1,940 matches
-
țară și, una după alta, frumoasele noastre podgorii dispăreau. Se-nțelege că a trebuit să recurgem la antidotul întrebuințat de toată lumea, adică naftalina. Dar opoziția pretindea că, cu prilejul cumpărării unei mari cantități de naftalină, ministrul Stolojan traficase. Adevăr sau calomnie, ceea ce e cert este că Stolojan a rămas cu porecla. În țară e tot neliniște din cauza evenimentelor din Bulgaria, unde stare statornică nu este încă. Regentul Stambulof a venit la București să propună regelui Carol tronul Bulgariei sub forma „uniunei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
București. Eram prim-redactor al ziarului Lupta și eram răspunzător de tot ceea ce publica ziarul în lipsa lui Panu. Ofițerii îmi cereau discrețiunea absolută prin urmare trebuia să iau asupra mea și să răspund în fața justiției dacă destăinuirile ar fi fost calomnii. În rezumat, iată despre ce era vorba: cimentul furnizat pentru construirea fortificațiilor nu era în condițiunile caietului de sarcini. Deși la analiză cimentul s-a dovedit de proastă calitate, deși raportul ofițerilor specialiști conchidea la respingerea acestui ciment, totuși materialul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Sturdza, Vasile Lascăr, general Lecca, având însă și simpatia și sprijinul lui Ion Brătianu. De cealaltă parte, C.A. Rosetti, Nicolae Ionescu, Nicolae Fleva, Gheorghe Cantili, Tache Giani, Petre Grădișteanu, Mișu Skina. Cei dintâi susțineau că atacurile la persoanele private, calomnii și atacurile la Rege și suveranii streini să fie judecate de tribunalele ordinare, iar Rosetti cerea ca toate delictele de presă să fie judecate de jurați. Camera, votând în contra părerii lui Rosetti, acesta demisionă din Cameră urmat de partizanii săi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lor crește necontenit prin mulțimea ce năvălește zilnic aci, părăsind chiar și acele țări în care ei se bucur de toate drepturile civile și politice, și prin [însuși] această emigrare dau înșiși ei cea mai formală și mai eclatantă dezmințire calomniilor de netoleranță religioasă a românilor, sistematic răspândite în Europa; Considerând că numele de evreu nu este numai acela al unei secte, dar și al unui neam care, deși risipit pe întreaga suprafață a globului are, însă, trecutul, tradițiunile și aspirațiunile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de pe Calea Victoriei a fost organizat de jurnalul l’Indépendance Roumaine pentru a i sărbători pe avocații care-l apăraseră în recurs pe directorul publicației, Al. Ciurcu, în procesul cu Creditul funciar rural, instituție care-l acuzase pe tânărul ziarist de calomnie prin presă (în apărarea lui Ciurcu se pronunțase și Eminescu, în Timpul). La sfârșitul lunii mai 1884 Curtea de Casație, judecând recursul lui Al. Ciurcu, a casat decizia Curții de Apel din București „pentru exces de putere și flagrantă călcare de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la lansarea bunului meu Lucian Vasiliu acolo împreună cu mulți alți prieteni minunați aseară am fost la P. Neamț pentru a pune la punct niște lucruri. Din motive cu totul inexplicabile, [D] a lansat peste tot pe aici tot felul de calomnii la adresa mea! Și trebuia să clarific de față cu cei cărora afirma că le-aș fi făcut "declarații" aberante această stare de lucruri. Cu d-l Ulici, mai întîi. Se spunea că i-aș fi scris o epistolă dumnealui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
semnături de solidaritate cu Piața Universității era mal‑ tratat. Fusese o scenă în Piața Unirii. Iliescu a scos zia‑ rul și s-a adresat mulțimii : „Apare aici, în acest oraș, o fițuică, pe numele ei Opinia studențească, care publică aceste calomnii și incită lumea la ură“. Denunțul acesta public se adăuga faptului că, în seara de dinainte, fusese o dis‑ cuție în contradictoriu în CPUN și el spusese : „Ați văzut că nu pot să fac bine țării pentru că nu sunt lăsat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o mare diversiune. Și am zis că acum, în loc să luptăm pentru o cauză cu șanse improbabile, ar trebui să ne luptăm pe subiectele zilei. Altfel, tema Restaurației urma să ne ocupe jumătate de timp ca să-l apărĂm pe rege de calomnii prin gazete ; apucă-te într-un climat de propagandă odioasă să explici că există și o avere perso‑ nală a regelui, că exista și ceva public. Deci mi se părea o foarte mare deturnare a energiilor. Și asta a stârnit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
oară când m-am întors de la Harvard, m-am întors pentru că aflasem din întâmplare că urma să am proces cu PSD-ul, cu Departamentul lor de Comunicare, reprezentat de domnul Pașcu și de Corina Crețu. FĂcuseră prostia, în valurile de calomnii care curgeau, să mă acuze de ceva factual foarte ușor de dovedit, și anume că aș fi scris în ziarul Convingeri comuniste înainte de 1989 despre Ceaușescu. Eu n-am scris un rând despre Ceaușescu sau despre Partid în presa de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nu aveai voie să le consulți. Deci încă nu erau transparente. În majori‑ tate, a trebuit să ne bazăm pe surse de presă și am dez‑ voltat o strategie să se scrie astfel încât să nu fim dați în judecată pentru calomnie. Am făcut un rând de refe‑ rate foarte complicate. V.A. : O consecință a acestei acțiuni a fost și apariția ANI ? A.M.P. : Da. O consecință directă a acestui lucru a fost și apariția unei instituții care să facă ce
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
aveau de câștigat din campania asta de cură‑ țire a parlamentului de indivizi dubioși. La fel, presa, care a declanșat un efect de „bulgăre de zăpadă“, în schimb eu m-am ales cu o grămadă de procese în civil pentru calomnie. Un număr destul de mare de oameni - domnul VĂcăroiu, doamna Rodica Stănoiu, care fusese ministrul Justiției, Ioan Mircea Pașcu, Ioan Talpeș, printre alții - m-au dat pe mine în judecată pentru că i-am calomniat. Episodul cu ordonanța prezidențială este o poveste
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
gazeta care-l avea ca director pe Constantin Cehan - Racoviță. Ziarul Dreptatea nr.237/17 noiembrie 1921, consemna că „dl. Constantin Cehan - Racoviță a fost condamnat de Curtea cu Juri la șase săptămâni închisoare sau una mie lei amendă pentru calomnie. Procesul a fost intentat de către preotul I. Tihon în urma unui articol din ziarul Democratul.” * 60 Desrobirea, gazetă săptămânală a Partidului Țărănesc de sub președinția D-lui dr. N. Lupu, redacția și administrația în Câmpulungul - Moldovenesc, apare la 20 ianuarie 1929. Director
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
personal era și putea fi oricînd invadat și perturbat de Securitate, de la referințele adunate de la vecinii de apartament, pînă la ascultarea telefoanelor. Între tehnicile folosite curent în contra disidenților și opozanților din țară, dar mai ales a celor din străinătate era calomnia și compromiterea, mijloace eficient manipulate de oamenii Securității. Ultimul capitol al cărții se ocupă de mediul cultural. Este redat un Plan de căutare a informațiilor în problema "artei-culturii" pe anul 1987. Spicuim cîteva măsuri și motivația justificativă: "Orice încercări de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
s-au perindat circa două mii de deținuți politici. În procese recunoscute oficial, o mie de persoane. Generalul Nicolschi nu recunoaște nimic, nu se gîndea, atunci cînd a fost realizat interviul, că oamenii și arhivele vor vorbi". (L.H.L.) Nicolschi consideră drept calomnii acuzele supraviețuitorilor terorii de la Pitești. El știe și își dă seama de unde îi vin "calomniile", pentru că am lovit în legionari, dar eu am considerat că fac o datorie de conștiință, pentru că erau fasciști, că erau tineri. Datoria lui de conștiință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
persoane. Generalul Nicolschi nu recunoaște nimic, nu se gîndea, atunci cînd a fost realizat interviul, că oamenii și arhivele vor vorbi". (L.H.L.) Nicolschi consideră drept calomnii acuzele supraviețuitorilor terorii de la Pitești. El știe și își dă seama de unde îi vin "calomniile", pentru că am lovit în legionari, dar eu am considerat că fac o datorie de conștiință, pentru că erau fasciști, că erau tineri. Datoria lui de conștiință se vede că era să distrugă mai ales tinerii, viitoarea elită a Țării. Constantin Barba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
toate straturile sociale. Toate acestea și altele să nu se creadă că le scriu sub semnul mâniei, al resentimentului sau al frustrării! Dumnezeu mi-a dăruit, ani lungi, prolificitate creatoare și o viață lungă, literară, care va Învinge nu puține calomnii grosolane (Breban, colonel de securitate!, Breban, agent de influență și altele, ceva mai insidioase, pregătite cu mai multă grijă psihologică!...Ă , acum, la senectute, publicând Într-un deceniu ceea ce alții, „la fel de talentați”, nu publică Într-o viață, bucurându-mă de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Doinei Cornea și a lui Ion Caramitru, fapt ce a stârnit violente discuții și luări de poziție, Ana Blandiana s-a profilat ca o curajoasă, lucidă și responsabilă creatoare de opinie politică, creând În jurul ei dispute aprinse, atacuri brutale și calomnii, dar și un cerc de simpatizanți și, mai ales, oferindu-i, după câte am Înțeles, lui Corneliu Coposu și cercului lui restrâns de suporteri o bună și până la urmă eficientă aură morală și politică. Era o luptă extrem de curajoasă și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
că ai și un ajutor, pe d-na profesoară, despre care-mi scrii. Redu, deci, orele de muncă - schimbă-le cu ajutorul matale, faceți cu rândul zilele de lucru etc. Ai dreptul la aceasta, după ce ai pus la punct muzeul. Intrigile, calomniile, criticile neîntemeiate sunt inerente cuiburilor mici de provincie. Ele vin de la oamenii mici, care nu fac nimic, ci critică numai munca altora (...). Mergi Înainte, fără a te sinchisi (...). Dacă mă potriveam și eu la tot ce spun jucătorii de cărți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
uneori, își face calea sa regală. Deoarece - și rog să mi se ierte banalitatea afirmației! - o nouă generație literară are de îndeplinit, în mare, „doar” două scopuri: afirmarea propriei vocații, cu indiferent ce sacrificii și riscuri (boală, ridicol, alcoolism, singurătate, calomnie etc.Ă și asigurarea continuității culturale a pământului și a comunității de limbă și „strămoși” în care s-a născut ceea ce numim Tradiție și identitate națională. O să mi se spună că „toți” cei care „s-au exprimat public”, care au
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în numele ideilor ce-ți sunt scumpe și cărora, în nu puține cazuri, le-ai sacrificat și propria vocație sau prieteniile cele mai strânse, „puterea” se afundă, cu o jubilație a brutalității și crimei nemaiîntâlnită în istorie, în samavolnicii, minciuni grosolane, calomnii, torturi psihice și fizice, furturi și crime, perpetuate în masă?! Până unde poți și trebuie să urmezi, să-ți urmezi propriile idei atunci când la modul evident ele sunt puse în slujba ticăloșilor, a oportuniștilor gregari și când, în numele acestor idei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
grad înalt de expresivitate, stil și ideație literară, comparabile cu arta înaltă literară de dinainte de război și chiar cu arta marilor noștri clasici. Și apoi publicul! Cel inteligent, cultivat, care ne-a susținut, decenii la rând, în ciuda presiunilor și atacurilor, calomniilor oficiale, a „rezistențelor” unor colegi care se opuneau în numele unei firești, poate, „lupte între generații”, dar care astfel făceau și jocul puterii. Iată, nu se pot înșela atâta vreme doi factori ce determină valoarea, la urma-urmei, în afara timpului: critica de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
geamătul de suferință și de neînțelegere pe care mi le-au provocat acei șerpi ai oricăror adversități cu care „lumea” întâmpină pe cei curajoși! Pe cei ce cred, în ciuda tuturor riscurilor - ba și îmbătați de ele! -, cele ale sărăciei, ridicolului, calomniei directe sau abile, sarcasmului și ironiei „elegante”, strigătelor apocaliptice despre sfârșitul artei care au luat locul, harnice, celor care, cu un secol în urmă, afirmau perfecta ei inutilitate socială! Sunt pentru că am avut norocul să-mi împlinesc, cât de cât
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
am putut saluta, înainte ca el să moară, pe acest spirit exigent incomod, credincios până la capăt convingerilor sale. Creștinul nu-i făcut să stea în primele rânduri. Prin vocație, el este de partea celor slabi și a perdanților. Expus tuturor calomniilor și tuturor manifestărilor de dispreț. Cu atât mai mult cu cât el are ca misiune să calce în străchini. Deci nu vă temeți de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală și nimic ascuns care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
așa chip vor oare să facă altor neamuri cunoscută limba noastră populară și literară? Asemenea limbaj trivial nu e nici măcar naturalist. Oamenii noștri muncitori, cu excepția declasaților și bolnavilor alcoolici, nu vorbesc astfel. Asemenea limbaj e un neadevăr și devine o calomnie pe care suntem în drept s-o respingem. Retorica Gropilor lui Ouatu nu are ce căuta în literatură. Iubite camarade, îi spun eu aceluia care îmi obiectează că nu vrea să i se pretindă o artă cu tendință; s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
În așa chip vor oare să facă cunoscută altor neamuri limba noastră populară și literară? Asemenea limbaj trivial nu e nici măcar naturalism; oamenii noștri muncitori, cu excepția declasaților și bețivilor, nu vorbesc astfel. Asemenea limbaj e un neadevăr și devine o calomnie pe care se cuvine s-o respingem. Retorica Gropilor lui Ouatu nu are ce căuta în literatură. * Cântecul Mioarei* S-aude, s-aude departe, la munte gomăn gomănind oile pornind. Suie și coboară zi lungă de vară ziua până-n sară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]