336,585 matches
-
Filme În săptămâna 13 - 20 decembrie 2003 TIMIȘOARA: Capitol: 13-18. 12 - Bandele din New York - SUA - premieră (13, 16, 19, 22); 19-20. 12 - S.W.A.T. - Trupe de elită - SUA - premieră (12, 14, 16, 18, 20, 22); Timiș: 13-18. 12 - Noi aventuri - SUA - premieră; 19-20. 12 - Asasin în slujba
Agenda2003-50-03-timp_liber () [Corola-journal/Journalistic/281837_a_283166]
-
Filme În săptămâna 20 - 27 decembrie 2003 TIMIȘOARA: Capitol: 20-25. 12 - S.W.A.T. - Trupe de elită - SUA - premieră; 26-27. 12 - Facerea de bine - SUA - premieră (12, 14, 16, 18, 20, 22); Timiș: 20-25. 12 - Asasin în slujba legii - SUA - premieră (12, 14, 16, 18, 20, 22); 26-27
Agenda2003-51-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281863_a_283192]
-
Filme În săptămâna 27 decembrie 2003 - 3 ianuarie 2004 TIMIȘOARA: Capitol: 27. 12-1. 01 - Facerea de bine - SUA - premieră (12, 14, 16, 18, 20, 22); 2-3. 01 - Stăpânul inelelor: Întoarcerea regelui - SUA - premieră (11, 1430, 18, 22); Timiș: 27. 12-1. 01 - Băieți răi 2 - SUA (13, 16, 19, 22); 2-3. 01
Agenda2003-52-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281884_a_283213]
-
baschet), 17,5 milioane. l Victoria obținută în etapa a 13-a a Diviziei A de baschet masculin de C.S.U. Asesoft Ploiești, 170-58 cu Saifcar Alexandria, este un nou record european la nivelul primei ligi. În Guinness Book, la capitolul dedicat baschetului, selecționata Irakului este titulara a două recorduri mondiale, ambele stabilite în același meci, disputat în anul 1982. Irakienii au învins reprezentativa Yemenului cu scorul de 251-33 și figurează pe primul loc atât la puncte marcate, cât și la
Agenda2003-52-03-Sport () [Corola-journal/Journalistic/281882_a_283211]
-
baschet), 17,5 milioane. l Victoria obținută în etapa a 13-a a Diviziei A de baschet masculin de C.S.U. Asesoft Ploiești, 170-58 cu Saifcar Alexandria, este un nou record european la nivelul primei ligi. În Guinness Book, la capitolul dedicat baschetului, selecționata Irakului este titulara a două recorduri mondiale, ambele stabilite în același meci, disputat în anul 1982. Irakienii au învins reprezentativa Yemenului cu scorul de 251-33 și figurează pe primul loc atât la puncte marcate, cât și la
Agenda2003-52-03-Sport () [Corola-journal/Journalistic/281882_a_283211]
-
obiect Iosif Tasi (TAJO) (10-19); Facultatea de Arte Plastice: Pictură Ștefan Câlțea (8-19; d., închis); Centrul Cultural Francez: „Legende de toamnă-iarnă“ - expoziția copiilor de la Centrul de zi „Oana“ (9-18; s. -d. , închis). Filme În săptămâna 3 - 10 ianuarie 2004 TIMIȘOARA: Capitol: 3-10. 01 - Stăpânul inelelor: Întoarcerea regelui - SUA - premieră (11, 1430,18, 22); Timiș: 3-8. 01 - Lara Croft: Leagănul vieții - SUA; 9-10. 01 - Risc maxim - SUA - premieră (12, 14, 16, 18, 20, 22); Studio-Eurimages: 3-10. 01 - Îngerii lui Charlie: În goana
Agenda2004-1-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281891_a_283220]
-
de manuale etc. Un semn al importanței acestor instituții de învățământ este bogata literatură inspirată de ele, aspect ce constituie subiectul eseului monografic, realizat de profesoara Maria Rodean. Anii de școală au constituit în mod frecvent o temă literară, și capitolul introductiv menționează succint câteva opere celebre, pe această temă, în literatura universală și în literatura română. Introducerea este urmată de două capitole-cadru, primul Blajul, definit ca„ orașul cu două dimensiuni: istorie și cultură” și, în strânsă legătură cu acesta , al
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
așa cum a fost ea cultivată de scriitorii români aparține și literaturii. Această atitudine critică va fi mai accentuată în corespondența lui Pavel Dan cu Ion Chinezu sau în ciornele și bruioanele unor schițe, publicate de Nicolae Florescu ( în vol. Ultimul capitol) sau în romanele lui Ion Brad, Ștefan Luca și Nicolae Breban. Un merit incontestabil al lucrării este comentarea unor scrieri literare puțin cunoscute, cvasi-inedite despre școlile Blajului: la memorialistică, paginile publicate recent ale lui Iustin Ilieșiu,(Amintiri din Școlile Blajului
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
Maniu), în care se povestește, cam diluat, o grevă școlară, lucru rarisim în Școlile Blajului și din care se pot reține detalii despre colegul de clasă, Aron Cotruș, viitorul poet; la romane - comentarea romanului Cheia de fa - de Ștefan Luca. Capitolul consacrat poeziei - este prezentat de candidată în două secvențe: ode închinate Blajului și chipuri de dascăli blăjeni în poezie, cu firești interferențe și în care, precum specia literară cultivată o arată, tonul este unul de laudă și de recunoștință. Documentele
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
fi interpretate ca un virtual roman-document. Așa cum scrisorile lui Cipariu sunt interpretate corect ca un roman epistolar al Blajului, și aceste documente de arhivă, cu un suculent limbaj protocolar și administrativ, aranjate în ordine cronologică, creează impresia artistică a unor capitole de roman, din care lipsește numai liantul epic. Un titlu de mândrie al Școlilor Blajului este găzduirea lui Eminescu în vara anului 1866 - deși documente referitoare la studiile junelui poet nu există, în afară de câteva legende, una dintre acestea cu privire la un
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
scrierilor literare consacrate Școlilor Blajului,pe care le prezintă,într-o succesiune compozițională bine structurată, prin îmbogățirea literaturii inspirate de aceste instituții de învățământ, cunoscută până acum, cu scrieri mai puțin cunoscute sau aproape necunoscute; printr-o ordonare judicioasă pe capitole și subcapitole a acestor scrieri literare, pe care le comentează, utilizând cu pricepere modalitățile de investigare ale criticii și istoriei literare. Cu aceste calități, intră în bibliografia de referință despre Blaj și despre „urbea scolastică” a Transilvaniei de odinioară.
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
000 miliarde lei, alte venituri; subvențiile de la bugetul de stat sunt prevăzute la valoarea de 212 miliarde lei, iar donațiile și sponsorizările, la 1,5 miliarde lei. Suma totală a cheltuielilor - egală cu cea a veniturilor, a fost repartizată pe capitole distincte: servicii publice, învățământ, sănătate, asistență socială și alte obligații ce revin municipalității. În ceea ce privește investițiile, Primăria timișoreană a prevăzut pentru anul 2004 alocarea a peste 500 miliarde lei pentru continuarea unor lucrări, 143 de miliarde lei pentru lucrări noi și
Agenda2004-2-04-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281920_a_283249]
-
și completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncă (cu modificările și completările ulterioare). Proiectul confirmă respectarea de către România a angajamentului privind modificarea legii menționate până la sfârșitul anului 2003, asumat față de Uniunea Europeană prin Documentul de Poziție Complementar II pentru Capitolul 2 - Libera circulație a persoanelor. Noile prevederi exceptează cetățenii statelor membre ale U.E. și ai statelor semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European și membrii de familie ai acestora de la aplicarea reglementărilor care stabilesc că lucrătorii străini pot fi angajați
Agenda2004-3-04-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281945_a_283274]
-
Filme În săptămâna 11 - 17 ianuarie 2004 TIMIȘOARA: Capitol: 10-15. 01 - Stăpânul inelelor: Întoarcerea regelui - SUA - premieră (11, 1430,18, 22); 16-17. 01 - Gothika - SUA - premieră (12, 14, 16, 18, 20, 22); Timiș: 10-15. 01 - Grădinița lui tăticu - SUA - premieră; 16-17. 01 - Stewardesa - SUA - premieră (12, 14, 16, 18
Agenda2004-2-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281939_a_283268]
-
sistemelor informatice, apoi extinderea rețelei de promotori locali, centre de comunicare sau servicii, precum și studii pentru viitoare proiecte de investiții în județul Timiș. Până la sfârșitul anului 2003, C.J.T. a încasat 800 de milioane lei, suplimentar față de suma programată inițial la capitolul venituri proprii. Astfel, față de 2,8 miliarde prevăzute la început de an, în final s-au acumulat 3,5 miliarde lei. Cea mai mare parte a veniturilor provin din chiriile percepute de C.J.T. pentru spațiile ce le deține. Miercuri, 14
Agenda2004-3-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/281943_a_283272]
-
construiesc primul cinematograf din Timișoara, dat în folosința publicului la 27 iunie 1908. În ceea ce privește amplasamentul „Teatrului Imaginilor în Mișcare“ - în original «Mozgókép Színház» - părerile unanime (prezentate și în monografiile orașului) îl situează pe locul actualei Grădini de Vară a cinematografului „Capitol“. Un an mai târziu, în Fabric se ridică și o a doua clădire, la capătul Parcului Coronini (numit ulterior Regina Maria și devenit Parcul Poporului) - Teatrul „Apollo“. Inaugurat la 4 mai 1909, edificiul îl are ca arhitect pe... Josef Ecker
Agenda2004-3-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281942_a_283271]
-
nici trei decenii mai târziu. În „Timișoara - Monografie istorică“, apărută în septembrie 1943, dr. Nicolae Ilieșiu consemnează: „venitul cinematografelor comunale e destinat pentru asistența socială și culturală, pentru orfelinatul Regina Maria, Azilul de bătrâni și pentru Fondul săracilor orașului“. Apare „Capitol“ La începutul deceniului doi, la Timișoara apare o altă noutate, intrată repede în modă: grădina de vară. Cea din Cetate se amenajează în 1920, fiind inaugurată pe 14 august. Spectatorii fideli Teatrului „Apollo“ vor trebui însă să aștepte încă patru
Agenda2004-3-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281942_a_283271]
-
clădirea Facultății de Mecanică (1923). Costul lucrărilor se cifra, în baza devizelor, la cu puțin peste 20 de milioane de lei, fondurile provenind din profitul adus de Regia „Alimentarea cu apă“ a orașului. Piatra fundamentală a noului cinematograf, numit Cinema Capitol, s-a așezat la 6 decembrie 1929, deschiderea oficială făcându-se în prima zi de Crăciun a anului 1930. „Posedând aparatură modernă - amintește Ioan Munteanu în «Monografia» Timișoarei din 2002, referindu-se la cinematografele anilor ’30 - , procurând pelicule de la case
Agenda2004-3-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281942_a_283271]
-
în «Monografia» Timișoarei din 2002, referindu-se la cinematografele anilor ’30 - , procurând pelicule de la case de film renumite, asigurau spectacole de calitate, cu însemnat impact cultural asupra populației“. Afluența spectatorilor Istoricii consemnează existența a cinci cinematografe în Timișoara anului 1930: „Capitol“ (Bd. Regele Ferdinand), „Apollo“ (Parcul Regina Maria), „Doina“ (str. Memorandului nr. 30), „C. F. R. “ (str. Gării nr. 22) și Căminul Muncitorilor (str. Galați - actuala 7 Aprilie). După un-sprezece ani, în 1941, lista se completează cu Cinema „Corso“ (str. I.C.
Agenda2004-3-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281942_a_283271]
-
an, Primăria îl achiziționează pe acesta din urmă, singurele cinematografe particulare rămânând, până la naționalizarea din 1948, doar „Corso“ și „Atlantic“ (fostul „Doina“). Apropiindu-ne de prezent, regăsim deja nume familiare multora dintre noi. O evidență a anului 1966 cuprinde la capitolul cinematografe „Modern” (fostul și viitorul „Capitol”), „Parc “ ( pe care bunicii îl mai numesc și acum “Apollo”), „Studio” (un ultim avatar al „Scalei” și mai apoi „Thalia”), „Melodia” („Corso”-ul de altădată), „Arta” (în Iosefin, pe Iancu Văcărescu), „Victoria” (str. Ciprian
Agenda2004-3-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281942_a_283271]
-
din urmă, singurele cinematografe particulare rămânând, până la naționalizarea din 1948, doar „Corso“ și „Atlantic“ (fostul „Doina“). Apropiindu-ne de prezent, regăsim deja nume familiare multora dintre noi. O evidență a anului 1966 cuprinde la capitolul cinematografe „Modern” (fostul și viitorul „Capitol”), „Parc “ ( pe care bunicii îl mai numesc și acum “Apollo”), „Studio” (un ultim avatar al „Scalei” și mai apoi „Thalia”), „Melodia” („Corso”-ul de altădată), „Arta” (în Iosefin, pe Iancu Văcărescu), „Victoria” (str. Ciprian Porumbescu) și „16 Februarie” (Clubul C.F.R.
Agenda2004-3-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281942_a_283271]
-
Arad a Raiffeisen Bank (Str. Vasile Goldiș nr. 1, tel. 0257-280 505, fax 0257-280 501, e-mail: centrala @raiffeisen. ro). ( I. B.) Acțiuni externe Agenda cultural-sportivă a C.J.T. pe 2004, avizată de președintele C.J.T. , domnul Dan Ioan Șipoș, cuprinde și un capitol referitor la colaborarea cu comunitățile românești din alte țări, parteneriate cu regiuni externe și colaborarea cu minoritățile naționale din județul Timiș. Pentru 37 de astfel de acțiuni (simpozioane, spectacole, schimburi de experiență, tabere de creație) sunt prevăzute 510 milioane de
Agenda2004-7-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282076_a_283405]
-
Miercuri, 25 februarie, dl Horia Ciocârlie, prefectul județului Timiș, a prezentat în cadrul ședinței Comisiei Consultative Programul de dezvoltare economică și socială a județului Timiș pe anul 2004, document elaborat în colaborare cu Prefectura și Consiliul Județean Timiș. Structurat pe zece capitole, Programul cuprinde domeniile esențiale și obiectivele pe care administrația Timișului le va urmări în acest an, după cum urmează: relansarea economiei județului; amenajarea teritoriului, refacerea infrastructurii și modernizarea transporturilor; comunicațiile și tehnologia informației; gospodărirea rațională a apelor și asigurarea serviciilor de
Agenda2004-9-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282121_a_283450]
-
uman, în scopul stabilirii, completării sau confirmării unui diagnostic. Noul act normativ face referiri și la organizarea și funcționarea laboratoarelor, la spațiul necesar activității acestora, care să poată fi astfel structurat încât să prevină riscul contaminării accidentale. În mai multe capitole sunt abordate măsurile care se impun pentru asigurarea calității serviciilor medicale furnizate de laborator și, implicit, pentru dotarea performantă a laboratorului și pregătirea personalului în domeniu. Anexele normelor nominalizează investigațiile paraclinice care pot fi efectuate de laboratorul de analize medicale
Agenda2004-9-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282125_a_283454]
-
incluse și împrumuturile pentru terminarea, reconstruirea, modificarea sau extinderea locuințelor aflate în proprietatea clienților, precum și creditele pentru cumpărarea de locuințe neterminate - și a terenului în intravilan aferent (dacă este cazul) - și care urmează a fi terminate cu credit. La acest capitol sunt încadrate și creditele pentru constituirea avansului necesar construirii de locuințe prin A.N.L. (durată creditare: 7 ani). În norme sunt cuprinse și creditele pentru modernizarea, consolidarea sau repararea locuințelor aflate în proprietatea clienților și împrumuturile pentru cumpărarea de terenuri
Agenda2004-7-04-imob () [Corola-journal/Journalistic/282070_a_283399]