3,764 matches
-
tronuri de marmură și de alte subiecte din Vechiul Testament. Pentru a se pregăti în ve‑ derea realizării acestei imense lucrări, Michelangelo a desenat numeroase fi‑ guri. Ele demonstrează măiestria sa în ceea ce privește redarea anatomiei umane. Înainte de misiunea sa de a picta capela Sixtină, Michelangelo a fost desemnat de către papa Iuliu al II‑lea să‑i realizeze mormântul, care se dorea a fi magnific pentru timpurile creștine. Trebuia să fie localizat în noua bazilică a sfântului Petru, care era încă în construcție 6
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să includă mai mult de patruzeci de figuri. Artistul a pierdut luni întregi pentru a obține marmura de Carrara. Din ca‑ uza unei crize temporare de bani, papa a ordonat să fie lăsat deoparte lucrul la mormântul său, în favoarea realizării capelei Sixtine. Când Michelangelo s‑a întors la mormânt, el a redesenat întreaga construcție la o scară mult mai mo‑ destă. Oricum, el l‑a realizat, pentru papa Iuliu al II‑lea, pe Moise (în anul 1515) ca figură centrală în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cu planul pentru fațada bisericii San Lorenzo, din Florența (nerealizată de altfel). În anul 1535 lui Michelangelo i s‑a acordat titlul de „arhitect, sculptor și pictor de frunte al palatului papal”. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
morții, el trăia și drama artis‑ tului care se credea nerealizat. După atâția ani de muncă istovitoare, neîngă‑ duindu‑și nimic în afara creației, sacrificând artei toată viața intimă, marile lui proiecte sunt sau nerealizate sau distruse; singurele opere terminate, frescele capelei Sixtine, le‑a realizat oarecum împotriva voinței sale. De altfel, toată creația i‑a fost frământată de incertitudini; nemulțumit de ceea ce făcea, el cădea deseori în accese de disperare. Avea o imaginație atât de prodigioasă încât de multe ori mâinile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Moise, chintesența întregului monument: statuia fusese menită să de‑ vină una dintre cele șase sculpturi colosale care încoronau mormântul 43. As‑ tăzi ea constituie principala atracție din San Pietro ad Vincula din Roma. Con‑ siderat fratele mai mare al profeților capelei Sixtine, Moise întruchipează și aspirațiile lui Michelangelo însuși, un personaj care după cum spune Tonlay tremură de indignare, abia stăpânindu‑și explozia de mânie. Vasari va decla‑ ra cu admirație: Michelangelo a înfățișat, cum nu se poate mai bine în mar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
se părea nu nu‑ mai că acesta îi întrecea pe ceilalți ucenici, dar și că deseori, lucrările uceni‑ cului puteau sta alături de cele executate de el, ca maestru. Spre exemplu, într‑o zi, pe când Domenico del Ghirlandaio, care lucra în capela cea mare din Santa Maria Novella era plecat, Michelangelo a început să deseneze schela și câteva scăunele, împreună cu toate ustensilele și cu câți‑ va ucenici care lucrau. Întorcându‑se și văzând desenul lui Michelangelo, Do‑ menico a spus: acesta știe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
vizibile. Ceea ce s‑a pictat în tehnica frescei se păstrează, iar culorile adăugate pe primul strat uscat, se pot spăla cu un burete umed55. Raportându‑ne la tehnica frescei, se poate urmări modul lui Michelangelo de a o aplica în capela Paulină; cu toate că la început nu era un maestru, el însuși recunoscând acest lucru, a dovedit că este un mare maestru. 54 p. f. Carrassat - i. marCadé, o.c., 10‑20. 55 Giorgio Vasari (Arezzo 1511‑ Florența 1574) - pictor italian: și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
20. 55 Giorgio Vasari (Arezzo 1511‑ Florența 1574) - pictor italian: și‑a început formarea la Arezzo. A fost foarte mult influențat de Michelangelo și Andrea del Sarto. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 90 Cele două fresce din capela paulină nu mai prezintă aproape nimic din strălucirea culorilor și chiar contururile desenelor fiindcă ele au fost realizate de o altă mână, după ce încăperea a fost cuprinsă de un incendiu. Restaurările succesive au făcut să nu mai rămână nici urmă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fi caracteristicile excentricului baroc, cu acea disperare a formelor, cu strigătul pe care parcă îl auzim dându‑i materiei, fie piatră, lemn, pânză, cu‑ loarea care nu poate suporta tot felul de modificări. Privindu‑le astăzi, cele două fresce ale capelei Pauline nu mai prezintă aproape nimic din strălucirea culorilor și chiar conturul desenelor. Se poate vedea că a fost o altă mână, un alt artist după ce capela a căzut pradă unui incendiu. Restaurările succesive au făcut să nu mai rămână
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
poate suporta tot felul de modificări. Privindu‑le astăzi, cele două fresce ale capelei Pauline nu mai prezintă aproape nimic din strălucirea culorilor și chiar conturul desenelor. Se poate vedea că a fost o altă mână, un alt artist după ce capela a căzut pradă unui incendiu. Restaurările succesive au făcut să nu mai rămână nici urmă din ceea ce a însemnat creația lui Michelangelo. Aceste două fresce la care artistul a lucrat atâția ani, au renumele de a fi fost unele dintre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pictură de la cele două lucrări pe lemn în tempera, re‑ spectiv Madona cu copilul, cu Ioan și cei patru îngeri și Coborârea în mor‑ mânt, lucrări executate între 1494‑1495, când Michelangelo avea 19‑20 ani, și până la frescele din capela Paulină, marchează un început și un sfârșit. Un început plin de promisiuni, dar inexpresiv și un sfârșit marcat de excese, care vor ajunge până la urmă la exagerări reprobabile, din partea multor artiști imitatori cu un talent îndoielnic. 4. Arhitectul Michelangelo - perioada
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și‑i succede papa Adrian al VI‑lea care nu se bucură de o domnie prea lungă, încetând din viață la 23 sep tembrie 1523. Acestuia îi urmează papa Clement al VII‑lea, care hotărâse să ridice la Florența o capelă funerară care să adăpostească mormintele unora dintre membrii familiei sale. El intenționa să construiască capele lângă bazilica San Lorenzo, încredințându‑i proiectele lui Michelangelo. Spațiul nu era prea ge‑ neros și nici potrivit pentru compoziții de amploare dar, cu toate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
prea lungă, încetând din viață la 23 sep tembrie 1523. Acestuia îi urmează papa Clement al VII‑lea, care hotărâse să ridice la Florența o capelă funerară care să adăpostească mormintele unora dintre membrii familiei sale. El intenționa să construiască capele lângă bazilica San Lorenzo, încredințându‑i proiectele lui Michelangelo. Spațiul nu era prea ge‑ neros și nici potrivit pentru compoziții de amploare dar, cu toate acestea, tre‑ buiau să cuprindă patru morminte: al lui Lorenzo Magnificul, al lui Giuliano de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Giuliano de Medici, al lui Lorenzo de Medici și al lui Giuliano de Medici, duce de Memours. Planul de forma unui pătrat a impus imaginarea unei compoziții bazate pe axe de simetrie. Așezarea absidei, în care se află altarul capelei pe peretele opus intrării, accentuează axul longitudinal prin punerea în valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se astfel un efect general căutat, destinat să ascundă dimensiunile modeste ale monumentului 65. Pentru rezolvarea compozițională a celor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
așa fel grupați, încât încadrea‑ ză în zona centrală a fiecărui perete un alt arc de dimensiuni mai reduse. În funcție de destinația fiecărui perete, panoul determinat de acest arc are o re‑ zolvare diferită. Astfel, pe pereții laterali de la intrarea în capelă sunt așezate mormintele lui Lorenzo (stânga) și al lui Giuliano de Medici (dreapta), pe când pe peretele opus intrării se află absida altarului. Pe peretele care cuprin‑ 62 Cf. B. aGosti, o.c., 7‑10. 63 Lanternou - turn cu colonete așezat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
istoria artei 95 de intrarea, se presupune că Michelangelo intenționa să așeze un al treilea mormânt, al lui Lorenzo Magnificul, deși schițele și proiectele nu confirmă cu certitudine această ipoteză. Ea este susținută de unii cercetători datorită exis‑ tenței în capelă a osemintelor lui Lorenzo și ale fratelui său Giuliano și a statuii Fecioara cu Pruncul sculptată de Michelangelo, dar mai ales de faptul că panoul determinat de arcul central a rămas pe acest perete, neterminat. După alte documente, se pare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
orizontale care definesc rețeaua de con‑ strucție sunt executate din pietra serena 69 , culoare închisă, în timp ce pano‑ urile de zidărie, ca și pilaștrii din marmură care încadrează nișele statuilor, sunt realizate cu materiale deschise, ceea ce a dat un efect deosebit. Capela a dat naștere la o serie de interpretări; astfel, se presupune că Mi‑ chelangelo a plănuit să creeze și să reprezinte prin capelă o imagine sintetică a universului, o structură cosmică cu sfere ierarhice: zona inferioară ce cu‑ prinde sarcofagiile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din marmură care încadrează nișele statuilor, sunt realizate cu materiale deschise, ceea ce a dat un efect deosebit. Capela a dat naștere la o serie de interpretări; astfel, se presupune că Mi‑ chelangelo a plănuit să creeze și să reprezinte prin capelă o imagine sintetică a universului, o structură cosmică cu sfere ierarhice: zona inferioară ce cu‑ prinde sarcofagiile reprezentând regiunea sufletelor plecate din această lume, zona intermediară în care sunt realizate nișele și statuile celor doi Medici, reprezentând sfera terestră, iar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
care la partea superioară se răsucește întru‑un mod neaștep‑ tat, lăsând loc unor console pe care se sprijină un ușor antablament. Ferestre‑ le din zona superioară au ancadramente mărginite lateral de baluștri suprapuși asemănători cu baluștrii pictați pe bolta capelei Sixtine. Biblioteca Laurențiană reprezintă în arhitectura Renașterii primul exemplu de bibliotecă concepută și construită în raport direct cu funcționalitatea sa. Vestibulul este conceput ca un preludiu al sălii de lectură care ar pregăti me‑ ditația și concentrarea. Elementele arhitecturale care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care inițial a vrut să adauge doar o capelă vechii bazilici din timpul lui Constantin 79. Dată fiind însă starea construcției, papa hotărăște reconstrucția totală a bazilicii, oferindu‑i lui Donato Bramante alcătuirea proiec telor. Bramante, optează pentru un plan central în cruce greacă cu bra‑ țele egale care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o do‑ bândise prin lucrările executate, a mai realizat proiectele unor lucrări de arhi‑ tectură printre care: proiectul pentru fațada bisericii San Giovanni de Fioren‑ tini la Roma, pentru care se pare că a întocmit cinci proiecte, apoi, proiectul pentru capela dedicată cardinalului Guido Ascania Sforza, proiectul pentru Santa Maria Maggiore, și proiectul pentru una din porțile Romei, Porta Pia, despre care am amintit anterior. În momentul în care Michelangelo se năștea, arhitectura Renașterii era la apogeu: însă el tindea către
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Giotto apare din paginile artei occiden‑ tale ca o voce formidabilă și radicală a schimbării. Importanța lui Giotto ca pictor este dată, în mare parte, de frescele din ca‑ pela Scrovegni, sau capela Arena din Pa‑ dova începute în 1305. Capela este primul pas semnificativ din istoria renascentistă, care a fost continuat după un secol de Ma‑ saccio cu capela Brancacci din Florența și care a culminat peste încă aproape un secol cu fresca lui Michelangelo de pe tavanul capelei Sixtine din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pictor este dată, în mare parte, de frescele din ca‑ pela Scrovegni, sau capela Arena din Pa‑ dova începute în 1305. Capela este primul pas semnificativ din istoria renascentistă, care a fost continuat după un secol de Ma‑ saccio cu capela Brancacci din Florența și care a culminat peste încă aproape un secol cu fresca lui Michelangelo de pe tavanul capelei Sixtine din Roma. Fresca din cape‑ la Scrovegni reprezintă o adevărată însu‑ mare a tot ceea ce este remarcabil la Giotto. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în 1305. Capela este primul pas semnificativ din istoria renascentistă, care a fost continuat după un secol de Ma‑ saccio cu capela Brancacci din Florența și care a culminat peste încă aproape un secol cu fresca lui Michelangelo de pe tavanul capelei Sixtine din Roma. Fresca din cape‑ la Scrovegni reprezintă o adevărată însu‑ mare a tot ceea ce este remarcabil la Giotto. În tratarea episodului Trădarea lui Isus apar lucruri care nu mai fuseseră văzute niciodată 1. În haosul și 1 Cf.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]