2,794 matches
-
6 mm - găurile lemn/ oțel 12 mm; Polizor unghiular PVWS 10-125 CE AGV - putere nominală 1020 w - diametru disc 125 mm - turație maximă 11 000 rpm - greutate 2,1 kg...” La ce-i trebuiau lui Noimann aceste scule? Nu cumva, călăuzindu-se după tot ce-i debitase despre dinți de lemn Bikinski la beție, el se dusese la Dodeman și achiziționase de acolo scule, cu gândul de-a le folosi În meseria lui?! Oare ce-au zis clienții văzându-l strângând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
singuri de pe masă câte o halbă și, după ce le goliră, le puseră frumos la loc. Birjarul coborî de pe capră și Îi făcu semn lui Noimann să urce scărița. Medicul clătină din cap, repetând fraza spusă mai devreme: „Trebuie să ne călăuzim după preceptul: mai Înainte accesoriile și după aia hoitul. Așa-i mai sănătos”, conchise el. Mesenii zdrăngăniră din pahare. Îl aplaudară, bătând cu furculițele În farfuriile murdare. Vărsară câte trei picături de lichid, pentru pomenirea morților, În scrumiere. Stomatologul Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
trebuia Împărțită din start”, spuse Satanovski, abordând un aer marțial. „Dacă ar fi intervenit al treilea, Adam ar fi scăpat de complexul său. Ce-i al meu este și al tău: acesta e principiul după care ar fi trebui să călăuzească bunul mers al lumii. Noi Însă ne cramponăm În egoism. A sosit Însă momentul să ne lepădăm de egoismul nostru ancestral. Prin jertfă de sine, cu sau fără voia Celui de Sus, ne putem Înălța dincolo de binele și răul acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Aici nu există nici deasupra, nici dedesubt. Nici stânga, nici dreapta. Lume otova, palpitând, plină prin ea Însăși de senzații. La ce bun mirosul? La ce bun auzul? La ce ar mai putea folosi ochii În beznă odată ce te lași călăuzit de buricul degetelor? La ce ar mai putea folosi gândurile? Conștiința, odată ce navighezi În apele eterului? Și totuși, frânturi de gând mai umpleau din când În când această beznă umedă și lipicioasă... În sfârșit, Noimann se trezi pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
scuturând scrumul de țigară peste dama de treflă, și Noimann-cinicul Își lipea trabucul de fruntea penitentului. Ce fel de joc mai era și acesta, În care alături de cărți intrau În combinații Înseși zodiile? Era oare posibil ca un simplu om, călăuzindu-se după legile hazardului, să Învârtă Între degetele sale destinul unor alți semeni? Apariția inginerului Edward la o oră atât de matinală la Corso putea fi considerată drept un eveniment neobișnuit. Îmbrăcat Într-un costum alb, larg, impecabil, ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
-n poiană și-n câmpie! Zumzăit și ciripit Primăvară, bun venit! Trece iute primăvara și-ntr-o zi de joi, așa pe seară, mă trezesc cu mândra vară. Radu: Aerul mirose-a flori, fructe coapte-ți dau fiori. Alina: Soarele-n călăuzește tare, toată lumea vrea la mare. Prezentator: Așa-i vara veselie, cântece și bucurie. Rândunica: Toată vara am lucrat, lângă pui am adăstat Pregătindu-i de zburat Cuibul să și-l părăsească Departe să poposească. Prezentator: Soarele a obosit de atâta
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
aflau pășuni întinse. În noaptea aceea, câțiva păstori stăteau de veghe lângă turmele lor de oi. Îngerul apăru dintr-o dată, înfricoșându-i pe aceștia de moarte. Îngerul : Nu vă temeți, nu vă temeți, căci o veste bună vă aduc. Mergeți, călăuziți de această stea până veți da de o peșteră. Intrați acolo și veți găsi un Prunc înfășat în scutece și culcat într-o iesle. El este Mesia, salvatorul nostru. Mergeți, mergeți !... Păstor 1 : Să mergem la Betleem și să căutăm
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Păstor 1 : Să mergem la Betleem și să căutăm peștera despre care îngerul ne-a vorbit ! Păstor 2 : Să mergem ! Și să vedem cu ochii noștri minunea despre care îngerul ne-a vorbit. Păstor 3 : Steaua de pe cer ne va călăuzi spre iesle... (Scena este luminată puternic de o stea. Păstorii merg spre cealaltă parte a scenei unde se află Iosif, Maria și Pruncul Isus înfășat) Actul IV Iosif, Maria si păstorii Povestitorul: După cum vedeți, Dumnezeu a trimis vestea nașterii lui
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cu bine, iar de-L veți găsi, veniți și-mi spuneți și mie, să merg să mă închin Lui! (ies magii, apoi ceilalți ; rămâne povestitorul) Povestitorul : Magii îl ascultară deși au înțeles ce punea la cale Irod. Porniră la drum, călăuziți de stea. In cele din urmă steaua se opri deasupra peșterii unde se afla Pruncul, spre marea lor bucurie... . Actul VII Fecioara, Iosif, Magii M. B. : Care e Pruncul, ce va fi Sfântul, bunul Păstor al iudeilor? Steaua Lui mare
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
locul unde-l găsise dormind. Acolo se intinse la randu-i dezmierdând pământul pe care el se odihnise, în cele din urmă doborâtă de oboseală și mâhnire, adormi. In vreme ce Angelica se afla cufundată în somn, întâmplarea i-a călăuzit pașii lui Roland către același loc. Poza în care ea dormea era atât de fermecătoare, încât nici nu putea fi măcar închipuită și cu atât mai puțin descrisă în cuvinte. Orlando rămase locului privind-o ca un transportat într-o
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
nu se aleagă cu ceea ce merita. Bradamanta, cu toată gravitatea momentului prin care trecea armata sa, nu s-a putut îndura să-și lase iubitul în captivitate și a hotărât să ducă mai întâi la capăt expediția în care pornise. Călăuzită de Pinabel, a ajuns într-o pădure în mijlocul căreia se ridica un munte stâncos. Ne mai având alt gând decât să se depărteze de Bradabanta. Pinabel s-a oferit să urce muntele pentru aputea arunca o privire în zare și
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
să dea instrucțiuni fecioarei. Mâine, i-a spus aceasta, te voi conduce la castelul de pe vârful muntelui, unde Rogero e ținut prizonier. Nu te voi părăsi mai înainte de a te fi condus până la pădurea aceea. În dimineața următoare, Melissa a călăuzit-o pe Bradamanta printre stânci și prăpăstii, peste torente repezi și trecători înguste, sfătuind-o ce să facă pentru a duce planurile la bun sfârșit. Numai că în castel nu se poate pătrunde cu forța, iar calul acela înaripat îți
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
nu sunt omul drept care mă ia lumea! Roland e mort! Eu nu sunt decât fantoma rătăcitoare a acelui nefericit conte,care acum îndură chinurile iadului! Roland a răăcit toată noaptea la voia întâmplării prin pădure, în zori soarta i-a călăuzit pașii spre fântâna aceea unde Medor gravase fatala inscripție. Dând cu ochii de ea, deznădăjduitul paladin a tras sabia din teacă și a lovit în stâncă până ce a făcut-o pulbere. Nefericită grotă! De acum nu vei mai atrage cu
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
unde păstorul a smuls tufișurile pentru a-și întinde lațurile. Păstorii auzind mare vuiet, duduieli și trăsnete în pădure și-au lăsat turmele și au dat fuga în pădure să vadă ce se întâmpla. Nenorocul sau păcatele lor le-a călăuzit pașii într-acolo. Văzând starea de furie în care contele se afla și uimitoarea lui forță, ei ar fi trebuit să fugă din prejma lui, dar în spaima ce cuprinsese și-au pierdut capul. Nebunul s-a luat după ei
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
desfășurase duelul, vreme de trei zile, pentru ca în cazul când Mandricardo s-ar fi întors, să-I ispună unde avea să-l mai poată regăsi pe Roland. La capătul acestui răstimp ei au pornit pe urmele paladinului,urme care-i călăuziră în pădurea unde copacii purtaseră săpate în scoarța lor numele Angelicăi și a lui Medor. Ei au observat cum toate aceste inscripții fuseseră șterse, grota sfărâmată și fântâna astupată. Dar uimirea și mai ales mâhnirea lor a atins culmea atunci când
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
mea, de neuitat... Mă însoțești, la orice pas Și de atunci, mai tot mereu, sunt fericit, Am depășit primul impas, C-am reușit și în sfârșit, te-am cucerit... Mi-am regăsit liniștea, dar Iubirea ta în viață m-o călăuzi Și voi nota în calendar, Că ne-am unit destinul vieții într-o zi, C-un buchet de trandafiri, Un buchet de ispitiri Și fiorul primei mele iubiri... Un buchet de flori ți-am dat, Din tot sufletul curat, Într-
BUCHETUL by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83751_a_85076]
-
ura, ilegalitatea și tirania împotriva Mișcării Legionare? Nu s-a învățat nimic din dezastrul lumii de ieri? Distrugerea legionarismului înseamnă distrugerea surselor de continuitate ale neamului în istorie. Legiunea e o torță aprinsă în orgia zilelor noastre. Legiunea mobilizează și călăuzește pe om în războiul veșnic cu răul din noi înșine. Sângele nostru nu poate fi uitat, mormintele noastre, mii, nu pot fi acoperite cu minciuni și fărădelegi. Au încercat acest lucru demenții sanguinari Carol al II-lea și tiranul Ion
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
doar trupul. Credința le-a fost torță pe drumul mântuirii și nu i-a părăsit până la mormânt. Ei au murit, legionarii lui Iisus. Nemuritoarea lor moarte de martiri vădește adâncul credinței legionarului. Iubirea de Neam și de Hristos. Ea va călăuzi pururi pașii celor dornici să trăiască în spiritul Evangheliei și în Duhul lui Hristos, în drum spre marele triumf, ÎNVIEREA. Să slăvim și să valorificăm cu fapte mărețe acest sacru zăcământ! GROAPA COMUNĂ Fortul 13 Jilava Aprig călău, smintită arătare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Domingo, Henri Dutilleux, Elisabeth Furtwängler, Ida Haendel, Radu Lupu, Helmuth Matiasek, Zubin Mehta, Murray Perahia, sir Simon Rattle, dr. Richard von Weizsäcker. ÎN TURNEE împreună am pus bazele Fundației Celibidache 1. Vezi, cei care au rămas au nevoie să fie călăuziți în continuare de spiritul și mai ales de bunătatea ființei lui. — Spune-mi, Ioana, l-ai cunoscut pe Yehudi Menuhin? — Ne era mare prieten, era un violonist colosal și avea un suflet nemaipomenit. L-am revăzut la București, la Festivalul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
16. Zic dar: umblați cîrmuiți de Duhul, și nu împliniți poftele firii pămîntești. 17. Căci firea pămîntească poftește împotriva Duhului, și Duhul împotriva firii pămîntești: sunt lucruri potrivnice unele altora, așa că nu puteți face tot ce voiți. 18. Dacă sunteți călăuziți de Duhul, nu sunteți sub Lege. 19. Și faptele firii pămîntești sunt cunoscute, și sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăția, desfrînarea, 20. închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mîniile, neînțelegerile, dezbinările, certurile de partide, 21. pizmele, uciderile, bețiile, îmbuibările, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
dispus și inspirat, nu sânt poet, dar trebuie să recunosc că zeița Fortuna, în aleasa-i mărinimie pentru noi, lăzăriștii, a hotărât ca, în această noapte de pomină, care va rămâne probabil înscrisă în letopiseții Curții de Argeș, să ne călăuzească pașii cel mai reușit lampion chinezesc pe care l-a imaginat vreodată cineva: Luna, domnilor, sărmana bastardă a acestui moșneag cumsecade care e Pămîntul! Ei bine, în această noapte cu o lună așa de minunată, cum nu cred să fi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
sufletul. Dar dacă e În viață, undeva În lumea asta largă, și dacă cineva Îl Împiedică să pornească spre noi, atunci am să-mi pun viața În joc și am să-l salvez. Tată, am o rugăminte uriașă. Să-mi călăuzești gândurile spre fratele meu și să mă Înveți să lupt. Și, mai ales, să nu mă Împiedici să plec. Fiindcă nu plec decât ca să revin. Împreună cu Ștefănel. Ajută-mă. Tăcură cu toții după această mărturisire. Erina aștepta răspunsul lui Cosmin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu picturile lor care mărturiseau Încrederea În lumina Domnului Dumnezeu, cu oamenii lor pricepuți la copierea vechilor manuscrise și la țesăturile migăloase, cu liniștea lor de dincolo de veacuri, asemeni liniștii acestei păduri de brazi care parcă respiră și parcă Îi călăuzește pașii spre necunoscut. Și, deodată, Înțelese Încotro Își duce singurătățile și povara Înfrângerii. Locurile nu Îi erau deloc străine. Drumul era lung și ocrotit de munți. Mai erau de trecut multe văi unde râurile cădeau În mici cascade peste bolovanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a timpului. Vorbise cu un glas somnambul, ca și cum ar fi citit. Reluă tonul conversației. 44 - ... N-am mai revăzut nici la serviciul de ziuă, nici la cel de seară, acel mistic exaltat, membru poate al vreuneia din acele congregații care călăuzesc spiritele slabe către deviații religioase. De ce omul îmi sărutase ritual și grav poalele rochiei, ce liturghie slujea n-am putut ști, dar mi-am închipuit că e fiul grăbit al unei fecioare despletite și că tată i-ar fi fost
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
orizonturile și rosturile existenței mele pământene, mă închin proniei divine, adresându-i rugăciuni cu cereri și mulțumiri, dar și învinuiri. Mă închin muncii - suprema însușire umană, creatoare de valori, de îndemânări și de împliniri. Mă închin înțelepciunii, care m-a călăuzit pe drumul sinuos și abrupt al vieții. Mă închin iubirii adevărate și curate care mi-a colorat și înnobilat existența. Mă închin speranțelor și viselor dătătoare de optimism și avânt spre viitor Mă închin vieții, miracolul divin, care din păcate
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]