KorAP: Find »[drukola/base=captură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...167 >

4,162 matches

Corola-website/Law/223208_a_224537

a diminuat la circa 2.000 tone/an, pentru ca în ultimii ani să nu depășească 500 tone/an. Peste 90% din debarcări reprezintă speciile de talie mică: șprot, stavrid, bacaliar. Un procent relativ semnificativ din capturile cu traulul îl reprezintă capturile complementare reprezentate de rechin (6-12 tone/an). Debarcările de calcan ale acestei clase de nave reprezintă în prezent 47-48 tone/an, fiind realizate cu cele circa 2.000 de bucăți setci din dotarea acestor nave. Se apreciază că, dacă toate

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
în prezent 47-48 tone/an, fiind realizate cu cele circa 2.000 de bucăți setci din dotarea acestor nave. Se apreciază că, dacă toate aceste nave ar fi modernizate sau înlocuite cu altele noi, cu siguranță s-ar putea realiza capturi mult mai mari și s-ar putea exercita o presiune semnificativă asupra stocurilor de pești, cu riscuri serioase privind durabilitatea exploatării. Astfel, capacitatea de pescuit a României din prezent - în principal segmentul de flotă cuprinzând navele de pescuit de peste 12

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
timp valențe de activitate familială. Talienele marine, în număr ce nu depășește 25 de unități pe tot litoralul românesc, sunt amplasate pe adâncimi variabile cuprinse între 5 și 10 metri. O echipă de pescari deservește 1-2 unelte, folosind două ambarcațiuni. Capturile sunt variabile și sunt în general formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (șprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi, aterină, barbun). Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăți de setci de scrumbie

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
cu care aceasta se confruntă: de exemplu, ambarcațiunile cu lungimea de 6-8 metri, nefiind corespunzătoare pe deplin utilizării pe mare, sunt preluate din pescăria Deltei Dunării. Pregătirea profesională superficială, accesul limitat la resurse financiare, precum și lipsa facilităților de debarcare a capturilor fac ca și acest segment de flotă să cunoască o degradare accentuată. 2.3. Alte considerații Condițiile climatice din lunile reci limitează posibilitățile de pescuit la Marea Neagră, iar prohibiția anuală a pescuitului care coincide de regulă cu perioada reproducerii fac

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
pescuit. Acesta este motivul pentru care în paralel cu măsurile de ajustare a efortului de pescuit, orientat asupra mai multor specii, trebuie acționat și prin implementarea măsurilor de conservare a speciilor. 2.4. Situația stocurilor de pește Caracteristica principală a capturilor de pești din sectorul marin românesc este prezența unui număr mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă în capturi a revenit în principal speciei șprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica și scrumbie/Alosa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiționale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
speciei șprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica și scrumbie/Alosa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiționale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
de a ne înscrie în efortul regional de diminuare a presiunii puse asupra resurselor, trebuie să facem o scurtă analiză la nivelul întregului bazin asupra stării principalelor specii: a) Specii pelagice ... Hamsia (Engraulis encrassicolus L., 1758) - este specia dominantă în capturile comerciale de la Marea Neagră. În perioada 1995-2005, stocul de hamsie s-a refăcut parțial, capturile crescând la 300-400.000 tone, însă efortul de pescuit a rămas relativ ridicat astfel încât biomasa exploatabilă nu a mai ajuns la nivelele ridicate de la începutul anilor

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
trebuie să facem o scurtă analiză la nivelul întregului bazin asupra stării principalelor specii: a) Specii pelagice ... Hamsia (Engraulis encrassicolus L., 1758) - este specia dominantă în capturile comerciale de la Marea Neagră. În perioada 1995-2005, stocul de hamsie s-a refăcut parțial, capturile crescând la 300-400.000 tone, însă efortul de pescuit a rămas relativ ridicat astfel încât biomasa exploatabilă nu a mai ajuns la nivelele ridicate de la începutul anilor '80. Având în vedere că în România nu există un pescuit specializat pentru specia

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
a mai ajuns la nivelele ridicate de la începutul anilor '80. Având în vedere că în România nu există un pescuit specializat pentru specia hamsie, capacitatea de pescuit fiind redusă, considerăm că pentru sectorul marin românesc nu se justifică stabilirea unei capturi totale admisibile (TAC). Totuși, pentru protejarea speciei, se impune respectarea dimensiunilor minime admise în pescuitul acestor specii. Este absolut necesar a se stabili TAC-ul la nivel regional, ținând cont că cele mai mari aglomerări (pentru iernare) se află în

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
șprotului în sectorul românesc a oscilat în medie între 30.000 și 60.000 tone, fiind recomandat un TAC de 10.000 tone/an (tabelele nr. 3 și 4) [Studii de evaluare a stocurilor de resurse acvatice vii în vederea stabilirii capturii totale admisibile (TAC), pe specii și zone; Radu Gh., 2005; Maximov V., Radu Gh., Nicolaev S., 2006, 2007, 2008; Radu Gh., 2009]. Tabel nr. 3 Valoarea stocurilor (tone) pentru principalele specii de pești din sectorul românesc al Mării Negre Stoc (tone

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
spre noi specii. Stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus, Aleev, 1956) Un declin drastic al abundenței stocului a existat după 1995, când acesta s-a diminuat cu 56%. În 1991 stocul de stavrid a scăzut la un minim de 75.000 tone, captura scăzând de asemenea la 4,7 mii tone, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 20 de ori față de media anilor 1985-1989. În contrast cu hamsia și șprotul, stocul de stavrid a rămas încă la un nivel foarte scăzut. Asemănător hamsiei, apreciem că

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
respectarea dimensiunilor minime admise în pescuitul acestor specii și estimarea TAC-ului trebuie făcută la nivel regional. Pălămida (Sarda sarda) și Macroul (Scomber japonicus), două specii de pește de mare importanță economică, practic au dispărut în ultimele două decenii din capturile realizate în sectorul românesc al Mării Negre. În prezent, în zona litoralului românesc s-au semnalat capturi rare și izolate ale celor două specii, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal de apariție și, implicit, refacere timidă a stocurilor. b

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
regional. Pălămida (Sarda sarda) și Macroul (Scomber japonicus), două specii de pește de mare importanță economică, practic au dispărut în ultimele două decenii din capturile realizate în sectorul românesc al Mării Negre. În prezent, în zona litoralului românesc s-au semnalat capturi rare și izolate ale celor două specii, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal de apariție și, implicit, refacere timidă a stocurilor. b) Specii demersale ... Evaluările unei părți din stocul de calcan (aglomerări pescuibile, la litoralul românesc) s-au

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
în conformitate cu prevederile politicii comune de pescuit, ținând cont de obiectivele prezentate în art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului. Eficiența energetică reprezintă un aspect de impact al pescăriei asupra mediului, astfel cantitatea de combustibil raportată la captura debarcată variază în funcție de tipul de unealtă și metoda de pescuit, de la un consum neglijabil până la peste 1 litru combustibil/1 kg pește debarcat. Datorită faptului că navele de pescuit sunt vechi, prost întreținute și au unelte învechite, Planul național strategie

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
Flota de pescuit se impune a fi reînnoită și modernizată, în vederea asigurării pe piață a produselor pescărești solicitate și la cel mai bun raport calitate/preț, fără mărirea presiunii asupra resurselor naturale. Speciile pelagice de dimensiuni mici ar putea reprezenta captura principală a pescuitului marin cu navele de peste 12 m, dacă acestea ar fi dotate cu echipamentul adecvat prelucrării la bord, altul decât prelucrarea prin sărare. Încetarea permanentă a activității de pescuit are drept scop scoaterea din flotă a navelor: - mai

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
prin sărare. Încetarea permanentă a activității de pescuit are drept scop scoaterea din flotă a navelor: - mai mari de 12 metri care pescuiesc prin traulare; - vechi de peste 20 ani, depășite fizic și moral, care nu au condiții de păstrare a capturilor la bord și în cazul cărora valoarea obținută prin sărarea șprotului, specia predominantă, nu compensează cheltuielile efectuate; - cu motoare cu un consum mare de combustibil. În condițiile îndepărtării aglomerărilor de pești-țintă la zone de adâncime și unei platforme continentale întinse

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
m sunt necesare o serie de măsuri de modernizare și creștere a siguranței pe mare, care are drept rezultat final: a) creșterea siguranței la bordul ambarcațiunilor și îmbunătățirea condițiilor de lucru; ... b) creșterea inovației tehnologice și îmbunătățirea calității și conservării capturilor; ... c) creșterea contribuției la îmbunătățirea mediului înconjurător (unelte de pescuit mai selective, înlocuirea motoarelor, tratarea reziduurilor la bordul navelor). ... 4.4. Alte măsuri Alte măsuri de reducere a efortului de pescuit, cum ar fi diminuarea numărului zilelor de pescuit, perioadele

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
aplicate și alte măsuri de conservare și protecție. În general, acestea sunt stabilite în baza studiilor elaborate de institute de cercetare de profil și sunt implementate prin acte normative emise de autoritatea publică competentă. Printre acestea enumerăm: - limitarea nivelurilor de captură (cote de pescuit) pentru unele specii. În prezent, sub incidența acestei reglementări naționale intră un număr de 5 specii marine, dintre care cotele de calcan și șprot sunt stabilite prin regulament al Consiliului European; - stabilirea dimensiunilor minime admise în pescuit

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
produsele cerute, fără mărirea presiunii asupra resurselor naturale. 6.1. Flota de pescuit după implementarea planului de ajustare (viziune pe termen scurt) Implementarea PAEP trebuie să contribuie la atingerea a două obiective majore, respectiv: 1. să reducă capacitatea excedentară de captură în scopul conservării resurselor marine vii și prin aceasta să scoată din circuit nave și ambarcațiuni învechite, necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, operațional și al eficienței economice; 2. să conserve un nivel minim de 12-13 nave cu lungimea de peste

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
nivel minim de 12-13 nave cu lungimea de peste 12 m, dotate cu echipamente și facilități moderne, și un număr de ambarcațiuni modernizate destinate pescuitului la scară mică, care să ofere o mai mare siguranță în exploatare, o utilizare superioară a capturilor debarcate și condiții de exercitare a unei activități eficiente. Flota de nave pentru pescuitul la scară mică În mod similar, și la acest segment de flotă alăturăm punctele slabe descrise în Programul operațional pentru pescuit și alte slăbiciuni: - ambarcațiuni necorespunzătoare

PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223208_a_224537]
Corola-website/Law/223687_a_225016

recreativ/sportiv; ... f) elaborează norme privind caracteristicile tehnice și condițiile de folosire a uneltelor de pescuit, precum și metodele de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale; ... g) elaborează norme de protecție și regenerare a resurselor acvatice vii privind: stabilirea anuală a capturii totale admisibile (TAC), a cotelor de pescuit și a efortului de pescuit, stabilirea perioadelor de prohibiție, a zonelor de refacere biologică/zonelor de protecție pentru resursele acvatice vii, a speciilor, precum și a măsurilor preventive; ... h) elaborează reglementări specifice privind exercitarea

HOTĂRÂRE nr. 545 din 9 iunie 2010 (*actualizată*) privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223687_a_225016]
Corola-website/Law/214838_a_216167

curgătoare, subterane, aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale; 4. ape maritime interioare - apele astfel cum sunt definite în legislația românească în domeniu și în tratatele și convențiile internaționale la care România este parte; 5. captură totală admisibilă (TAC) - cantitatea de pește sau de alte viețuitoare acvatice, aparținând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare naturală

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008 (*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/214838_a_216167]
afecta capacitatea de regenerare naturală; 6. capacitate de pescuit - tonajul unei nave exprimat în GT și puterea acesteia exprimată în kW, iar pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma și/sau dimensiunea echipamentului de pescuit al unei nave; 7. captură - cantitatea de pește sau de alte viețuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale, exprimată în kilograme ori în număr de exemplare; 8. centru de primă vânzare - locul unde se efectuează prima vânzare a produselor obținute din pescuit

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008 (*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/214838_a_216167]
acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale, exprimată în kilograme ori în număr de exemplare; 8. centru de primă vânzare - locul unde se efectuează prima vânzare a produselor obținute din pescuit sau din acvacultură; 9. cotă - partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de specii, care se alocă persoanelor fizice sau juridice autorizate să desfășoare activități comerciale de pescuit; 10. efort de pescuit - produsul capacității și al activității unei nave/ambarcațiuni pescărești; când este vorba de

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008 (*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/214838_a_216167]