în 1839. -Aspirațiile naționale au avut un rol deosebit în
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
capitalist În agricultură, intensificarea schimburilor comerciale și apariția capitalismului comercial, consecințele producerii primei revoluții industriale și Încheierea revoluției agrare În secolul al XVIII-lea. Un rol important a avut și popularea Americii de Nord cu europeni, care a venit cu ideile revoluției burgheze din apusul Europei și a contribuit la apariția mai timpurie a relațiilor capitaliste În acest spațiu geografic și la o evoluție economico-socială similară cu a civilizațiilor din Europa occidentală. Similar, În America Latină, relațiile capitaliste pătrund În agricultură și industria extractivă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
dolari livra. Părul de pe creștet se prindea cu bigudiuri, cu papiote de hîrtie sau cu ace (agrafe) de păr. Către anii '70-'80, coafurile sînt mai simple și mai naturale, iar meșele încep să fie abandonate. Mai ales în familiile burgheze, părul se poartă lins și cu cărare la mijloc**. Persistă încă oxigenarea părului, dar cu discreție. Se evită părul roșcat aprins, considerat apanajul prostituatelor și demimondenelor, așa cum au fost ele importalizate de Toulouse-Lautrec. În anii '80-'90, părul doamnelor este
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
bănui. Conducătorii autoritari pretind uneori că regimul lor este de fapt un tip special de "democrație", superior altor genuri. De exemplu, V. I. Lenin a afirmat odată: "Democrația proletară este de un milion de ori mai democratică decît orice democrație burgheză; guvernarea sovietică este de un milion de ori mai democratică decît cea mai democratică republică burgheză"1. Aceasta vine din partea celui care a fost principalul arhitect în construirea fundamentelor regimului totalitar care a condus Uniunea Sovietică mai mult de șaizeci
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
superior altor genuri. De exemplu, V. I. Lenin a afirmat odată: "Democrația proletară este de un milion de ori mai democratică decît orice democrație burgheză; guvernarea sovietică este de un milion de ori mai democratică decît cea mai democratică republică burgheză"1. Aceasta vine din partea celui care a fost principalul arhitect în construirea fundamentelor regimului totalitar care a condus Uniunea Sovietică mai mult de șaizeci de ani. Astfel de plăsmuiri au fost create de asemenea de conducători și propagandiști în "democrațiile
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în colaborare cu C.I. Botez), "Introducere în psihologia socială" (1966, postum, împreună cu Traian Herseni). În anii așa-zisului regim de "democrație populară" publică lucrări propagandistice, descalificante pentru cineva care se pretinde om de știință: Caracterul antiuman și antiștiințific al psihologiei burgheze americane" (1954) și "Războiul psihologic, instrument al agresiunii imperialiste" (1954). Ne putem întreba: cum putea deranja quasi-necunoscutul Gruber un personaj politic, social și cultural care avea aspirații planetare? Răspunsul îl găsim în generarea puterii sale de către poziția pe care o
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
sublime, dar lipsesc cu desăvârșire. Pentru cel de-al doilea autor, a existat pe de o parte o „bucătărie aborigenă spectaculoasă, cu măduvă tracică“, păstrată parțial sub forma „marii bucătării țărănești“, și, pe de alta, o cultură culinară târgoveață (adică burgheză), a preluării influențelor (turcești, grecești, franceze, dar și maghiare, ruse sau germane) și a metamorfozării lor în ceva specific românesc, trăsătură care ar asigura originalitatea bucătăriei noastre. Prima, afirmă Radu Anton Roman, este autentică, iar cea de-a doua este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a puținului existent. La vârf găsim la haute cuisine, bucătăria aristocratică, importată în întregime (prin importuri succesive și, din nefericire, contradictorii), total indiferentă față de specificul culinar românesc; iar la mijloc se află stratul cel mai dinamic al gătelilor noastre, bucatele burgheze, târgovețe, care au asigurat o minimă „circulație“ de informație între baza și vârful piramidei. Toate culturile gastronomice care au influențat bucătăria înaltă au avut repercusiuni profunde la nivelul celei burgheze. Unele greco-turcisme, precum plachiile ori iahniile, s-au așezat mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
piesei la gustul publicului / 141 1.4. Ogier, urmaș al lui Lope de Vega / 143 2. Teatrul Iluminismului / 144 2.1. Condamnarea genurilor vechi / 145 2.2. Visul unui teatru civic și popular / 152 2.3. Realismul iluzionist al dramei burgheze / 160 2.3.1. Amestecul tonurilor / 160 2.3.2. Zugrăvirea condițiilor / 163 2.3.3. O acțiune care reproduce realul / 165 2.3.4. Al Patrulea Perete / 168 2.4. Actorul în centrul atenției / 169 2.4.1. Un
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu înseamnă că nu se interesează și de problemele interpretării și receptării. Departe de a se închide în turnul de fildeș al cabinetului în care scriu, deseori îi îndrumă pe actori și vin în întâmpinarea dorințelor publicului. Dacă teoreticienii dramei burgheze, ca Diderot sau Mercier, dornici la rândul lor să pună bazele unei dramaturgii, adoptă aceeași atitudine de autor dramatic, ei își orientează reflecția despre teatru pe o cale nouă, pe care o va urma cu entuziasm modernitatea. Aceștia reorientează problematica
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
citate de el nefiindu-ne parvenite. Dimpotrivă, nu tratează decât despre personajele mai bune sau mai rele decât noi când este vorba despre teatru, literatura dramatică greacă nefurnizându-i niciun exemplu de personaje "asemenea nouă". Va trebui să așteptăm drama burgheză pentru ca un asemenea caz să fie exploatat. Eșecul genului în fața publicului va arăta că absența transformării în procesul de reprezentare, numai trecând de la obiectul model la obiectul construit, nu este fecundă în teatru din punct de vedere estetic. Personajul dramatic
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
platou a unei scene dialogate și a unei scene mute, numai pantomimică. O asemenea soluție este folosită uneori în Misterele din Evul Mediu 14 . Căzută în uitare în timpul Renașterii, ea este regăsită de Diderot care preconizează folosirea ei în drama burgheză. De o utilizare dificilă, de fapt ea nu este decât rareori adoptată. Să cităm totuși două excepții importante: Musset, în Lorenzaccio, când vrea să redea efervescența politică a Veneției sub tirania lui Alexandru de Medicis, plasează, în diverse colțuri ale
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Pentru ce, din falsă rușine, să-mi placă mai mult să fiu neștiutor decât să studiez? Un subiect de comedie nu se vrea dezvoltat în versuri de tragedie; la fel, festinul lui Thyeste nu suportă să fie povestit în versurile burgheze și demne, sau aproape, ale comediantului. Trebuie ca fiecare gen să-și păstreze locul care i se potrivește și care îi este destinat." El cere ca acțiunea să fie decupată în mod regulat în cinci acte, după felul pieselor alexandrinilor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
imposibil, încât este obligatoriu să găsim o lărgire a locului." Trebuie deci găsit un spațiu de intersectare suficient de neutru pentru ca întâlnirile între diferiții protagoniști să fie plauzibile. Astfel, este preferată piața orașului sau sala cea mare a unei case burgheze pentru comedie, "palatul de voie" ("le palais à volonté") pentru tragedie, după expresia lui Mahelot 45. Corneille descrie astfel acest loc unic în Discursul despre cele trei unități. "Jurisconsulții admit ficțiuni de drept; și aș vrea, după exemplul lor, să
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a face din spațiul scenic și din spațiile dramaturgice ce-l prelungesc o reflectare a spațiului referențial. O topologie realistă a locurilor presupus alăturate scenei, ignorată în dramaturgiile anterioare, începe să se constiuie timid, devenind mai complexă începând cu drama burgheză. Unitatea de loc generează, ca și unitatea de timp, un oarecare număr de dificultăți pentru autorul dramatic ce trebuie să motiveze venirea diferitelor personaje fără să pună în pericol verosimilul acțiunii. Într-un decor unic, într-adevăr, motivațiile ce îl
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Aristotel, asta rezultă din faptul că tragedia corneliană exaltă măreția omului, în timp ce tragedia greacă, ca și cea a lui Racine, deploră neputința umană. De aceea, Corneille încearcă să înlocuiască teama cu alte pasiuni, ca admirația virtuții, deschizând astfel calea dramei burgheze. " În admirația față de virtutea sa, scrie el în Examen la Nicomède, găsesc o modalitate de a purifica pasiunile, de care nu a vorbit Aristotel, și care este poate mai sigură decât aceea pe care o prescrie pentru tragedie prin mijlocirea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pune baze noi. Pregătită încă înainte, chiar, de nașterea Clasicimului, de precursori precum Guarini în Italia, Tirso de Molina în Spania, Ogier în Franța, această revoluție se realizează datorită a doi teoreticieni majori, Diderot și Louis-Sébastien Mercier. Creatori ai dramei burgheze, ei îl vor influența profund pe Lessing care, fondând teatrul german, se plasează sub egida lor. Goldoni, a cărui operă îmbracă o originalitate de netăgăduit, participă și el, datorită reformei pe care o întreprinde, la această mișcare. În ciuda specificității formelor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]