16,186 matches
-
extreme - al continentului în care se află țara. Dacă aceeași persoană este rugată să stabilească grafic de unde vine, vă desena în linii mari o hartă pe care va marca satul sau orașul său cu un punct. La fel, atunci cand va călători, o va face mereu raportându-se la acea hartă și la acea lume din care știe că face parte, deoarece își dă seama că pentru a ajunge din Spania în Germania va trebui să treacă prin Franța, iar dacă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
contura apoi un Prim Cerc, în care se aflau insulele, insulițele și obstacolele de orice fel pe care le-ar putea întâlni navele lor în două săptămâni de navigație. În același fel, în acest cerc se stabilea cum se putea călători către anumite insule în funcție de vânturi și de curenți, precum și cel mai bun mijloc de a se întoarce, în funcție de perioada anului. Al Doilea Cerc prelungea cunoștințele la o lună, Al Treilea la două și Al Patrulea la patru luni de navigație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
navigație, cu toate că în acest Al Patrulea Cerc datele lor erau extrem deimprecise și, de regulă, nu cuprindeau informații demne de încredere despre cum te puteai întoarce acasă dintr-un loc atât de îndepărtat. Iar atunci când navigatorii polinezieni plecau pe mare, călătoreau mereu raportându-se nu la o hartă generală, ci doar la propria lor insula, la care stelele, curenții și mai ales vânturile trebuiau să le permită să se întoarcă în cele din urmă. Într-un ocean precum Pacificul, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
adânc. Mă-ndoiesc că o navă care se naște sub auspiciul groazei ar putea avea un destin fericit. Îl mângâie cu tandrețe. Mă tem pentru tine. —Doar pentru mine? — Mă tem pentru toți, răspunse cu sinceritate. Pe vasul ăla vor călători trei oameni pe care eu îi iubesc, la care se adaugă unchiul meu, doi veri și majoritatea celor mai buni prieteni ai mei... Se așeza pe nisip, uitându-se la lună, care tocmai se ivea la orizont. O să trebuiască să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
evident că Miti Matái își asumase fără reținere destinul și nu părea deloc nemulțumit de el. Pentru marea majoritate a polinezienilor, faptul de a porni în larg la bordul unei ambarcațiuni precum Marara nu era doar un mijloc de a călători dintr-un loc în altul, ci aproape că se transformă într-un mod de viață la care se adaptau firesc; nici macar lipsa de spațiu de pe vas nu părea să-i afecteze prea mult. Compensau lipsa de intimitate printr-un respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
lumii, protesta Chimé din Farepíti. Toate insulele se considera buricul lumii, îi atrase atenția căpitanul Mararei. Și înrealitate fiecare insula este buricul lumii pentru locuitorii ei, dar asta nu înseamnă că trebuie să se afle exact în centru. Eu am călătorit mult, adaugă el, fără aroganță. Și am ajuns la concluzia că adevăratul centru al lumii trebuie să se găsească într-un loc din ocean care nu se deosebește cu nimic de celelalte. În fine, când am reușit să părăsesc acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ajunsese la asemenea extreme, încât Miti Matái se vedea obligat să intervină mereu pentru a aplana disputele care apăreau și nu trebuia să-l cunoști foarte bine ca să-ți dai seama că ar fi preferat să nu fie nevoit să călătorească cu această neplăcută povară. Cu toate ca exercita o putere indiscutabila la bordul navei, era împotriva principiilor lui să dispună de un bun care îi aparținea de drept lui Vetéa Pitó, care, din ziua când găsise Soarele care Cântă, se transformase, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Ne-a văzut de la înălțime, răspunse Miti Matái, care apoi adaugă gânditor: Ceea ce înseamnă că acum și Te-Onó ne-au „văzut“ și știu unde suntem. —De ce? Pentru că, dacă sunt niște marinari atât de buni încât să ducă la bun sfârșit călătorii așa de lungi, au băgat de seamă că pescărușul asta i-a părăsit, pentru a se îndrepta înspre un punct în care ei știu foarte bine că nu se gaseste nici o insulă. Își depărta mâinile, cu gestul acela bine cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
povestire sau un poem sau un scenariu sau niște memorii care să dea sens vieții noastre. O capodoperă care să ne scoată din sclavia față de un soț sau de un părinte sau de o corporație. Care să ne câștige libertatea. Călătorim cu toții pe străzile pustii, în întuneric. Domnișoara Hapciu pescuiește un șervețel umed din mâneca bluzei și-și suflă nasul. Își trage nasul și spune: M-am furișat, mi-era așa de frică să nu mă prindă. Vârând șervețelul în mânecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Fratele ăsta din marină zice că arabii și-o scoală și apoi își vâră tija de metal pe toată lungimea pulii. Și-o freacă cu tija aia înăuntru și slobozul e mult mai mișto. Mai intens. Fratele ăsta mai mare călătorește prin lume și-i trimite expresii franțuzești. Rusești. Sugestii utile pentru labă. Dup-asta fratele mai mic n-apare într-o zi la școală. Seara mă sună să mă-ntrebe dacă nu pot să-i iau și lui temele pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
picioare și brațe, dar se mișcau rapid, ca și cum s-ar fi uitat afară din cadru la un cronometru. Ca să-și smulgă câte un zâmbet, Tess și Nelson spuneau pe rând ce vor face cu banii. Vor cumpăra o casă. Vor călători în Mexic. Vor face filme adevărate. Lungmetraje. Vor înființa propria lor companie de producție independentă, și nu vor mai munci niciodată pentru alții. Își vor numi copilul Cassie dacă va fi fetiță. Baxter, dacă va fi băiat. În loc de un film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
a zâmbit, de parcă voia să-și ascundă nemulțumirea. Tu cine ești? Adam nu s-a mișcat de pe scaun. și-a pus mâinile Încetișor pe genunchi și s-a Întrebat ce-ar face dacă necunoscutul ar sări asupra lui. Reușise să călătorească o săptămână Întreagă fără să fi fost acos tat, iar acum, când Își imagina că e În siguranță, Încetase să mai fie precaut, astfel Încât, din pricina lui, un străin putuse să intre În casă la Margaret. Da’ dumneata cine ești? a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
vorbește-mi despre război, Îi ceruse Adam, iar Karl i-a povestit cum plecase pe furiș la miezul nopții din Bali. Adam adora povestea asta plină de primejdii și de aventuri. Îi plăcea să-l audă pe Karl povestind cum călătorise cu vaporul timp de câteva săptămâni până să ajungă În cele din urmă În Olanda, Închipuindu-și că avea să fie mai În siguranță acolo, numai că Olanda fusese invadată. Îi plăcea să-l audă cum povestea: Stăteam noapte de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să și-l amintească. și-a imaginat că-l aude ca de obicei, la radio. Copiii Îl cântau la sărbătorile satului, iar părinții lăcrimau melancolici și se puneau pe povestit despre război și despre ocupație. Bengawan Solo... Înconjurat de munți/ Călătorești tot timpul/ și evadezi pe mare. Dar e vorba doar de-un râu, Îi spunea Adam lui Karl. Iar Karl zâmbea și răspundea: Nu-i doar atât, fiule, Într-o zi o să Înțelegi. La asta se gândea Adam, amintindu-și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
parte din peisaj; nu sunt În zdrențe, poartă saronguri și turbane de batik. Sunt Înfrânți În acea bătălie, dar ei Își păstrează umanitatea, nu olandezii. Artistul, explicase Bill Schneider cu toată seriozitatea, era un nobil javanez numit Raden Saleh. Omul călătorise În Olanda, studiase cu Kruseman și Schelfhout, excelase de timpuriu În peisaje și portretistică, care-i aduseseră faimă și-l făcuseră favorit al marelui duce de Saxa Coburg-Gotha, Ernst I, În palatul căruia trăise cinci ani, strecurându-se cu ușurință
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nici țărmul unde voiau să ajungă, iar În afară de abureala neguroasă a ploii nu mai erau decât marea, cerul și un vas care se Îndrepta spre nicăieri. Iar el Își spunea că poate aveau să-și petreacă amarul ăla de vreme călătorind ca să ajungă acolo de unde plecaseră, Înapoi În Indonezia, lângă Adam. Johan, tu tot nu mi-ai spus unde mă duci! Dacă ți-aș fi spus, n-ar mai fi fost o surpriză. Dar nu pot să sufăr să nu știu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
felurile, cu o rapacitate asemănătoare cu cea a animalelor de pradă, asamblând în fierberea lor, fiecare sursă exterioară. Creierul este o plantă carnivoră, concluzionă Carmina și imediat conștientiză că două perechi de ochi o studiau cu atenție. Pe unde ai călătorit? Se interesă Ovidiu, mereu îi surprindea absențele și cum ea ridică surprinsă din umeri, Sidonia se grăbi să-i ușureze răspunsul: O fi și ea obosită după o zi ca asta. E timpul să mergem pe la casele noastre, băiete. Mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
porumbul uscat, neputincios, necules încă sau micile gospodării de la cantoane, în care puteai privi ca într-o palmă, o cutie goală de înghețată ce se rostogolea între șine, dusă de vânt, ciori picotind ursuze pe calea ferată. Era relaxant să călătorești de unul singur și să nu te gândești la nimic, către o țintă oarecare unde nu te aștepta nimeni. Acum se întorcea Sidonia, afișa, ca de obicei un aer de oboseală mulțumită, se așeză pe scaunul cu pernă și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
multe ori își folosea mașina pentru bunul mers al fermei. Toate aceste dedesubturi o interesau foarte puțin pe Fana, supărător pentru ea era faptul că, mergând cu motorină, mașina lor avea un alt duruit, mai greoi, mai insistent, niciodată nu călătorea cu mașina fără să fie presată de un sentiment sâcâitor, incomod, de jenă. Ea plutea prin viața aceea, era ținută departe de toate necazurile, răsfățată, avea timp să se bucure de un apus de soare, să observe lucirea bobițelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
iar eu m-am dizolvat în hohotul lui, mică, la 3 ani, ce-aș mai fi putut spune, aș vrea să fiu homosexual, le-am spus Turiștilor, și chiar îi invidiam, cu aerul lor occidental și cu putința de a călători de colo-colo, iubindu-se, și asta mi se părea minunat. Mă gândeam, îți dai seama, Cezar, unul e din Portugalia și altul din Londra și după ce s-au filat pe plajă la Ibiza și-au lăsat iubiții, s-au vizitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
ziarul Sentinel pe care încă nu le citise. — Se întreba ce i-ar fi putut provoca o asemenea uimire, ricana Adrian, care își câștigase cândva existența că romancier. A renunțat Jeffrey Archer la titlul de lord? Sau Richard Branson a călătorit cumva cu unul din trenurile sale? — Cică-i un interviu cu Șam în suplimentul duminical al lui Sentinel, îl lămuri Eleanor. Luat de Fanny Tarrant. — Aha, făcu Adrian. Eleanor îl privi surprinsă: — Vrei să spui că știai de el? — Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
viața să aibă preț Ci trăiește, chinuiește Și de toate pătimește Și-ai s-auzi cum iarba crește.” 3. Lăsați imaginația să zboare, dați-i frâu liber, lăsați-vă purtat pe aripile ei până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, călătoriți cu gândul prin spații intersiderale, străbateți nemărginirea alături de același nemuritor Luceafăr: ,, El zboară, gând purtat de dor ...” 4. Înzestrați compoziția voastră cu un titlu care va trebui să fie în deplină concordanță cu conținutul acesteia. 5. Începeți compoziția cu alineat
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ce se numește poporul român, sau, mai simplu, e poporul român însuși surprins într-un moment de genială expansiune”. 1.10. EXCURSIA LITERARĂ Una din prețioasele căi auxiliare menite să prelungească fiorul emoției în fața unor opere literare este excursia literară. Călătorind pe urmele marilor scriitori, elevii au ocazia să cunoască mai bine viața, gândurile și sentimentele acestora, iar operele studiate la orele de curs se vor lumina pentru ei mai puternic, dobândind înțelesuri mult mai adânci. Casele memoriale deschid adesea o
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
încorporată istoria... și în felul acesta istoria poporului nostru nu va mai fi o materie de învățat pe de rost astăzi și de uitat mâine, ci un element de putere și de inițiativă în sufletul fiecăruia dintre ei.” (N. Iorga) Călătorind alături de scriitorii noștri pe diverse meleaguri ale tării, elevii vor putea simți la fel ca ei, vor înțelege de ce scriitori ca: Eminescu, Vlahuță, Coșbuc, Creangă, Hogaș sau Sadoveanu au sortit veșniciei peisajul patriei în forma contemplată de ei. Se înțelege
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de ei pământul, ne leagă adânc, pentru că ei au trecut pe aici, pentru că ei ne-au croit cărare peste hățiș și mlaștini, pentru că ei au rostit înaintea noastră cuvinte, le-au rostit mai frumos și mai apăsat. Și foarte românește. Călătorind pe drumul acesta șerpuitor, întorc capul și nici unde pornește cărarea, și nici unde au rămas răscrucile vechi, nu știu; câmpia adună toți pașii în firul subțire al drumului. Întorc capul cu zâmbetul călătorului ostenit care simte că și-n
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]