1,424 matches
-
de calcul; folosește tehnologia laser și conține date în format text și/sau multimedia. Se clasifică în funcție de conținut în: baze de date, documente digitale și periodice electronice. ... 8. Alte documente: orice alte categorii de documente nonelectronice: documente de muzică tipărită, cartografice, grafice, numismatice; diagrame, documente tridimensionale, ansamblurile multimedia, documentele în braille, jocuri, jucării etc. 10-11. Periodice curente: numărul total de titluri de periodice (nelegate) intrate într-o unitate administrativă pe parcursul anului financiar și numărul total de abonamente la periodice realizate până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215578_a_216907]
-
cotează la 050, iar publicațiile periodice și serialele se clasifică și se cotează la domeniu. 2. MICROFORMAT = termen generic care se referă la orice suport, în mod obișnuit film, care conține microimagini. Sunt incluse aici microfișele și microfilmele. 3. DOCUMENT CARTOGRAFIC = reprezentarea convențională, la scară redusă, a fenomenelor concrete sau abstracte care pot fi localizate în spațiu și timp. Sunt incluse aici: hărțile cu două sau trei dimensiuni, globurile, planurile, modelele topografice, hărțile în relief și reprezentările aeriene. 4. DOCUMENT DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215578_a_216907]
-
A.2/4.16│Sistem de punte integrat │Spațiu necompletat intenționat. A.2/4.17│Amplificator de │- Regula V/18, │- Rezoluția A.694(17) a IMO, │- EN 60945 A.2/4.18│Sistem de recepție A.2/4.21│Material cartografic Punctul a fost mutat la A.1/4.45. │pentru radarul de bord A.2/4.22│Dispozitiv pentru A.2/4.23│Dispozitiv pentru A.2/4.24│Indicator de împingere │- Regula V/18, │- Regula V/19, │- EN 60945
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234387_a_235716]
-
HOTĂRÂREA nr. 922 din 21 septembrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 28 septembrie 2011. Articolul 19 Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, are următoarele obligații: a) punerea la dispoziție a materialului cartografic, în format digital, pentru municipiile și orașele din România, necesar împărțirii teritoriului în sectoare de recensământ; ... b) realizarea împărțirii pe baza produselor cartografice deținute de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a datelor privind localitățile și populația, puse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235565_a_236894]
-
prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, are următoarele obligații: a) punerea la dispoziție a materialului cartografic, în format digital, pentru municipiile și orașele din România, necesar împărțirii teritoriului în sectoare de recensământ; ... b) realizarea împărțirii pe baza produselor cartografice deținute de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a datelor privind localitățile și populația, puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, și a numărului de locuințe de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235565_a_236894]
-
de recepție A.2/4.19 │Compas magnetic pentru │- Reg. X/3, │- Rez. Rectificarea 1 (2008). A.2/4.20 │Sistem de control al │- Reg. X/3, │- Rez. A.694(17) a IMO, │- EN 60945 A.2/4.21 │Material cartografic Punctul a fost mutat la A.1/4.45. │ │ │pentru radarul de bord A.2/4.22 │Dispozitiv pentru A.2/4.23 │Dispozitiv pentru A.2/4.24 │Indicator de împingere │- Reg. X/3, │- Rez. A.694(17) a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177650_a_178979]
-
MARCU BOTZAN HIDRONIMIE ROMÎNEASCĂ SAU BOTEZUL APELOR EDITURA ACADEMIEI ROMÎNE București, 2002 I Câte ceva despre Spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic O formă perfectă... Dacă privești o reprezentare cartografică simplificată a pământului românesc, cu ușurință poți face câteva constatări esențiale. Ce este esențial în simplitatea și rotunjimea lui decât oul mitic al lui Brîncuși? Pentru că aceasta este forma acestui pământ. Din miezul lui, adică din lanțul inelar al Carpaților
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
iar recent tăierea marei bucle de la Murighiol, pe brațul Sf. Gheorghe, care contribuie, ca efect secundar, la amplificarea debitului. La încheierea acestui capitol introductiv, este de menționat studiul lui Marin Popescu-Spineni, în care se identifică o lungă listă de izvoare cartografice, istorice și geografice, privind hidrografia și hidrologia Spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic10. II Cum numesc românii apele lor și de câte feluri sunt Care sunt și de unde provin câteva cuvinte legate de ape. Cuvântul românesc apă își are rădăcina în indoeuropeanul ap. Tot atât de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în balade și colinde, desigur mai noi, este numită Marea Neagră, precum în colindul "Mînăstirii Albe", de pe "prundul" Mării 17. Pentru Dimitrie Cantemir, cărturar român de la începutul secolului XVIII, numele Mării Negre, din "Descrierea Moldovei", este Marea Neagă, așa cum îl consolidaseră lucrările cartografice ale Evului mediu. De la Insula Peuce la Grindul Caraorman. Istoria celor două insule ale Mării Negre corespunzând litoralului dobrogean leagă mitologia vechilor greci cu aceea a poporului român. Ne vom referi mai întîi la Peuce, identificată astăzi cu marele grind acoperit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
castrul de la capătul său estic. De la "Tabula Peutingeriană" la cronicile Evului mediu din secolul al XIV-lea, nu avem știri despre râul Jiu, nici despre așezările din zona Craiovei sau despre vreun drum care să le traverseze. O primă reprezentare cartografică medievală a cursului Jiului și a unei așezări importante în zona Craiovei o găsim în Codex latinus Parisinus. Studiat și prezentat de I. Dumitriu-Snagov33, acest codex ne oferă cea mai veche reprezentare cartografică a Țărilor Române. Datat către finele secolului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
care să le traverseze. O primă reprezentare cartografică medievală a cursului Jiului și a unei așezări importante în zona Craiovei o găsim în Codex latinus Parisinus. Studiat și prezentat de I. Dumitriu-Snagov33, acest codex ne oferă cea mai veche reprezentare cartografică a Țărilor Române. Datat către finele secolului al XIV-lea, redă râul Jiu - Zi34, între Dunăre - Danubio și Olt - Holta; pe Zi, ponte de Zicho - Podul Jiului, iar la capătul podului, pe stânga apei, Ponssiona, o așezare importantă figurată ca
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fără îndoială, nu se mai folosea. Găsim în "Tabula modernă" a lui Nicolaus Germanus, din 1507, între Severin și râul Olt marcată o localitate numită Prosa 40, ce ne amintește de Possiona-Podul Jiului, în zona orașului care întîrzia să apară cartografic sub numele modern de Craiova. În trei hărți de la finele secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVIII-lea, datorate lui Mathias Cinthius (1567), Mercator (1594) și Hulsius Lavinius (1630), găsim marcat în Oltenia Jiul sub numele de Zul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
urmare, s-ar părea că numele Jiului s-a păstrat ca atare din antichitatea preromană, episodul Rabon fiind limitat la perioada administrației romane. Această întreagă discuție în jurul originii numelui unui râu ca Jiul, cu o largă folosire a unei documentații cartografice în evoluție și prin confruntarea cu desfășurările istorice, poate susține și ilustra importanța unei astfel de abordări dinamice și complexe, justificând totodată spațiul considerabil afectat ei în economia lucrării de față. Dunărea - "fluviul cu două nume". Literatura antică se ocupă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
M., Începuturile hidrotehnicii pe teritoriul României, Edit. Tehnică, București, 1989. 8 Griselini Fr., Istoria Banatului Timișan, București, 1926. 9 Kolosváry E., Les travaux de régularisation et d'endiguement en Hongrie, Budapest, 1900. 10 Popescu-Spineni M., România în izv. geogr. și cartografice, București, 1978. 11 Homorodean M., Elemente de istorie a limbii, Deva, 1977. 12 Atlasul cadastrului apelor din RPR, I-IV, Brașov, 1964-1968. 13 Botzan M., op. cit., 1984. 14 Izvoare privind ist. României, I, Ed. Acad. RPR, Buc., 1984 (pp. 107-113
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
România fiind primul stat din "Pactul de la Varșovia" care a beneficiat de această concesie. Cu o lună mai tîrziu, Ceaușescu a participat la întîlnirea anuală din Crimeea a statelor "Pactului de la Varșovia". El a acceptat să autorizeze desfășurarea unor aplicații cartografice în România și a întreținut, mai tîrziu, niște convorbiri particulare cu Brejnev. Unul din subiectele abordate a fost interesul României pentru importul de petrol și gaz din Uniunea Sovietică 1595. Președintele român voia, totuși, să dezvolte comerțul cu Washingtonul. Bogdan
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
regiuni, 1870-1940 / 147 Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 / 199 Figura 9. Modelul apusean de societate națională / 225 Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională / 226 Figura 11. Arborele genealogic al PCR / 323 Figura 12. Ipostaze cartografice ale unității / 358 Figura 13. Valorile percepute de elevi ca fiindu-le transmise în procesul educațional, N = 5.861 / 384 Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N = 5.861 / 385 Introducere Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul Memoria stă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din aspirațiile lor fundamentale" (Scurtu et al., 1999, p. 95). La pagina 16, manualul scris de I. Scurtu et al. prezintă o hartă a statelor medievale românești care sunt reprezentate ca alcătuind o singură entitate politică unitară. Figura 12. Ipostaze cartografice ale unității Sursa: Stânga: I. Scurtu et al., 1999, p. 16 (Țările Române în secolele XIV-XVI depictate ca alcătuind o entitate politică singulară și unitară); Dreapta: D.C. Giurescu et al., 2006, coperta II (harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
I. Scurtu et al., 1999, p. 16 (Țările Române în secolele XIV-XVI depictate ca alcătuind o entitate politică singulară și unitară); Dreapta: D.C. Giurescu et al., 2006, coperta II (harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova], cât și Cadrilaterul, exprimând cartografic tentația iredentismului românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același manual, expresie a naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1.3. Categorie: [] Monument [] Ansamblu [] Sit 1.4. Denumirea actuala ........................................... 1.5. Denumiri anterioare ......................................... 1.6. Denumirea originară ......................................... 2. Localizare administrativă/ Amplasament 2.1. Localitate ................................................. 2.2. Stradă ....................... nr. ......................... 2.3. Sector ............... /Județ .............................. 2.4. Cod poștal ................................................. 2.5. Referințe cartografice/ Toponimie ........................... ................................................................. ................................................................. 2.6. Referințe privind zona de protecție a monumentului istoric ................................................................. ................................................................. ................................................................. 2.7. Date cadastrale ............................................ ................................................................. 2.8. Reglementările urbanistice în care se înscrie .............. ................................................................. 2.9. Categoria de arhitectură ................................... 2.10. Tipul de folosință sau funcțiunea ......................... 2.11. Folosință actuala ......................................... 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150580_a_151909]
-
3 4902.90.90 -- Altele - 3 4903.00.00 Albume sau cărți cu ilustrații și cărți de desenat sau colorat, pentru copii - ex 4904.00.00 Partituri muzicale manuscrise sau imprimate, chiar ilustrate sau legate - 3 49.05 Hărți, lucrări cartografice și hărți similare de orice fel, inclusiv atlase, hărți de perete, planuri topografice și globuri, imprimate: 4905.10.00 - Globuri - 10 - Altele: 4905.91.00 -- Sub formă de cărți sau de broșuri - 3 4905.99.00 -- Altele - 3 4906.00
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
IMO, │- ISO 17884 (2004), │B + D │ │ │navele de mare viteză │- Rez. MSC.36(63)- │- Rez. MSC.36(63)-(Cod HSC │- EN 60945 X/3, │- Rez. X/3, │- Rez. A.694(17) a IMO, │- CEI 61108-4 A.1/4.45│Material cartografic │- Reg. V/18, │- Reg. V/19, │- EN 60936-3 (2002), │B + D X/3, │- Rez. A.817(19) a IMO, │- seria EN 61162, │B + F A.2/4.21│ │(Cod HSC 1994) 13 a │- Rez. MSC.36(63)-(Cod HSC │- CEI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222828_a_224157]
-
punte Spațiu necompletat intenționat. A.694(17) a IMO, │- EN 60945 X/3, │- Rez. MSC.164 X/3, │- Rez. X/3, │- Rez. (2002). A.2/4.20│Sistem de control al │- Reg. X/3, │- Rez. A.2/4.21│Material cartografic Punctul a fost mutat la A.1/4.45. │ │ │pentru radarul de bord A.2/4.22│Dispozitiv pentru A.2/4.23│Dispozitiv pentru X/3, │- Rez. X/3, │- Rez. A.2/4.27│Indicator al unghiului A.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222828_a_224157]
-
HOTĂRÂREA nr. 922 din 21 septembrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 28 septembrie 2011. Articolul 19 Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, are următoarele obligații: a) punerea la dispoziție a materialului cartografic, în format digital, pentru municipiile și orașele din România, necesar împărțirii teritoriului în sectoare de recensământ; ... b) realizarea împărțirii pe baza produselor cartografice deținute de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a datelor privind localitățile și populația, puse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218080_a_219409]
-
prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, are următoarele obligații: a) punerea la dispoziție a materialului cartografic, în format digital, pentru municipiile și orașele din România, necesar împărțirii teritoriului în sectoare de recensământ; ... b) realizarea împărțirii pe baza produselor cartografice deținute de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a datelor privind localitățile și populația, puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, și a numărului de locuințe de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218080_a_219409]
-
HOTĂRÂREA nr. 922 din 21 septembrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 28 septembrie 2011. Articolul 19 Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, are următoarele obligații: a) punerea la dispoziție a materialului cartografic, în format digital, pentru municipiile și orașele din România, necesar împărțirii teritoriului în sectoare de recensământ; ... b) realizarea împărțirii pe baza produselor cartografice deținute de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a datelor privind localitățile și populația, puse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249320_a_250649]