1,577 matches
-
că legea funcționa pentru a proteja societatea civilă împotriva statului pur și simplu nu avea niciun sens. Deoarece nu exista nicio societate civilă, funcția legii era de a promova interesele statului prin reprezentarea proletariatului în lupta de clasă purtată împotriva capitaliștilor și slugilor plecate ale acestora, dar și împotriva tovarășilor rătăcitori loviți de tang-yi pao-dan. Ideea de lege care să protejeze drepturile individuale era asociată cu schimbul contractual necesitat de contradicțiile unice și alienarea din capitalism, și era prin definiție neaplicabilă
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
ani de pușcărie executați efectiv, torturi, umilințe și o viață frântă, a apucat să trăiască, după 1989, exact atâția ani cât să guste marea dezamăgire a revoluției furate și a teribilei inerții a comunismului, metamorfozat iute în regim "democratic" și "capitalist" cu aceiași oameni vechi și pătați. Din păcate, pilotul nu a mai apucat să aștearnă pe hârtie tot ce avea de spus, tot ce știa și trăise. Întâmplarea face ca, din trei mărturii distincte, să pot reconstitui o frântură dintr-
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
partid (nota V. I.) „Proprietatea socialistă asupra principalelor mijloace de producție, succesele industrializării și colectivizării, revoluția culturală de largi proporții sunt răspunsuri incontenstabile. Nu mai e nevoie azi să fii profet ca să te convingi de superioritatea sistemului socialist asupra celui capitalist. Artistul de bună credință descoperă calea de urmat în însăși analiza obiectivă a realității. La noi - cum spunea un erou literar - adevărul e membru de partid.“ (Viața românească, nr. 6, iunie 1958) BĂNĂȚEANU Tancred „Pornind de la această premisă - subliniată de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
partidul, cu înțelepciunea și devotamentul său neclintit față de cauza celor ce muncesc. El a trezit și a organizat clasa muncitoare la luptă împotriva exploatării, el a condus poporul în lupta pentru independența patriei, sub conducerea lui poporul a răsturnat puterea capitaliștilor și a moșierilor și, conștient de puterea lui, a pășit la construirea unei vieți noi.“ („Ritm și calitate“, Gazeta literară, 6 aprilie 1961) „Toate cele care s-au urcat la tribună ca să rostească gândul și voința milioanelor de femei, ale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dimpotrivă. Se propune, bunăoară, ca la Conferința la nivel înalt să se discute pretinsa «problemă a țărilor din Europa răsăriteană», sau, mai pe șleau, regimul social-politic existent azi în țările de democrație populară, în care popoarele își duc viața fără capitaliști, fără moșieri și fără trusturi străine. Dar a angaja o asemenea discuție înseamnă a te amesteca în treburile interne ale unor țări independente, suverane, cum e țara noastră și cum sunt celelalte țări socialiste pe care puterile occidentale, vrând-nevrând, le
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de stânga bătăioasă când le povesteam cum trăiam noi. Eu una nu eram chiar în extaz depănând aceste amintiri, dar pentru ei eram dovada vie că se poate. De exemplu, sărăcia noastră, de acord, era neplăcută, dar mergea împotriva curentului capitalist de consum excesiv. Sau faptul că eram, în cadrul școlarității noastre, “încurajați“ să facem totul împreună: școala republicană franceză făcea și face același lucru. Sau un exemplu și mai complex: faptul că femeile erau efectiv egale cu bărbații se vădea în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-n povești, când țăranii noștri de aci din Cârțișoara adunați pe tălpiță au comentat afirmația acestui mare căpcăun, mare conducător al lumii comuniste, Ion, eternul nostru mucalit, s-ar fi exprimat că n-ar fi rău să-i prindem pe capitaliști din urmă, dar atât, în niciun caz să nu le-o luăm înainte. - «Apoi de ce nu le-am lua-o înainte, mă Ioa’, dacă așe o propus tovarășul Hrușciov?», ar fi cârtit Gheorghe, nelipsitul lui pretin întru-toate. - «Dapoi numai de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să nu le-o luăm înainte. - «Apoi de ce nu le-am lua-o înainte, mă Ioa’, dacă așe o propus tovarășul Hrușciov?», ar fi cârtit Gheorghe, nelipsitul lui pretin întru-toate. - «Dapoi numai de aceea, măi Gheo’, ca să nu bage sama capitaliștii ceia că ni-s cioarecii rupți în dos și să nu facă ei oarece râdere de noi», s-ar fi explicat Ion. În comuna noastră se întocmise lista neagră cu gospodarii cei mai buni, cărora comuniștii de paradă ai satului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de ajuns să stai în fotoliul tău, relaxat, și să te uiți la filme sau la emisiuni de divertisment. Uitatul la televizor e ceva pasiv, prin urmare, nu ți se cerea să faci nimic. Comuniștii ne puneau la muncă, pe când capitaliștii nu ne invitau decât să stăm și să privim - iar pentru asta un nene, Florin Călinescu, era dispus să ne dea și o groază de bani. Ce putea fi mai tentant decât atât? În timpul acesta, Antena 1 avea un slogan
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
scrie istoricul religiilor - reacționează violent Împotriva noilor structuri economice și sociale [capitaliste], calificându-le de «străine». Aceasta este originea Îndepărtată a naționalismului șovin [...], care a dus la formarea și la succesul fascismului româ nesc.” Culianu Încearcă să creioneze imaginea Întreprinzătorului capitalist În literatura română modernă. O imagine extrem de negativă, indiferent că este vorba de romanele lui Nicolae Filimon (Ciocoii vechi și noi, 1862), Duiliu Zamfirescu (Viața la țară, Tănase Scatiu, 1894- 1896) sau M. Sadoveanu. Și (mic-)burghezii din piesele lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o firmă italiană, care va produce instalații și utilaje pentru tehnologiile de prelucrare a cauciucului”. Cum occidentul era făcut praf aproape zilnic În mass media românească de atunci, nu se cuvenea ca să se arate prostimii colaborările de nevoie cu venalii capitaliști, puși numai pe supt sângele bieților exploatați din bătăturile lor. I. Cordoneanu, În emisiunea „Radiomagazin” din 27 ianuarie oprise de la difuzare informarea care preciza tratativele Întreprinderii „Arcom” „...În vederea Încheierii contractelor privind construirea În Irak a unor silozuri, a unei țesătorii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În viziunea lui Îngustă și exclusivistă, numeroase lacune și moduri de interpretare anapoda de către dușmanii de moarte ai partidului și iubitului führer cu ciocan și secere tatuate pe creier așa că puse mâna pe mașina de scris „Olimpya” produsă de mârșavii capitaliști englezi sau nemți, ce mai conta, și scrise următoarele: „Citatul este susceptibil, echivoc, și În tot cazul, inoportun În conținutului articolului semnat de Ion Istrati, termenii de popoare, fragmente de popoare și naționalități (subl. În orig.) neexprimînd explicit conceptul de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că măsurile luate În legătură cu tema anunțată mai sus sînt <<În cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Republicii>>. S-a corectat astfel: În cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei>>”. c.x. Accidente de muncă „are” capitaliștii, nu noi socialiștii iubitori de oameni! Cum scara ierarhică se respecta cu strășnicie În trecutul sistem bazat pe partid unic, iată că sclavul de serviciu pe cenzură, ca să zicem așa, devenise de ceva timp Petru Necula care Îl avea ca
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
kilograme de grâu se vindea cu 4093 lei, iar în prezent se obține abia 1600 lei pe tonă? Prin ținerea prețurilor deosebit de ridicate la produsele din import și scăderea prețurilor la produsele indigene, adică cele ale noastre din țară, marii capitaliști au adunat averi fabuloase, încercând și reușind să iasă din criza economică pe seama sărăcirii celor ce produc aceste bunuri, îmi dau seama că unele lucruri pe care vi le explic nu le înțelegeți chiar atât de bine, de aceea ar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
unele cazuri a maimuței în om, ceea ce mi-a adus o binemeritata notă 0 (pe atunci sistemul de notare fiind de la 0 la 5). Scriind aceste rânduri, mă gândesc dacă nu cumva opțiunea mea hotărâtă și declarată de apărare a capitalistului Darwin în fata comunistului Oparin nu m-ar putea încadra în prezent în categoria "dizidenților" intelectuali, alături de binecunoscuții..., aducându-mi și ceva decorații și foloase materiale. Îmi mai amintesc și faptul ca aceeași notă catastrofală aveam s-o primesc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vedem la Decanat, i-am dat albumele și o sticlă de țuică și am început să ne "tatonăm" ca la box. Era un bărbat înalt, cu trăsături regulate, inteligent, educat. Curt suferise mult în România, ca evreu și fiu de "capitaliști" (familia deținea cunoscutul lanț de mori Herdan), fusese închis, apoi, la "eliberare", a fost din nou închis și expediat prizonier în Siberia. Avea însă amintiri frumoase din perioada studenției și vorbea cu emoție de minunații săi maeștri. I-am explicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pentru "patria pe care nu poți să ți-o duci pe vârful pantofului". O să mă întrebați: "Care patrie, domnule?" O să vă răspund ca Bălcescu: Patria e norodul și nu tagma jefuitorilor", fie ei jefuitorii comuniști de dinainte de '89 sau cei capitaliști de după. (Am cunoscut prin 1987 un șofer de TIR. Era un bărbat tânăr, cam de 40 de ani, bine legat, liniștit și simpatic. În drumul de la București la Brașov am trăncănit de una, de alta și mi-a spus ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
unanimitate. Pentru prima croazieră, având în vedere că la Viena Dr. Luftner programase să organizeze pe vas o recepție fastuoasă, de la care numai Franz Josef și împărăteasa Sisi lipseau, nava a fost aprovizionată cu tot ce-și poate dori un "capitalist" icre negre, icre roșii, icre de știucă, morun, calcan, salam de Sibiu, afumături, brânzeturi în coajă de brad, mesteacăn, tei și ce-o mai fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
au chemat, e clar, ei sunt un grup de actori socialiști sau simpatizanți ai Partidului Comunist Finlandez și mă cred tovarăș de arme pentru că vin din Est! „Dorința noastră e să Îl expunem pe Ducele din piesă ca pe un capitalist care manipulează, Împreună cu biserica, soarta oamenilor de rând.“ „Stați, oameni buni“, le-am spus, Întrerupându-le discursul sindical, „OK, de acord, Măsură pentru măsură are, ca orice piesă de Shakespeare, diferite niveluri, dintre care cel politic e desigur prezent. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cea a triumfului artei (glasul bine impostat - acum, la nevoie, se vede că am Învățat ceva de la maestrul Finteșteanu), și asta vine din faptul că nici o soluție politică nu e ideală, că nici un sistem social - nici cel sovietic, nici cel capitalist - nu pot satisface Întrebările capitale ale omului și că răspunsul (apăs pe fiecare silabă) e doar În i-ma-gi-na-ți-e, drumul Împăcării trece prin Poarta Sărutului și la Masa Tăcerii toate personajele dramei, bune și rele, se reunesc și-i privesc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
din slujbă el nu și-ar mai putea continua planul său gigantic, zămislit pe vremuri în umbra paravanului și pus de atunci în aplicare cu toată furia vădită a firii sale întunecate și îndărătnice, de a deveni, prin acumulare, un capitalist, un stăpân, un Napoleon. Dar domnul Proharcin este încă în prea mare măsură un slujbaș pentru a putea realiza un proiect de asemenea amploare. Visul puterii, care se înfiripă fastuos pe ecranul unui paravan mizer, himeric în timpul vieții, se împlinește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
proiect de asemenea amploare. Visul puterii, care se înfiripă fastuos pe ecranul unui paravan mizer, himeric în timpul vieții, se împlinește, bizar, în moarte. În lumina senzaționalei descoperiri a tezaurului său, mort, domnul Proharcin pare tuturor o forță: «semăna cu un capitalist încercat, trecut prin ciur și prin dârmon, care nici pe lumea cealaltă nu vroia să piardă vreo clipă în neactivitate, ci părea cufundat, cu totul, în niște calcule speculative. Pe chipul lui se ivi un gând adânc iar buzele i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
vedem la Decanat, i-am dat albumele și o sticlă de țuică și am început să ne "tatonăm" ca la box. Era un bărbat înalt, cu trăsături regulate, inteligent, educat. Curt suferise mult în România, ca evreu și fiu de "capitaliști" (familia deținea cunoscutul lanț de mori Herdan), fusese închis, apoi, la "eliberare", a fost din nou închis și expediat prizonier în Siberia. Avea însă amintiri frumoase din perioada studenției și vorbea cu emoție de minunații săi maeștri. I-am explicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
patria pe care nu poți să ți-o duci pe vârful pantofului". O să mă întrebați: "Care patrie, domnule?" O să vă răspund ca Tudor Vladimirescu: Patria e norodul și nu tagma jefuitorilor", fie ei jefuitorii comuniști de dinainte de '89 sau cei capitaliști de după. (Am cunoscut prin 1987 un șofer . Era un bărbat tânăr, cam de 40 de ani, bine legat, liniștit și simpatic. În drumul de la București la Brașov am trăncănit de una, de alta și mi-a spus că în urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
unanimitate. Pentru prima croazieră, având în vedere că la Viena Dr. L... programase să organizeze pe vas o recepție fastuoasă, de la care numai Franz Josef și împărăteasa Sisi lipseau, nava a fost aprovizionată cu tot ce-și poate dori un "capitalist" icre negre, icre roșii, icre de știucă, morun, calcan, salam de Sibiu, afumături, brânzeturi în coajă de brad, mesteacăn, tei și ce-o mai fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]