1,458 matches
-
Banului fusese și el transferat la comuna Maxenu, care avea în total 1806 locuitori. Comuna Țintești avea în componență satele Țintești și Țintești-Pogonelele, și o populație de 1564 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna Maxenu a fost desființată și inclusă în comuna Țintești, rearondată județului Buzău, reînființat. Trei obiective din comuna Țintești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
Șeineasca, după ce satul Dâmbroca a fost transferat la comuna Scurtești. Comuna Găvănești era tot atunci în aceeași plasă, și avea satele Bănița, Găvănești și Movilița, cu 1959 de locuitori. În 1950, comunele Găvănești și Săgeata au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, reforma administrativă a dus la desființarea comunei Găvănești și includerea ei în comuna Săgeata, care a fost rearondată județului Buzău, reînființat; tot atunci, satele Săgeata de Jos și
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]
-
Găvănești și Săgeata au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, reforma administrativă a dus la desființarea comunei Găvănești și includerea ei în comuna Săgeata, care a fost rearondată județului Buzău, reînființat; tot atunci, satele Săgeata de Jos și Săgeata de Sus au fost unite în satul Săgeata, satul Șeineasca a fost inclus în satul Beilic, iar satul Dâmbroca a revenit la comuna Săgeata după desființarea comunei Scurtești. Singurul obiectiv din
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]
-
a adus o nouă organizare administrativă în România, iar cele două comune, Clondiru și Ulmeni, au fost incluse în raionul Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Ulmeni a fost reinclusă în județul Buzău, ei alipindu-i-se și satele fostei comune Clondiru (inclusiv reședința acesteia). Trei obiective din comuna Ulmeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca monument de arhitectură
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
două comune în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, Smeeni având o populație de 2425 de locuitori, iar Albești 1990. Cătunele comunei Albești erau atunci: Albești, Udați-Luceni, Udați-Mânzu și Călțuna. În 1950, comunele Albești și Smeeni au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Albești a fost desființată și inclusă apoi în comuna Smeeni, care în 1968 a fost transferată din nou, în actuala componență, la județul Buzău, reînființat. Tot atunci, în 1968
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
reședința regiunii Buzău și apoi (după 1952), parte a regiunii Ploiești. În 1968, comunele Scurtești și Vadu Pașii au fost din nou reunite, sub numele de "Vadu Pașii", comună ce a luat atunci componența actuală și a fost rearondată județului Buzău, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Vadu Pașii inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău este situl arheologic de pe terasa înaltă de deasupra cimitirului ortodox de la nord de satul Gura Câlnăului, unde s-a descoperit o așezare datând din epoca
Comuna Vadu Pașii, Buzău () [Corola-website/Science/301051_a_302380]
-
În 1925, cele 4 comune făceau parte din plasa Nișcovului, comuna Vernești fiind chiar reședința acestei plăși. Comuna Vernești avea 790 de locuitori, Valea Teancului 1805, Gura Nișcovului 3529, iar Cândești 1800. În 1950, comunele au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În timp, comuna Gura Nișcovului a luat numele de "Nișcov", iar Valea Teancului pe acela de "Zorești". În 1968, comunele Zorești, Cândești și Nișcov au fost desființate și incluse în
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
Brăila și avea 346 de locuitori. În 1968, sătul a fost transferat comunei C.A. Rosetti din județul Buzău. Actual este dotat cu 1 grădiniță , 1 școală cu clasele l -lV. O biserică , o stație peco pe DN ce unește buzău cu Brăila.Sat agricultor și fermier , principala activitate fiind crescut animalelor și agricultură . Având peste 350 capete de vaci , 1000 oi , și 40 căi. În trecut funcționau o moară de grâu și CAP - ul care ulterior a fost demontat de către
Vizireni, Buzău () [Corola-website/Science/301055_a_302384]
-
și 3 biserici. În 1925, comuna era reședință a plășii Câlnău, având 2711 locuitori și în plus față de componența anterioară, și satul Gura Câlnău, sat ce a fost rearondat în 1931 comunei Focșănei. În 1950, comuna a fost arondată raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) orașului regional Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit comună a județului Buzău. Tot atunci, satul Mătești a fost trecut la comuna Săpoca; dintre satele comunei, Potocenii de Jos și Potocenii de
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de “Zidul Doamnei Neaga”. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Buzău al județului Buzău și era formată din satele Pietricica, Lapoș, Lăpoșel și Valea Unghiului, având 1210 locuitori; o școală în cătunul de reședință, frecventată de 37 de elevi; și trei biserici. Satul Glod făcea pe atunci parte din comuna Tisău
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
între comunele Gura Teghii (satul Varlaam și zona sa muntoasă a Masivului Penteleu), Lopătari și Brăești (restul așezărilor). Satul Piatra a fost desființat, o vreme pe teritoriul comunei Bozioru, acum dispărut fiind. În 1968, comuna Brăești a fost arondată județului Buzău, reînființat. În comuna Brăești există trei obiective clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Ruinele mănăstirii Pinu, datând din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, de lângă satul Pinu, lângă Izvorul Pinului, constituie un
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
În comună funcționau 3 biserici (în satele Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus și Calvini) și o școală cu 37 de elevi (din care 6 fete). În 1925, comuna este atestată de Anuarul Socec cu aceeași compoziție, tot în plasa Buzău a aceluiași județ și cu o populație de 3220 de locuitori. În 1931, din comuna Calvini s-a separat comuna Bâscenii de Sus, ea având satele Bâscenii de Sus, Iorgulești, Slobozia, Valea Seacă și Zeletin, în vreme ce restul satelor (Calvini, Bâscenii
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
funcționau 2 școli, având în total 113 elevi (din care 35 de fete), și 3 biserici. În 1925, comuna Cândești avea 1800 de locuitori și făcea parte din plasa Nișcov a aceluiași județ. În 1950, a fost inclusă în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna a fost desființată în 1968, când satul Sătuc a fost transferat comunei Berca,iar satele Cândeștii de Jos și Cândeștii de Sus, unite atunci sub numele de "Cândești" au
Cândești, Buzău () [Corola-website/Science/300803_a_302132]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,81%). Pentru 4,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea comuna Cislău făcea parte din plasa Buzău a județului Buzău, și avea în componență satele Bărăști, Buda, Cislău și Scărișoara, având în total 2586 de locuitori ce trăiau în 661 de case. În comună funcționau 8 mori de apă pe Bâsca și Buzău, 4 biserici (între care
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
comună funcționau 8 mori de apă pe Bâsca și Buzău, 4 biserici (între care și cea a fostei mănăstiri Cislău, devenită până atunci biserică de mir) și o școală cu 59 de elevi. În 1925 comuna apare tot în plasa Buzău a aceluiași județ, primind însă în componență și satul Gura Bâscei (anterior în comuna Mărunțișu) și pierzând satul Buda (cu subdiviziunea Crăciunești) care a fost transferat comunei vecine Lapoș. Satul Buda-Crăciunești a revenit la comuna Cislău în 1931, când comuna
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
al II-lea (formată doar din satul Găgeanu). Comuna Regele Carol al II-lea a revenit după sfârșitul dictaturii carliste la numele de "Cochirleanca". În 1950, comuna Cochirleanca a fost transferată la raionul Râmnicu Sărat, iar comuna Bobocu la raionul Buzău; cele două raioane au fost arondate regiunii Buzău și apoi (după 1952) regiunii Ploiești. În 1968, comuna a revenit, în componența actuală, la județul Buzău, reînființat. Tot atunci, localitățile apărute între timp Satu Nou și Câmpia (fostă Robescu) au fost
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Numele comunei provine de la muntele Colți, care străjuiește satele; acest munte are culmea în formă de semicerc, cu 7 colți de piatră. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Colți făcea parte din plaiul Buzău a județului Buzău și avea în componență satele Aluniș, Călugărițele, Colții de Jos, Colții de Sus, Camburu, Comarnici, Fijerești, În Poiană, Ligurești, Lupoaie, Măgădani, Mățara, Muscelu Cărăimănesc, Paltinu, Strâmba, Seciu și Valea Boului, cu o populație totală de 2080 de
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
al moșiei Roma Spătărească de la București a spătarului Cantacuzino). Comuna a făcut temporar pe la începutul secolului al XIX-lea parte din fostul județ Săcuieni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea "Chiojdu din Bâsca", făcea parte din plaiul Buzău al județului Buzău, și era formată din satele Bâsca, Bogzeni, Cătiașu, Chiojdu, Plescioara, Poienițele de Jos și Poienițele de Sus, având în total 2980 de locuitori ce locuiau în 647 de case. În comună funcționau 7 mori de apă, o
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
647 de case. În comună funcționau 7 mori de apă, o pivă, o cășerie, două stâne, 3 biserici și două școli, frecventate de 85 de elevi (între care 20 de fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă Buzău, având numele de "Chiojdu" și 4450 de locuitori în satele Bâsca, Bogzeni, Cătiașu, Chiojdu, Lera, Plescioara și Poienițele. În 1950, a fost inclusă în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
și Brebeanca, cu o populație totală de 2789 de locuitori. În 1931, cătunul Bălaia a căpătat numele de Andrei Bărbulescu. Cătunele Andrei Bărbulescu și Brebeanca au fost în timp integrate în satul Gherăseni. În 1950, comuna a fost arondată raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat, cu această ocazie satul Cremenea fiind desființat și inclus în satul Gherăseni. Patru obiective din comuna Gherăseni sunt incluse pe lista
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Anul 1964 a adus redenumirea comunei Putreda în "Livada", și a satelor Pudreda Mare și Putreda Mică, în "Livada", respectiv "Livada Mică". În 1968, la o nouă reformă administrativă, comuna a fost arondată județului Buzău, primind și satul Plevna; tot atunci, satul Herăști a fost inclus în satul Homești, iar satul Cristinești a fost inclus în satul Grebănu, comuna căpătând alcătuirea actuală. În comuna Grebănu se află fosta mănăstire Grebănu, construită în 1843, monument de
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
860. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) raionului Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Caragele a fost desființată și inclusă în comuna Luciu, care a fost arondată județului Buzău, reînființat. Două obiective din comuna Luciu sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ambele ca situri arheologice de interes local situate în zona satului Caragele. Unul cuprinde o așezare din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
în 1921, 321 de familii din zonă au primit pământuri în zona de câmpie, la Padina în județul Buzău și la Zăvoaia și Bordei Verde în județul Brăila. În 1924-1925, Anuarul Socec prezintă comuna ca făcând parte din aceeași plasă Buzău din județul Buzău, cu 2800 de locuitori și cu 13 așezări (9 sate Argăsilești, Furtunești, Gura Păltinișului, Gura Teghii, Nemertea, Piatra Corbului, Roșcoi și Tega; și 4 cătune Ionești, Lunca Vâscului, Lunca Pârciului și Petriceni). În perioada interbelică, zona s-
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
au fost naționalizate, iar pământurile au fost colectivizate, formându-se „GAC Unirea”. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Cislău al regiunii Buzău, și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești; după aceea, în 1968, comuna a fost rearondată județului Buzău și înființată în forma actuală, cu satele Furtunești, Gura Teghii, Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii și Varlaam. Turismul a intrat în declin, iar în anii 1980 organizația turistică de stat ONT vorbea doar despre unele perspective de construire a unei
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
comunismului, inițiativa privată a fost din nou încurajată și s-au deschis unele pensiuni agroturistice, mai ales în localitatea Varlaam, unde se încearcă revitalizarea tradiției băilor în zer datând din perioada stațiunii antebelice. Pe lângă pensiunile private din Varlaam, Direcția Silvică Buzău a companiei de stat Romsilva întreține două cabane de vânătoare: cabana Coceanu, pe râul Bâsca Mare, și cabana Vadu Oii, pe Bâsca Mică. Denumirea comunei provine de la numele principalului său sat, denumit astfel după pârâul Tega. Toponimul "Tega" este considerat
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]