8,983 matches
-
ei din dispozitivul "Declarației cu privire la întărirea securității internaționale", adoptată în unanimitate de Adunarea Generală a O.N.U., la 16 decembrie 1970. În termenii paragrafului respectiv, Adunarea Generală "reafirmă în mod solemn validitatea universală și necondiționată a scopurilor și principiilor Cartei ca bază a relațiilor dintre state, indiferent de mărimea lor, de situarea lor geografică, de nivelul lor de dezvoltare sau de sistemul economic și social și declară că încălcarea acestor principii nu poate fi justificată de nicio împrejurarea, de orice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Decalogul (pură coincidență!) de principii inclus în Actul Final sub forma unei declarații. Rezultat al unor negocieri îndelungate și al armonizării contribuțiilor diferitelor state participante, textul relativ la principii reprezintă cea mai însemnată dezvoltare în plan regional a principiilor înscrise în Carta O.N.U. Precizarea conform căreia "toate principiile enunțate "în Declarație" au o importanță primordială și, în consecință, ele vor fi aplicate în mod egal și fără rezerve, fiecare din ele interpretându-se ținând seama de celelalte" se înscrie pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fatalitate, ci se stabilește în baza acordului exprimat de statele riverane al căror teritoriu îl brăzdează și cu privire la care se instituie un regim prin care se știrbește din suveranitatea lor teritorială; dar și mai grav, încalcă principiile fundamentale înscrise în Carta O.N.U. (art. 2), în special egalitatea suverană a statelor; obișnuita plimbare a muscalilor peste Dunăre din trecut nu ar putea fi invocată în prezent, a constitui un drept pe care l-ar fi câștigat de a domina zona
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
2010, la Editura Lumina Lex. Adaug numeroase articole și studii pe aceste teme, în reviste române și în limbi străine. Alte lucrări sunt în șantier și în perspectivă. În 2010, am fost propus și ales în Comitetul pentru supravegherea aplicării Cartei privind limbile regionale și minoritare din 1992 a Consiliului Europei, ceea ce îmi permite să aprofundez un domeniu de mult îndrăgit, cel al promovării diversității culturilor și limbilor vorbite în Europa și în lume. * * * Problematica drepturilor omului a devenit astfel, pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de securitate și cooperare în Europa. Prima dintre ele accentua că, spre a fi eficiente și valabile, "răspunsurile la problemele importante ale Europei trebuie căutate și găsite exclusiv prin căi și mijloace pașnice, pe temeiul principiilor și metodele consfințite în Carta Națiunilor Unite, a căror respectare și aplicare riguroasă de către toți și față de toți oferă chezășia unei păci și securități trainice" (s.n.). Cea de-a doua idee majoră evidenția însăși finalitatea sistemului securității europene. În viziunea României, acesta "trebuie să constituie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
participante, a funcțiilor și atribuțiilor specifice. În fine, potrivit prof. Emmanuel Coppieters de la Institutul Regal de relații internaționale din Bruxelles, obiectivul securității europene putea fi cel mai bine atins "prin încheierea unui acord regional de securitate conform articolului 52 din Carta Națiunilor Unite". Un asemenea acord presupunea "înființarea unei organizații și elaborarea de proceduri capabile să prevină riscurile de conflict și diferendele oriunde ar putea surveni în Europa și să asigure rezolvarea lor pe cale pașnică între țări egale în drepturi". Referitor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ținut să sublinieze în cuvântarea sa din 21 iunie: "Este necesar ca acest organism să fie creația Conferinței, să fie al tuturor statelor interesate și să-și desfășoare activitatea în conformitate cu principiile generale ale dreptului internațional și cu prevederile corespunzătoare ale Cartei Organizației Națiunilor Unite. El ar urma, după părerea noastră, să examineze și să contribuie la soluționarea unor probleme importante pentru promovarea securității și cooperării în Europa"117. În încheiere, voi menționa, pentru întregirea tabloului, că la cel de-al treilea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
structurile euro-atlantice să fie promotoare active ale principiilor de bază ale dreptului internațional, să ajute la consolidarea rolului O.N.U., organizație cu vocație mondială, și nu să se substituie acesteia sau să o deturneze de la scopurile nobile înscrise în Carta sa. La urma urmelor, s-ar putea să aibă încă dreptate fostul prim-ministru britanic, W. Churchill, când afirma că: O.N.U. nu a fost creată pentru a ne duce în rai, ci pentru a ne feri de iad
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ultima sesiune, în ultimele zile ale acesteia, când se prefigura adoptarea întregului text prin consens. 38 Vezi Doc. A/8719 p. 22. 39 Textul elaborat în 1973, la Geneva, avea următorul conținut: "Primul recurs la forță în contradicție cu prevederile Cartei va constitui dovada, prima facie, a unui act de agresiune, deși Consiliul de Securitate poate, totuși, în conformitate cu prevederile Cartei, să conchidă că o determinare în acest sens nu ar fi justificată în lumina altor împrejurări relevante, incluzând ca probă scopurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
8719 p. 22. 39 Textul elaborat în 1973, la Geneva, avea următorul conținut: "Primul recurs la forță în contradicție cu prevederile Cartei va constitui dovada, prima facie, a unui act de agresiune, deși Consiliul de Securitate poate, totuși, în conformitate cu prevederile Cartei, să conchidă că o determinare în acest sens nu ar fi justificată în lumina altor împrejurări relevante, incluzând ca probă scopurile statelor implicate" (vezi Doc. A/9019). 40 Și care reprezintă, în parte, o propunere prezentată inițial de delegația română
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
surprinzător, s-au raliat și alte delegații est-europene, de obicei "recalcitrante" la propunerile noastre de text, a avut succes. 45 "Nimic din prezenta definiție nu se va interpreta că ar lărgi sau ar diminua într-un mod oarecare întinderea dispoziției Cartei privind cazurile în care folosirea forței este legitimă. Nici o considerație de orice natură ar fi, politică, economică, militară sau de altă natură, în legătură cu politica internă sau externă a unui stat nu poate justifica o agresiune cum e definită aici" (Doc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
sau de altă natură, în legătură cu politica internă sau externă a unui stat nu poate justifica o agresiune cum e definită aici" (Doc. A/1879, p. 16). 46 Doc. A/AC. 134/L. 37/Add. 1, p. 9 (II). 47"Potrivit Cartei, singură O.N.U. (prin intermediul Consiliului de Securitate în exercitarea responsabilităților sale principale de menținere a păcii și securității internaționale) are dreptul (este competentă) să recurgă la forță în exercitarea funcției ce-i incumbă de menținere a păcii și securității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
U. (prin intermediul Consiliului de Securitate în exercitarea responsabilităților sale principale de menținere a păcii și securității internaționale) are dreptul (este competentă) să recurgă la forță în exercitarea funcției ce-i incumbă de menținere a păcii și securității internaționale. Totuși, conform Cartei, folosirea forței este, de asemenea, legitimă în cazul vizat de paragraful 2 de mai jos sau dacă intervine în aplicarea dispozițiilor art. 53 din Cartă. Dreptul natural de legitimă apărare individuală sau colectivă al unui stat nu poate fi exercitat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în exercitarea funcției ce-i incumbă de menținere a păcii și securității internaționale. Totuși, conform Cartei, folosirea forței este, de asemenea, legitimă în cazul vizat de paragraful 2 de mai jos sau dacă intervine în aplicarea dispozițiilor art. 53 din Cartă. Dreptul natural de legitimă apărare individuală sau colectivă al unui stat nu poate fi exercitat decât în cazul unui atac armat (agresiune armată) săvârșit de un alt stat, conform art. 51 și 53 din Cartă" (Doc. A/8, p. 16
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
aplicarea dispozițiilor art. 53 din Cartă. Dreptul natural de legitimă apărare individuală sau colectivă al unui stat nu poate fi exercitat decât în cazul unui atac armat (agresiune armată) săvârșit de un alt stat, conform art. 51 și 53 din Cartă" (Doc. A/8, p. 16). 48 Doc. A/8719, p. 12 și în special Doc. A/9019 (raportul sesiunii a VI-a a Comitetului special pentru definirea agresiunii). 49 Azi acest text e ușor căzut în desuetudine. 50 I. Voicu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
1943, războiul urmându-și cursul spre un apropiat sfârșit, urmărindu-se desprinderea noastră de coaliția antihitleristă. Cireșul de care este vorba era plantat într-un sol oarecum nisipos, cu mare nevoie de umiditate. Am pregătit sădirea acestor cireși ca la... carte. Am pregătit un material mocirlos din bălegar amestecat cu gunoi vegetal provenit din frunzele putrezite, la care am adăugat și ceva boabe de orz, care încolțind mai repede, formau un strat de rădăcini firoase ce se împleteau în jurul rădăcinilor proaspăt
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Află acum că la 17 mai 1693 (7201) „Acsinie spătăroaie a repoasatului Darie spătarul” și cu toți fiii ei dăruiește mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust „Poiana lui łigan”. Pe urmă, la 25 mai 1741 (7249), Grigore Ghica voievod arată: „Dat-am carte domniei mele acestor 7 oameni de la Păscăloaie... ce sânt poslușnici sfintei mănăstiri Sântu Ioan din Iași, dați cu hrisov de la domnia mea... să fie volneci cu cartea domniei mele a se apăra despre toți zapciii,... lor să le dea pace
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
confruntat cu bătrâna Împărăteasă, Înfricoșătoare fiică a Cerului, ei se temeau de Asia. Persia va fi fost oare diferită? Răspundeam cu hotărâre „da”, având Încredere În democrația care se năștea. Într-adevăr, tocmai fusese promulgată o Constituție, ca și o cartă a drepturilor cetățenești. Se Întemeiau cluburi În fiecare zi, ca și ziare, nouăzeci de cotidiene și de hebdomadare În câteva luni. Se intitulau Civilizație, Egalitate, Libertate sau, mai pompos, Trâmbițele Învierii. Erau citate frecvent În presa britanică sau În jurnalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
moare, de aceea vor să ne invadeze și să ne ocupe teritoriul ca să nu mai moară nici ei. În două zile, cu marșuri forțate și cu drapelele În vânt, cântând cântece patriotice ca marseieza, ça ira, maria da fonte, imnul cartei, nu vei vedea nici o țară, banniera rossa, a portuguesa, god save the king, internaționala, deutschland über alles, chant du marais, as stars and stripes, soldații se Întoarseră la posturile de unde veniseră, și acolo, Înarmați până În dinți, așteptară hotărâți atacul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Declarația garanta exercitarea drepturilor și libertăților democratice pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de etnie, limbă și religie, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki și ale documentelor adoptate ulterior Cartei de la Paris pentru o nouă Europă. Se manifestă, în anii din urmă, minimalizarea și chiar trecerea sub tăcere a importanței Declarației de Independență, supraevaluându-se semnificația altor decizii, scoțându-le din contextul politic respectiv. Prof. univ. Al. Moșanu, membru de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
eliminarea actelor de injustiție și abuz comise prin recurgerea la forță, dictat și anexiuni atît în perioada premergătoare, cît și în timpul desfășurării celui de-al II-lea război mondial, în deplin consens cu principiile Actului Final de la Helsinki și ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă. Procedînd astfel, ar fi nu numai un act firesc de justiție, în deplină corcondanță cu exigențele dreptului și moralei internaționale și ale noii gîndiri și conlucrări politice contemporane, dar și o contribuție de o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în Europa și în lumea de democratizare, de afirmare a libertății, independenței și unității naționale, ed edificare a statelor de drept și de trecere la economia de piață; REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O. N. U., Actului final de la Helsinki și normelor de drept internațional; APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrșirii unui act de justiție, în cocordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în lume în această materie; ADRESEAZĂ Organizației Națiunilor Unite cererea de a fi admisă ca membru cu drepturi depline în organizația mondială și în agențiile sale specializate; DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki și la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa și la mecanismele sale; CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
drepturilor sociale, economice, culturale și a libertăților politice ale tuturor cetîțenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparținînd grupurilor naționale, etnice, lingvistice și religioase aparținînd grupurilor naționale, etnice, lingvistice și religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki și ale documentelor adoptate ulterior Cartei de la Paris pentru o nouă Europă. Așa să ne ajute Dumnezeu ! Anexarea Basarabiei în anul 1940..., p. 93-96. Guvernul României recunoaște independența Republicii Moldova. 27 august 1991, București Guvernul României a primit cu deosebită bucurie Declarația Parlamentului Republicii Moldova cu privire la proclamarea independenței
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu trebuie să repete drumurile de început ale Luvrului și British Museum, nici să cadă în capcana falsificării prin intervenții neadecvate a unei memorii de dragul reprezentării cu orice preț, aceasta fiind concluzia la care au ajuns specialiștii care au adoptat Carta de la Roma în anul 197222. Deoarece memoria, care în sine deține multiple funcții sociale, operează în mod curent cu coduri sociale în nevoia de concretizare a obiectelor; ceremonii și ritualuri care pun în mișcare "matricea internă" a acestora, determinînd o
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]