2,738 matches
-
militari cu care a conlucrat în război și, posibil, necesitatea de a profesionaliza Serviciul Secret au avut ca efect numirea sa în fruntea acestei structuri. Una din cauze a fost analiza asupra acțiunii revoluționare de la Tatar-Bunar (1924), care a evidențiat carențele și lipsurile informative/contrainformative în profunzimea societății și în adâncimea teritoriului sovietic. Pentru a remedia lipsurile s-a apelat la un profesionist recunoscut, ale cărui metode au dat rezultate pozitive, indiferent de mijloacele utilizate în atingerea scopurilor favorabile României. Prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
împotriva României”, cu condiția de a fi stabilită „cea mai amicală colaborare”, atât din punct de vedere politic cât și economic între cele două țări. De asemenea, acțiunile politicii externe ale Germaniei din ultima perioadă au avut la bază „exclusiv carențele Franței și Angliei”, care nu au conștientizat faptul că armata germană nu era în stare, în anul 1938, să se măsoare cu forțele aliate, că „ar fi refuzat chiar să se bată, răsturnând de îndată regimul actual în caz de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prilejul altui recensământ general, rata științei de carte a ajuns la 22 la sută. Procentul covârșitor de analfabeți de 90 la sută în anul unirii, relevă din plin impactul cu totul marginal al învățământului perioadei regulamentare. Dincolo de aceste lipsuri și carențe, se poate conclude că pilonii fundaționali - deocamdată mai mult virtuali decât materiali - pe baza cărora s-a configurat ulterior întreaga infrastructură educațională românească au fost înfipți în această perioadă cuprinsă între 1831-1832 (anii Regulamentelor Organice) și 1859. Construind rețele de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor de bucurii și necazuri în comunism. Comunismul românesc nu a fost nicio gigantică închisoare societală, nici doar un arhipelag celular. Ci un sistem social real, care, în ciuda tuturor carențelor sale structurale, a funcționat (și nu doar în regim de avarie) pentru aproape o jumătate de secol. Din acest motiv, modelul carceral al comunismului românesc instituit ca "dogma centrală" a memoriei oficiale trebuie relativizat, lărgit și îmbogățit prin includerea aspectelor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
transmite ideea multivocalității trecutului, a polyglossiei ireductibile a memoriei colective, în care, chiar dacă suprimate de memoria oficială, ecouri sporadice ale contra-memoriilor continuă să răzbată prin crăpăturile narativei dominante. În ciuda virtuților sale sugestive, metafora palimpsestului prezintă, inevitabil, și câteva dezavantaje. Aceste carențe analogice își au obârșia în însăși natura modelării metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu poate fi niciodată fără cusur. Aspirația perfecțiunii modelării metaforice este împiedicată de natura diferită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contact, ele aparțin, în definitiv, altor sectoare ale realității. Această apartenență ontică specifică este cea care zădărnicește totalitatea modelării metaforice. Cazul palimpestului ca metaforă pentru memoria istorică românească nu se poate sustrage de la necesitatea inexceptabilă a acestei legități. Una dintre carențele analogice ce afectează imaginea palimpsestului ca metaforă a memoriei istorice derivă din faptul că palimpsestul este asociat cu manuscrisul, fiind un produs al culturii chirografice. Pe când memoria istorică, fiind un produs al modernității, construcția sa culturală începând în cazul românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unui președinte care să aibă o solidă majoritate în Congres și care, deci, să poată guverna, nimicind opoziția. În contextul american s-a vorbit chiar de "președinție imperială". Prezidențialismul ar fi subiectul oscilațiilor de la un exces de putere la o carență de putere, de la maximă putere de decizie la paralizie decizională. Bineînțeles că unele dintre aceste efecte pot fi exagerate sau temperate de sistemul de partide. Dacă reprezentanții aleși își adaptează comportamentul la o disciplină de partid rigidă, atunci atît puterea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mici cînd decăderea structurii totalitare se traduce în absența alternativelor practicabile printr-un adevărat colaps al regimului, așa cum s-a întîmplat, de exemplu, în Rusia după Gorbaciov. Tranziția dificilă În orice caz, odată ce regimul totalitar s-a prăbușit fie pentru carențele sale intrinseci, fie printr-o "implozie" într-un anume sens, nu mai există condiții pentru a fi readus la viață. Reanimarea apare imposibilă. Totuși, acel sistem politic post-totalitar va putea experimenta o tranziție care nu reușește să se traducă în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în situația descrisă mai sus, o diferență de nivel tematic și ontologic, adică o dublă orizontalizare constitutiv-tematică, atunci convențiile judicative intervin, totuși, dar pentru a învedera ideea despre o cauză primă ca un artificiu lingvistic prin care sunt acoperite anumite carențe de gândire, altfel corectă (în sens judicativ). Fără îndoială, toposul reprezentat de acest orizont propriu dictaturii judicativului trebuie descris și adus la o lămurire din perspectivă judicativă, în măsura în care este operată reducția judicativă, dar și din perspectivă non-judicativă, în scopul de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
zile mi-am făcut timp pentru o plimbare mai acătării. Cu pași domoli, cu respirația profundă și regulată, cu ochii pregătiți pentru înregistrare, cu bună dispoziție pentru a-mi proteja sistemul nervos, bat străduțele înguste, prost întreținute și cu mari carențe privind curățenia. Cîinii mă salută mai mult sau mai puțin amical, oamenii mă privesc cu interes și pisicile îmi taie calea frecvent. Una cu alta și cu altele creează imaginea idilică a unei mahalale clasice, chiar dacă unele antene parabolice sfidează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
familiei, a face cașcaval era o îndeletnicire nobilă, o moștenire de onoare, un mod de a se legitima dinaintea comunității. Orice rebut ar fi fost resimțit ca o rușine ireparabilă, ca un blam compromițător, semnalând nu pur și simplu o carență de îndemânare, ci una de caracter. A greși sau, și mai rău, a înșela așteptările cumpărătorului erau accidente de neconceput, devieri scandaloase de la o tradiție fără breșă. Pot depune mărturie că o asemenea asumare a meseriei nu e o virtute
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cheie nocturnă, ca disperare, și în cheie diurnă, ca speranță împlinită, ca suficiență a îndestulării. Prezența speranței, în schimb, e de negândit fără experiența simultană a lipsei, a precarității, a unei ambianțe dezesperante. Speranța e, în definitiv, un corelativ al carenței. Ea își dă întreaga măsură, sau cel puțin măsura ei de virtute creștină, când nici un „motiv“ lumesc nu o mai justifică. Întrucât temeiul speranței (ca și al credinței) e exterior lumii contingente, nimic din lumea contingentă nu o poate disloca
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
noastre politice, deși multicolore în aparență, sunt, de fapt, goale. Dar m-aș opri la trei însușiri, fără de care, după pă rerea mea, un om politic nu este nici om întreg, nici politician întreg. Asistăm mai întâi la o gravă carență a exprimării. Nu mă gândesc numai la cunoașterea aproximativă a limbii materne, la inabilitatea de a construi un discurs, sau de a susține o dezbatere civilizată. Mă gândesc, mai ales, la incapacitatea de a găsi tonul și lim bajul potrivit
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
suficientă. Poți să fii inteligent și să nu știi ce să faci cu inteligența ta, poți să o folosești greșit, pe scurt, poți fi inteligent într-o manieră prostească. Inteligent și stupid. Să inventariem câteva variante. Trei excese și trei carențe, deopotrivă păgubitoare. Trei excese: 1. Excesul critic. Pentru foarte mulți, inteligența e un soi de veghe ofensivă. Nu poți dovedi că îți merge mintea decât în atac, în opoziție, în încă pățânarea de a fi mereu „contra“. Inteligența devine, astfel
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
spectacolul, ea jonglează primejdios cu ideile și cu cuvintele, se felicită de a putea apăra orice punct de vedere și tra tează consecvența logică și coerența argumentelor drept simptome ale prostiei, sau, în orice caz, ale lipsei de imaginație. Trei carențe: 1. Inteligența fără cultură. Poți fi ager la minte, dar, pe termen lung, mintea trebuie hrănită și cu altceva decât cu vitamina sa nativă. Nu spun că un negustor inteligent trebuie să citească seara din Shakespeare (deși nu strică), dar
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de cea a leguminoaselor; mai mult, pierderile de proteină prin decorticare sunt cu mult mai mici decât la cerealele propriu-zise. Între aminoacizii esențiali, aproape cel mai bine reprezentat e lizina, În care cerealele propriu-zise, mai ales porumbul, sunt deosebit de sărace... Carență pe care omul a căutat s’o acopere fabricând lizina cu mari eforturi tehnologice. Hrișca conține puține grăsimi, ca și cerealele, dar rezistente la oxidare. În plus, comportamentul la fierbere e deosebit de avantajos. À propos: cum se gătește? Ca orezul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu-i cazul ca să zâmbesc pentru a le acoperi lipsa de sentimente? Relatările îi cereau explicații psihologice și spera să se vadă cu un specialist în domeniu, să afle cum și de la cine s-a ivit la copiii ei, asemenea carențe - pe care îi crescuse după toate regulile civilizate ale casei de familie cumsecade - dar nu a mai apucat să o facă pentru că într-o dimineață nu ne-a mai zâmbit. Peste noapte a căzut din pat și recidiva, coloana vertebrală
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
este mai scăzută. Toate determinările evocate susțin cu putere determinările culturale asupra fenomenelor psihice primare, ceea ce reconfirmă rolul decisiv al culturii în modelarea personalității individuale și colective. CAPITOLUL 5 Relativismul cultural al postulatelor psihologiei sociale 5.1. Etnocentrismul metodologic și carențele sale Desigur, prin deschiderea către social la rîndul său puternic impregnat cultural -, psihologia socială a constituit ramura privilegiată a psihologiei care a fost examinată din perspectivă interculturală (Smith, Bond, Kagitcibasi, 2006). Premisa studierii interculturale a postulatelor psihologiei sociale se întemeiază
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fost, este și probabil va rămâne extrem de controversată, existând numeroase argumente pro și contra [65]. 3.3.2 Rolul Vitaminei D. Mai multe observații au stat la baza emiterii ipotezei că Vitamina D joacă un rol important în etiopatogenia T1DM, carența acesteia crescând riscul de apariție a bolii. Pe de o parte se știe că Vitamina D, prin receptorul său specific, exercită importante și multiple acțiuni imunomodulatorii [75]. Pe de altă parte, unele polimorfisme din gena receptorului Vitaminei D (VDR Receptor
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
a T1DM. Și mai recent, rolul protector al Zn din apa potabilă (dar și al Mg se pare) a fost indicat într-un studiu din regiunile Devon și Cornwall din Anglia [89]. Mecanismele propuse de autori pentru a explica rolul carenței de Zn asupra riscului pentru T1DM includ alterarea formării de hexameri de insulină (complex ce conține și ioni Zn), sinteza scăzută de Cu-Zn superoxid-dismutază (Cu-Zn SOD) - enzimă cu rol important de scavanger al radicalilor liberi, implicați și în
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
cele mai diferite. Pentru alți autori, care scriu În spiritul aceleiași interpretări, trupul „reprezintă un parametru universal natural, invariabil și istoric al societăților omenești”, putând fi conceptualizat Într-o varietate de dimensiuni. O altă explicație, de aceeași natură, invocă o carență conceptuală. Societățile premoderne ar tinde să facă din trup principalul mediator social, Întrucât vocabularul lor ar fi prea sărac pentru o interpretare complexă a realității Înconjurătoare. În aceste societăți, corpul este ridicat la rangul celui mai răspândit model analogic, devenind
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
științific. Limba română. Limbi moderne. Vol. II. Redactarea : prof. dr. C. .Negreanu, prof. D. Șonea, Drobeta-Turnu-Severin, [f.,e.], 1983, 91 .p. [42] CAZACU B., Reflecții asupra noii Programe de limba română, în “Limbă și literatură”, vol. 1, 1983, p. 78-86 (carențe - programe clas. V-VIII). [43] CHIOREANU, MARGARETA, Fenomenul de interferență în mediul școlar, dovadă a rezistenței graiurilor populare, AnICED-B, 2, 1983, p. 331-358. [44] CHISCOP, LIVIU Propuneri privind predarea noțiunilor de vocabular în clasele gimnaziale, LL, .nr 3,1983 [45
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
asemenea bărbatului, o asemănare ce vizează de fapt identitatea), feminismul a dat prea multe conotații negative faptului de a fi mamă. Riscăm în felul acesta să avem tot mai multe femei ce fac carieră și tot mai mulți copii cu carențe de caracter izvorâte dintr-o insuficiență a educației în familie. Mamele ce-și lasă copiii în mâna instituțiilor pentru a merge la muncă ajung deseori să trateze tocmai deficiențe născute din această absență. Fără îndoială, este vorba aici și de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
trăiri corespunzătoare, însă nu totdeauna la modul cel mai potrivit. Constat că, cel puțin în comunitățile cu care am venit în contact, lipsește o preocupare pentru abordarea sentimentelor, rămânând ca mamele sau diferite aspecte ale mediului social să completeze această carență. * Am obsesia lui "a avea ceva de spus". Cum simțim că avem ceva de spus? Când ne dăm seama când în mintea noastră a luat naștere noul? Deseori trece drept nou pentru noi ceva despre care nu aveam știința că
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
-și perfecționeze cunoștințele de didactică, pedagogie, metodică și toate celelalte strategii sau procedee de elaborare sau transmitere a cunoașterii de tip școlar. - Nici un educator nu poate refuza să-i instruiască pe elevi pe motivul unui nivel intelectual slab, al unor carențe culturale sau dificultăți școlare. Totuși, el va refuza să predea conținuturi care-i depășesc pregătirea, aptitudinile, capacitățile. - Educatorul este obligat să nu-i pună pe elevi în situația de risc cognitiv, prin metodele sale, prin conținuturile pe care le transmite
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]