1,549 matches
-
Lionel n are cum să se apere, având mâinile ocupate. Se strâmbă și Robespierre înțelege că-i place și-i mai trage o limbă. Cărăușul repornește, nu înainte de-a întreba: — Mai e mult? — Încă un etaj, domnule conte, și calvarul dumneavoastră o să ia sfârșit. Pe palierul etajului patru, Lionel se mai oprește o dată, epuizat. Liliane îl izbăvește: Am ajuns. Domnule marchiz, ați fost eroic. Ajutați-mă să descalec. Dacă tot am ajuns până aici, vă duc până-n poartă. Cum doriți
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mai par Ne agățăm de ceea ce ne trebuie măcar Flămânzi după ce este scump și rar Cade până și puternicul stejar Roua din lacrimi mai străbate un hotar Frisoanele m-au zăpăcit sălbatic în zadar Copii abandonați trăiesc un îndelung, împăcat calvar Nimeni nu oferă necondiționat un dar Trăim într-o ceață; nimic nu mai pare clar Ne batem joc de sufletele din cleștar Un gând mizer ce se perindă mult prea de hoinar Unii cred că bogăția stă în faptul că
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
mai pot cu adevărat spera. Cu ce plec dacă uit încet și de gingășia mea? Iluziile-mi sunt hrana cea de zi cu zi... Caut să gasesc ceea ce nu mai poate fi. Inima mi-e doborâtă de la atât haos și calvar. Aceleași zile gri ce mi se repetă iar...și iar... Vreau să tresalt și să strig de fericire, Dar simt și suferința, inexplicabila durere. Este cumplit să-mi chinui interiorul cel pribegit Cu amarele păcate în fiece zi, la nesfârșit
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
la un loc în care orice femeie își dorește sè ajungè cât mai rar, dar unde, mai ales dacè are o familie, îndatoririle casnice o determinè sè meargè în mod regulat, Piața este locul care reprezintè în mintea oricèrei femei calvarul fèrè vinè al vieții de gospodinè, plasele grele, banii pe care trebuie sè-i distribuie dupè un complicat altgoritm în care intervin atât de mulți factori, de la timp și disponibilitate gastronomicè pânè la ce nu-i place și ce-i place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
pe grupul ăsta. Scuze! Cu toate acestea, voi continua să vin. Dacă n-o fac, nu mai scap de tristețe! Doamne, e greu, nu-i așa! Cel mai greu! Îmi vine să-l omor pentru că mă face să trec prin calvarul ăsta. Când ajung luni la serviciu găsesc un plic sprijinit de computer, adresat Domnișoarei Rebecca Havers. Domnișoară? Chiar așa? Mă uit în jur și văd unele identice pe birourile tuturor celor care n-au ajuns încă. Îl flutur pe al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
iau o gură mare de vin. După care mă trezesc că mă uit pe furiș la ceasul de mână. Dacă bag repede scuza cu trenurile care Întârzie, pot pleca la patru. Nu mai am decât o oră și jumătate de calvar. Și poate ne uităm la televizor sau ceva de genul ăsta... — Tare mult aș vrea să știu la ce te gândești, spune bunicul, mângâindu-mă pe mână, cu un zâmbet, iar eu ridic ochii, ușor vinovată. — Ăă... la nimic, spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
încercă să soluționeze enigma disparițiilor.„ Mort” nu prezenta niciun interes.Poliția îl bănuia de crimă.Birocrația era în cumpănă.Cine o înecase pe femeia de la Grindu? De ce dusese în eroare organele de poliție? Cum putea fi tras la răspundere? Incepea calvarul... „Cel ce cunoaște chemarea sa,dacă Zelos o urmează,eu bravo zic lui. Dar cela ce știe și ce să nu facă A prins jumătate din taina succesului”. (Ella Wheeler Wilcox) Mozart jr. Dacă Mozart ar trăi și ar avea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
părțile noastre, tocmai către 1830, a epidemiilor de ciumă bubonică ar fi trebuit să aducă o mare ușurare în viața societății românești. Dar flagelul holerei, care avea să survină fără întîrziere, s-a înfățișat cumva ca o simplă prelungire a calvarului pestei. Iată cum descria acum un secol îmbolnăvirea de holeră eminentul igienist Iacob Felix, pe temeiul observațiilor proprii și ale epidemiologilor contemporani: Cholera morbus "este o boală exotică, acută, gravă, dureroasă, infecțioasă, cu mers repede, caracterizată mai ales prin vărsături
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
iulie-9 august s-au înregistrat câte 100 de morți pe zi, răpuși de răni, holeră, tifos, scorbut și stresul bombardamentelor. La 13 august, în urma capitulării trupelor revoluționare ale Republicii Ungare la Șiria, a fost despresurată și cetatea Timișoara, punîndu-se capăt calvarului locuitorilor ei. În timpul asediului și al epidemiei de holeră s-au evidențiat două personalități medicale: medicul șef militar dr. Johann Martini și noul medic șef al orașului și spitalului civil, dr. Thomas Stephanovits 339. Cu acest episod dramatic se poate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se făcuse un năzdrăvan pe cinste și frumos ca un crin. Puține erau momentele de liniște În casa lor, ca apoi fiara adormită să devină și mai crudă. “Nu mai pot să Îndur!” Își spunea Maria după câțiva ani de calvar. Nu pot să cred că viața mea poate fi doar așa... Și Într-adevăr, viața nu este “doar așa”, surprinzându-ne mereu nepregătiți la câte o răscruce, mereu imprevizibilă și nemiloasă. Daniel era marcat vizibil de viața zbuciumată și de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
vadă. M-am hotărât să plec. Apoi m-am oprit. M-am forțat să mă așez pe un scaun și am comandat ceva de băut. Zece minute, mi-am jurat. Atât aveam de gând să stau. A fost un adevărat calvar. Tresăream violent din cauza nervilor și mă tot uitam la ușă, rugându-mă ca Luke să apară. După venirea celei de-a douăzecea persoane care nu era Luke, nenorocită, m-am decis să plec. Am început să cotrobăi prin geantă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mita, șperțul și ciubucul, va da naștere la băsești, boci, udre, videni, berceni și alte lifte din acestea ordinare, care ronțăie viața muritorilor de rând și înjumătățesc sintagma francezului Paul Valéry. Deci stimați cititori, sper că vedeți cum a început calvarul nostru de azi. Dar să știți, o spun doar pentru liniștea dumneavoastră, că în lumea asta mare pe undeva tot se mai arată rar de tot și Dumnezeu, și mai există state în care cuvintele lui Paul Valéry sunt încă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
făcut apariția în viața noastră și a colocatarilor Flutur Veronica, spălătoreasă-călcătoreasă. Cum încă nu existau mașini de spălat, rufele erau mai întâi „fierte“ în cazan, la bucătărie, întinse în uscătoria blocului, apoi călcate. Spălatul și călcatul luau zile întregi - adevărat calvar nu numai pentru femeile în vârstă, ci și pentru cele “în putere“, rupte de oboseală după orele de serviciu și de stat la cozi. Drept pentru care apariția lui Flutur Veronica a fost îmbrățișată cu entuziasm de toate locatarele blocului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
priceput, de fapt, ceea ce, înainte, doar intuisem; că grecii au fost atât de subtili încît au putut părea clari tocmai când erau mai secreți. Sosim seara la Atena. Din pricina aglomerației, facem o oră, după ce intrăm în oraș, până la hotel. Veritabil calvar pentru șofer. Ajungem frânți de oboseală. Aflăm că acum trebuie să dormim câte patru în cameră. Grecii nu mai sunt dispuși să cheltuiască prea mult cu noi. Mai ales că "occidentalii" s-au dus. Am rămas numai noi "esticii", îmi
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
a oprit. Nu sunt, totuși, semne că s-ar limpezi atmosfera, ceea ce activează teama, oarecum cronică, pe care mi-o inspiră călătoriile cu avionul. În plus, am dormit prost și puțin azi noapte. Facerea bagajelor reprezintă, totdeauna, pentru mine, un calvar. Nu știu ce să-mi iau, la ce să renunț și, cu regularitate, mi se întîmplă să car după mine lucruri de care n-am nevoie. Abia pe la ora două am fost gata. Atunci, am înghițit un somnifer ca să pot adormi. La
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
își amintea Katsuie. Cât e de regretabil! Ar fi trebuit să învăț măcar un dans, numai pentru seara asta. În adâncul inimii, fostul său senior îl lipsea, fără-ndoială, cu adevărat. Și mai era și altceva. Cu toate că fusese împins spre calvarul său de-acum - care, la drept vorbind, era, pur și simplu, fără nici o speranță - de către un singur militar cu chip de maimuță, e clar că, în taină, spera ca măcar să piară de-o moarte glorioasă. Avea numai cincizeci și trei de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
insinuat în bietul meu suflet, în trupul meu până mai ieri aproape curat? Ce e moartea asta care cuprinde sufletele tuturor celor vii, trăgându-le în negura neființei? Și care gest nepriceput și al cui anume a putut naște un calvar de o asemenea gravitate precum ivirea conștiinței supreme? Arătați-mi-l, ca să-l sfâșii, așa cum mi-a sfâșiat și el mie viața de acum, cu cine știe câte mii de ani în urmă. Ce Hermes Trismegistus necugetat a fost și din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
al ispitei de a cădea, eu totuși, iată, am meritat să fiu salvat și acum sunt purtat de baia asta de lumină care grabnic mă transportă înspre cei care mă așteaptă să vin din lumea celor ce nu mai sunt? Calvarul meu se apropie de sfârșit, spre fericirea mea nespusă, iar încăperea în care în nebunia mea intrasem se pierde de la sufletul meu și din carnea mea, desfăcându-se și pierind, asemeni unei fantasme răuvoitoare și întunecate fugind din somnul oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
nu ești pentru mine. Să ne căutăm fiecare lumea care ni se potrivește. Așa va fi mai bine pentru amândoi. Altfel ne-am chinui unul pe celălalt și viața e atât de scurtă încât trebuie trăită, nu transformată într-un calvar, cu bună știință. Au alții grijă s o facă cu mai multă abilitate și destul de des. Când vei avea timp să reflectezi la ceea ce ți am spus eu acum, vei ajunge la cuvintele mele și atunci, abia atunci, o să-mi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
bombe au vizat Catedrala=Mitropolia Moldovei și Facultatea de Medicină unde, unii aviatori evrei, fuseseră studenți, Iașiul, în care Gheorghiță Savel avea să înceapă, în condiții precare, Facultatea de Drept, precum și Mitropolia, în corul căreia avea să cânte după calvarul penitenciar. Deocamdată, să-l urmărim pe vârfurile vieții. În entuziasmul justificat și generalizat al dezrobirii fraților de peste Prut, cere să plece pe front, unde, sub exploziile de la Sevastopol, fratele său Sandu căzuse la datorie la 19 Decembrie 1941, numele său
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ducă zilele, închipuiți-vă ce se va întâmpla atunci când guvernul, va vinde pământul țării, celor care dau comisionul mai mare iar oamenii se vor trezi pe drumuri. De asta nimeni nu le vorbește moldovenilor și poate ei nu intuiesc ce calvar îi așteaptă, dacă vor intra în Europa. Totuși se pare că au fost și glasuri, care au văzut această alunecare spre neant a acestei țări și au avertizat că întoarcerea Basarabiei către Occident, ar însemna o aventură primejdioasă și umilitoare
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
scriitor la vârsta când alții și-au încheiat „lucrarea”, condeier ce are încă multe de spus semenilor săi tineri și mai puțin tineri! Calistrat Costin ... GÂNDURI (din vălurile vieții lumii) Înainte de a te aburca în vârful „piramidei”, gândește-te la calvarul pe care îl vei îndura la prăbușirea de-acolo, de sus. Odată, cum-necum, ajuns în piscul „piramidei” trebuie să ai grijă, să te înconjuri cu oameni cinstiți, altminteri „baza” monumentului se va nărui într-o clipă. Și tot despre „piramidă
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
cît mai puțin cu putință renunțînd la această sarcină. Cu sufletul Îndoliat, Ronan admise În cele din urmă că nu era altă soluție. CÎnd ajunse la abație, Juliette, fericită și Încrezătoare, i se aruncă În brațe. Trecu printr-un adevărat calvar să se desprindă din Îmbrățișarea ei, trecu prin toate chinurile mințind-o, văzînd-o cum i se umpleau ochii de lacrimi de neînțelegere, de durere și de mînie, În vreme ce el Încerca să-i explice că nu mai voia să păstreze copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ce dădu Într-o criza de nervi. - Mă judecați? Mă luați drept un monstru, așa e? Dar n-am făcut niciodată nimic fără motiv! Mi-am ucis copiii pentru că erau atît de diformi că viața lor ar fi fost un calvar! Iar debilul de Pierric, dacă m-am luat de el, e pentru că reîncepuse să vorbească, trebuia să-l fac să tacă! Voia să spună tot, despre femeia cu gîtul tăiat, despre aur, despre tot! Eu trebuia să-mi ocrotesc fiica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
somnambulice, că nu-și poate da seama pe cine poate ajuta și pe cine nu, de asemenea, că nu-și amintește absolut nimic despre oamenii pe care i-a ucis în biserică. De când eram mic, somnul meu a fost un calvar, cutreieram toată noaptea prin grădini și călcam peste garduri și acoperișuri cu aceeași precizie cu care poziționez acum bila de biliard. Dimineața mă sculam foarte odihnit după acest somn foarte activ. Toți ai mei dormeau, pe rând, epuizați de peregrinările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]