KorAP: Find »[drukola/base=carp & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...113 >

2,818 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905

ce să înlocuiesc cuvintele<<parfumerie și coiffeur>>?... Pune și dumneata<<coifor și parfumăraie>>” „Dar cu dumneata ce-i, domnule Caracaș? Nu știu cu ce să înlocuiesc pe firmă,cuvântul <<lengerie>>. Foarte ușor. Scrie scurt <<lingerie>>, cuvânt curat românesc>>!” P. P. Carp - Excelență - cum era poreclit la Junimea venea rar la ședințe, dar de fiecare dată le marca cu intervențiile sale sau numai cu prezența sa. După aprecierea lui G. Panu, tonul lui Carp era casant „D-l Carp era un critic

Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
Scrie scurt <<lingerie>>, cuvânt curat românesc>>!” P. P. Carp - Excelență - cum era poreclit la Junimea venea rar la ședințe, dar de fiecare dată le marca cu intervențiile sale sau numai cu prezența sa. După aprecierea lui G. Panu, tonul lui Carp era casant „D-l Carp era un critic impetuos, care se năpustea asupra adversarului și-l lovea drept, fără să-și reție întru nimic mâna. La d. Carp o operă era sau o capo d’operă sau o nulitate, mijlocie

Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
românesc>>!” P. P. Carp - Excelență - cum era poreclit la Junimea venea rar la ședințe, dar de fiecare dată le marca cu intervențiile sale sau numai cu prezența sa. După aprecierea lui G. Panu, tonul lui Carp era casant „D-l Carp era un critic impetuos, care se năpustea asupra adversarului și-l lovea drept, fără să-și reție întru nimic mâna. La d. Carp o operă era sau o capo d’operă sau o nulitate, mijlocie nu exista; ori Shakespeare sau

Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
sau numai cu prezența sa. După aprecierea lui G. Panu, tonul lui Carp era casant „D-l Carp era un critic impetuos, care se năpustea asupra adversarului și-l lovea drept, fără să-și reție întru nimic mâna. La d. Carp o operă era sau o capo d’operă sau o nulitate, mijlocie nu exista; ori Shakespeare sau La Fontaine, ori neantul”. Vorbind de Iacob Negruzzi, secretarul perpetuu al Junimii, Z. Ornea spune că a fost un fel de „conservator muzeal

Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438

constituție simplă și clară pentru o națiune mare și puternică (Doru TOMPEA) / 41 Necesitatea unui preambul (Ioan STANOMIR) / 55 Capitolul 2: DESPRE OPORTUNITATEA REVIZUIRII CONSTITUȚIEI / 57 Cateva reflecții pe marginea revizuirii Constituției (Aurelian CRĂIUȚU) / 57 Este necesară revizuirea Constituției? (Radu CARP) / 65 Capitolul 3: ROMÂNIA "STAT NAȚIONAL UNITAR" / 71 Statul și caracteristicile sale (Ioan STANOMIR) / 71 România "stat național unitar" (Codrin CODREA) / 73 Capitolul 4: TIPUL DE REGIM POLITIC / 77 Despre natura regimului politic românesc. Reflecții pe marginea jurisprudenței recente a

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
ROMÂNIA "STAT NAȚIONAL UNITAR" / 71 Statul și caracteristicile sale (Ioan STANOMIR) / 71 România "stat național unitar" (Codrin CODREA) / 73 Capitolul 4: TIPUL DE REGIM POLITIC / 77 Despre natura regimului politic românesc. Reflecții pe marginea jurisprudenței recente a Curții Constituționale (Radu CARP) / 77 O constituție liberală. Separarea puterilor (Vasile PLEȘCA) / 95 Reforma regimului politic (Ioan STANOMIR) / 101 Exerciții de "inginerie constituțională": ce fel de regim politic? (Daniel ȘANDRU) / 103 Pentru regimul semiprezidențial (Sorin BOCANCEA) / 107 Capitolul 5: TIPUL DE PARLAMENT / 115 Reforma

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
oricare din camerele reprezentanței naționale, urmând a convoca apoi alegeri generale. Prin acest din urmă mecanism, s-a ajuns la regula nescrisă ca guvernul ce organiza alegerile să le și câștige, asigurându-și majoritatea parlamentară (după cum sugestiv spunea conservatorul P.P. Carp: "Majestate, dați-mi Guvernul și Vă dau Parlamentul!"). Puterea executivă era încredințată regelui, care o exercita prin miniștrii săi, aceștia fiind de altfel și răspunzători pentru actele sale executive; numea pe primul-ministru și miniștrii; avea puterea de a demite guvernul

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
a unui individ sau a unui grup de interese. Este acum rândul cetățenilor și al aleșilor lor să-și spună cuvântul și să decidă din nou asupra Constituției pe care o doresc cu adevărat. Este necesară revizuirea Constituției?1 Radu CARP La câteva luni după începerea procesului de revizuire a Constituției, în loc să existe clarificări, avem mai multe confuzii. Potrivit art. 150 din Constituție, inițiativa revizuirii o poate avea Președintele României, cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor ori

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
o facilă cale de capitalizare politică. Capitolul 4 TIPUL DE REGIM POLITIC Despre natura regimului politic românesc. Reflecții pe marginea jurisprudenței recente a Curții Constituționale Motto Se dedică regretatului profesor Tudor Drăganu, cu ocazia centenarului nașterii (2 decembrie 2012) Radu CARP Participarea la Consiliul European, temă care a suscitat intense dezbateri în vara anului trecut și a constituit unul dintre episoadele care au potențat conflictul între primul-ministru și Președinte, ce a culminat cu suspendarea acestuia din funcție și referendumul care a

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
1900, și mai ales după realizarea României Mari (1918), ideea regionalizării și-a făcut apariția tot mai des în diferite proiecte prezentate opiniei publice, fie de la tribuna Parlamentului, fie prin intermediul presei. În 1907 și apoi în 1912, conservatorul P. P. Carp, plecând de la ideea că în România județele și comunele erau incapabile să facă față cerințelor descentralizării administrative, a prezentat un regim administrativ pe baze regionale, al "dregătoriilor", respectiv al "circumscripțiilor regionale". După 1918, în favoarea regionalizării administrative se crease un larg

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
cu tendințe federaliste, precum cel al lui C.L. Negruzzi, la 1919, și Proiectul de Constituție al lui Romul Boilă, la 1931; 3. cele care veneau cu un regionalism administrativ mixt ce combina descentralizarea cu deconcentrarea la nivelul regiunii: proiectul lui Carp (1912), al Cercului de studii al PNL (1918), al lui C-tin Argetoianu (1921 și 1931) și al lui I. V. Gruia (1926). Dar cele care și-au găsit aplicarea în practică au fost mult mai puține. Prima experiență datează

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
PNL are o cvasi-comisie proprie pentru regionalizare, 20 martie 2013, online la http://www.ziare.com. Brebenel, Alina, Emil Boc acuză Guvernul că face regionalizare în interesul policienilor, nu al regiunilor, publicat 6 februarie 2013, online la http://adevarul.ro. Carp, Radu, "România: sistem politic și regim constituțional", în Sfera Politicii, nr. 44/1996, pp. 14-16. Carp, Radu; Stanomir, Ioan, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, Editura CH Beck, București, 2008. Călinoiu, Constanța; Duculescu, Victor, Drept constitutional și

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
Brebenel, Alina, Emil Boc acuză Guvernul că face regionalizare în interesul policienilor, nu al regiunilor, publicat 6 februarie 2013, online la http://adevarul.ro. Carp, Radu, "România: sistem politic și regim constituțional", în Sfera Politicii, nr. 44/1996, pp. 14-16. Carp, Radu; Stanomir, Ioan, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, Editura CH Beck, București, 2008. Călinoiu, Constanța; Duculescu, Victor, Drept constitutional și instituții politice, Lumina Lex, București, 2005. Ceterchi, Ioan (coord.), Istoria dreptului românesc, vol. II, partea a

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
of Human Rights in Kant and Locke", în Justification and Legitimacy: Essays on Rights and Obligations, Cambridge University Press, Cambridge, 2001. Stanomir, Ioan, De la pravilă la Constituție, Editura Nemira, București, 2002. Stanomir, Ioan, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008. Stanomir, Ioan, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007. Stanomir, Ioan, Nașterea Constituției. Limbaj

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
Berstein, Serge / 74, 288 Black, Jonathan 8 48, 289 Bobbio, Norberto / 180, 277, 289 Bocancea, Sorin / 107, 289 Boga, Bogdana / 155, 289 Bohnet, Iris / 183, 291 Brebenel, Alina / 155, 289 C Caillois, Roger / 96, 293 Carey, John M. / 89, 294 Carp, Radu / 90-91, 289 Călinoiu, Constanța / 86, 289 Ceterchi, Ioan / 133, 289 Chauvin, S. / 257, 288 Cioriceanu, George / 134, 289 Colescu, L. / 134, 289 Condorcet / 249, 282, 289 Constantinescu, Mihai / 81-82, 289 Cooper, Robert / 74, 289 Cornea, Andrei / 108-111, 289 Crăiuțu

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
revistei Polis, redactor și colaborator permanent al revistei Timpul și peer-reviewer al revistelor Sfera Politicii, Transilvania, South-East European Journal of Political Science și European Journal of Science and Theology. Din 2011, este Președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor. Radu CARP este Profesor doctor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Este MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nice (1996). Doctor în drept, Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2002). A

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
și Raluca Mariana Negulescu, op. cit. 40 Ioan Stanomir, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007, pp. 123 și urm. 41 Ioan Stanomir, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008, p. 265. 42 Olivier Duhamel, Les démocraties, Seuil, Paris, 1993, p. 179. 43 Idem, pp. 275-276. 44 Radu Carp, "România: sistem politic și regim constituțional

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008, p. 265. 42 Olivier Duhamel, Les démocraties, Seuil, Paris, 1993, p. 179. 43 Idem, pp. 275-276. 44 Radu Carp, "România: sistem politic și regim constituțional", în Sfera Politicii, nr. 44/1996, pp. 14-16. 45 Președinția României, Raportul Comisiei Prezidențiale de Analiză a Regimului Politic și Constituțional din România. Pentru consolidarea statului de drept, C.H. Beck, București, 2009, p. 37

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
Constituției la români SERGIU MIȘCOIU Participarea societății civile la revizuirea Constituției: retur istoric ... DORU TOMPEA O constituție simplă și clară pentru o națiune mare și puternică IOAN STANOMIR Necesitatea unui preambul AURELIAN CRĂIUȚU Câteva reflecții pe marginea revizuirii Constituției RADU CARP Este necesară revizuirea Constituției? IOAN STANOMIR Statul și caracteristicile sale CODRIN CODREA România "stat național unitar" RADU CARP Despre natura regimului politic românesc. Reflecții pe marginea... VASILE PLEȘCA O constituție liberală. Separarea puterilor IOAN STANOMIR Reforma regimului politic DANIEL ȘANDRU

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
și clară pentru o națiune mare și puternică IOAN STANOMIR Necesitatea unui preambul AURELIAN CRĂIUȚU Câteva reflecții pe marginea revizuirii Constituției RADU CARP Este necesară revizuirea Constituției? IOAN STANOMIR Statul și caracteristicile sale CODRIN CODREA România "stat național unitar" RADU CARP Despre natura regimului politic românesc. Reflecții pe marginea... VASILE PLEȘCA O constituție liberală. Separarea puterilor IOAN STANOMIR Reforma regimului politic DANIEL ȘANDRU Exerciții de "inginerie constituțională": ce fel de regim politic? SORIN BOCANCEA Pentru regimul semiprezidențial IOAN STANOMIR Reforma Parlamentului

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760

acestei cărți, Constantin Ostap, amintește de linia deschisă de vechii cronicari, apoi reluată de N.A. Bogdan, continuată de memorialiștii "Junimii" și ai "Vieții românești", cu Ana Conta-Kernbach, Ionel și Al. O. Teodoreanu (Păstorel), G.M. Cantacuzino, M. Sevastos, G. Topîrceanu, Mihai Carp, Mihai Codreanu, Rudolf Șuțu, Eugen Herovanu, Sandu Teleajen, Grigore T. Popa, N. Iorga, M. Sadoveanu, iar printre contemporani îi regăsește pe George Lesnea, Aurel Leon, Paul Miron, Grigore Ilisei, Ion Caproșu, Mandache Leocov, R. Onofrei, Nicolae Busuioc, Olga și Constantin

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
și cărturarului Mircea Vulcănescu: generația premergătoare (apărută după revoluția lui Tudor Vladimirescu 1821); generația pașoptistă (care a organizat revoluția politică națională, între care N. Bălcescu, Ion Brătianu, Golescu, Kogălniceanu, Rosetti, Avram Iancu); generația junimistă (reprezentată de intelectuali ai vechii aristocrații Carp, Negruzzi ș.a. la care s-au adăugat cărturari și scriitori ca Maiorescu, Eminescu, Creangă, P.P. Carp, V. Pogor). Ca spațiu de exprimare a ideilor a fost revista "Convorbiri literare". Această generație cuprinde două etape: una culturală, la Iași, una politică

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
a organizat revoluția politică națională, între care N. Bălcescu, Ion Brătianu, Golescu, Kogălniceanu, Rosetti, Avram Iancu); generația junimistă (reprezentată de intelectuali ai vechii aristocrații Carp, Negruzzi ș.a. la care s-au adăugat cărturari și scriitori ca Maiorescu, Eminescu, Creangă, P.P. Carp, V. Pogor). Ca spațiu de exprimare a ideilor a fost revista "Convorbiri literare". Această generație cuprinde două etape: una culturală, la Iași, una politică, la București. În Ardeal a existat generația memorandiștilor, inițiatoarea rezistenței împotriva politicii ungurești; generația socială (care

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
G. M., 19, 21, 26, 109 CANTEMIR, Dimitrie, domn al Moldovei (1710-1711), 15, 25, 47, 51, 72, 76, 81, 131 CAPROȘU, Ion, 19, 156, 254, 259 CARAGIALE, I. L., 69, 258 CARMEL, Shaul, 106 CAROL I, rege al României (1881-1914), 203 CARP, Mihai, 19, 68 CARP, P. P., 68 CATARGIU, Barbu, 111 CATARGIU, Lascăr, 108 CAUDELLA, Eduard, 64 CAZIMIR, Otilia, 71, 73 CĂILEANU, Al., 26 CĂLINESCU, Al., 115 CĂLINESCU, George, 81, 111, 131, 245 CĂMĂRUȚ, Mihai, 154 CÂNTEC, Florin, 115, 255 CÂNTEC

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
26, 109 CANTEMIR, Dimitrie, domn al Moldovei (1710-1711), 15, 25, 47, 51, 72, 76, 81, 131 CAPROȘU, Ion, 19, 156, 254, 259 CARAGIALE, I. L., 69, 258 CARMEL, Shaul, 106 CAROL I, rege al României (1881-1914), 203 CARP, Mihai, 19, 68 CARP, P. P., 68 CATARGIU, Barbu, 111 CATARGIU, Lascăr, 108 CAUDELLA, Eduard, 64 CAZIMIR, Otilia, 71, 73 CĂILEANU, Al., 26 CĂLINESCU, Al., 115 CĂLINESCU, George, 81, 111, 131, 245 CĂMĂRUȚ, Mihai, 154 CÂNTEC, Florin, 115, 255 CÂNTEC, Oltița, 255 CÂRDEI, Filimon

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]