4,822 matches
-
că Justiția Română veghează la respectarea CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI și apără demnitatea cetățenilor români. Chiar dacă acest denut penal vine numai din partea mea acum, vă asigur că mulți cetățeni români sunt la fel de indignați - domniile voastre nu ?? - și pretind cetățeanului Horia Roman Patapievici sa ceara scuze publice, verbal și în scris, cetățenilor români pe care el îi consideră omuleți patibulari, tarați, roși de spirocheta româneasca. De asemenea să părăsească funcția de președinte al institutului cultural român. Atât. Dr. Padeanu Dumitru 20 August 2006 Winnipeg - Canada
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
01 martie 2012. Și ce dacă-i 1 Martie? Vestitorul Primăvara asta oare mă voi dezbăra de tine cu speranțe-ncrucișate, cu nopți calme și senine? Am scăpat din iarna cruntă zgribulit, firav și totuși zornăindu-mi clopoțeii și mănușile din ceară; lotuși în zăpada înghețată biruită de-un sor vesel... iară captivat de-a ta menire am lansat o circulară. Primăvara asta oare mă voi sătura de tine ? Mărțișor Primește de la mine un mărțișor fictiv. chiar de nu-ti place va
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
un trofeu zbârlit ... Citește mai mult Și ce dacă-i 1 Martie?Vestitorul Primăvara asta oare mă voi dezbăra de tinecu speranțe-ncrucișate, cu nopți calme și senine? Am scăpat din iarna cruntă zgribulit, firav și totușizornăindu-mi clopoțeii și mănușile din ceară; lotușiîn zăpada înghețată biruită de-un sor vesel... iarăcaptivat de-a ta menire am lansat o circulară.Primăvara asta oare mă voi sătura de tine ?Mărțișor Primește de la mineun mărțișor fictiv.chiar de nu-ti placeva sta la pieptul tăuca
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
de ploaie Poate într-o zi vei regreta că nu mai întâlnit și vântul flutură buzele ca frunzele toamna și ochii tăi erau mărgele de șoapte pe piept necunoscut Poate într-o zi ne vom oferi din nou bilețele de ceară cu semne scrijelite de dorința dragostei târzie cu stelele unei seri rătăcite pe poșeta de goblen Poate într-o zi adierea de vânt îți aduce numele meu cum furtuna de vară în paharul cu apă rămas pe terasa în care
ADIERE DE VÂNT, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371054_a_372383]
-
vei vrea pricepe - înțelege ce e cu mine - e numai neat - să nu uiți că sînt mort după tine - ești flacăra din mine cu gîndul cu trupul și sufletu-ți zîmbesc iubirea mea de primăvară. Piticul meu și nu de ceară nici de vis - dar crede-mă și înțelege-mă căci te iubesc - ajută-mă ca să nu mor căci tu esti totul pentru mine. Timp am e adevărat - prinzîndu-mă în scrieri de bibliotecă - citesc și iar citesc și mai glumesc cu
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
parcurgem întinderi în eter nesiguri le-acordăm în gesturi teatrale că suntem cântăreții unui zeu stingher și nu lăsăm o notă să scape-n fals afară pe toate le-ntonăm melodios în cor pe portativ de astre se-nvârt ace de ceară topind în rezervații iubirile ce dor va fi o răzvrătire, alt început de lume lumina curățită va fulgura-n vreun fel sar haite deghizate cu botnițe și spume amușinând sălbăticii ținute la rastel vom dezveli cununi trase-n înalt de zmee
SONURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371114_a_372443]
-
viața amară, Stând pribeag în fața sorții, călător uitat prin gară ? Cine va învinge răul ce emană din latrine Și va pune iarăși frâul celui ce din iad revine ? Așa gândeam singur aseară, pribegit în vagi coșmaruri, Călător la porți de ceară, preacurvit doar în năravuri. Mi-aș dori să fiu cel care va supune mortăciunea - Sunt rebut sau doar se pare, mi se simte goliciunea. Referință Bibliografică: NOAPTEA DE SÂNZIENE (SAU NONȘALANȚA NEGATIVULUI ALFA) / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NOAPTEA DE SÂNZIENE (SAU NONŞALANŢA NEGATIVULUI ALFA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371120_a_372449]
-
am văzut o lumină pâlpâind, am ieșit afară. bunicul mă aștepta în cerdac avea în față o lumânare aprinsă și mânca dintr-un colac - mamă, tată, veniti să vi-l vedeți pe bunicul am deschisușa și le-amarătat picăturile calde de ceară și fărâmăturile rămase - e bolnav ăsta micu' ziceau ei noi nu vedem nimic și se duceau din nou la culcare capriciu față în față metereze, archebuze și baliste care flutură batiste din ținuturi calabreze nu e vorba de baliste, de
CAPRICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371148_a_372477]
-
vei vrea pricepe - înțelege ce e cu mine - e numai neat - să nu uiți că sînt mort după tine - ești flacăra din mine cu gîndul cu trupul și sufletu-ți zîmbesc iubirea mea de primăvară. Piticul meu și nu de ceară nici de vis - dar crede-mă și înțelege-mă căci te iubesc - ajută-mă ca să nu mor căci tu esti totul pentru mine. Timp am e adevărat - prinzîndu-mă în scrieri de bibliotecă - citesc și iar citesc și mai glumesc cu
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
savoarea cea de mure, simt gurița ta iubită. / Și-n cărarea șerpuită, raze blânde-n curcubeu / Împletesc șirag, aevea, cu iubire, pasul tău.”. În lumea de vise și idealuri dintre cer și pământ, poeta plutește cu aripi confecționate, nu din ceară, precum Icar, ci din petale de flori. Autoarea are și o explicație deconcertantă pentru aceasă stare binecuvântată de bine: “Azi sunt fericită fără motiv! // Azi sunt fericită fără motiv! / Un motiv ar fi totuși, / aripile de fluture în zbor. Știți
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
Sunt afine ce plâng dulceață, Sunt diamantele neprețuite ale naturii, Când Evă îmi ești în fiecare dimineață... Soare îmi ești din zi și până-n seară, Iar în razele de Lună îmi ești lumină... Iar eu sunt fluture cu aripe de ceară, Care spre tine încearcă să revină... Of, dar cât ești de departe...! Și câți fiori se scurg într-o secundă... Căte clepsidre de secunde-s sparte Și cât nisip morganic ne inundă... Ochii tăi iubito, sunt universuri, Sunt secunde scurse
FRUMOASA DIN CLEPSIDRĂ de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371287_a_372616]
-
nr. 685 din 15 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului A venit aseară cu-o trăsură, L-a adus un înger mai de sus Nu voia să vină dar, supus A bătut tot drumul o măsură Și trăsura lui era de ceară Dar venind jandarmii cu toptanul Și mandate pământești să-i ceară Acte și să-i vadă geamantanul, A trecut ca duhul prin pereți; Nu-l simțiți prin suflet cum adie? De aceea nici n-o să-l vedeți: Domnul Liszt e
DOMNUL LISZT de ION UNTARU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344767_a_346096]
-
mit politic. Oameni politci caută soluții pentru ei, nu pentru țară. Lipsesc cu desăvârșire viziunea pe termen lung, harta viitorului și metoda. Se gândește mic și se acționează și mai mic. Populația României continuă să se închine la zei de ceară arși în cuptoarele unei tranziții nesfârșite, sub toga cărora se ascunde marea fraudă. Creionez bilanțul decadenței, atunci când civilizația, ca fruct al mucii și pasiunii, nu este înțeleasă: genialitatea copiilor abandonată și familia distrusă ca și concept. Ce țară este aceea
LIBERTATEA CA DESTIN de CĂLIN GEORGESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344781_a_346110]
-
erau date cu roșul curvelor de stradă, ținând pretinsa dreptate în mână. Flăcările nu luminau cu întuneric, decat drumuri fără sens. Ziua începuse cu lungi șiruri de dricuri, satanice, ce așteptau să intre în clădirea monstruoasa. Intrau cu chipuri de ceară ce duceau mortea-n lumea așteptării, visului de mâine. De pe pereții încăperilor, fugise viața. Erau zugrăvite fără lumină. Devenise morminte. La capătul cosciugelor înșirate, stăteau pe piedestalul morții grămeze de monezi înșiruite-n stive. Bătrânețea gârbovita, numără anii omenilor furați, în
INALTA CURTE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345795_a_347124]
-
singur anotimp... Acarul plânge pe o dungă Cu-n ochi ascuns de umbre reci Un călător ar vrea să strângă O urmă-a ta, când, singur treci... Haloul dincolo de gară Lumini lăptoase-aprind pe cer Un câine roade-un os de ceară Și se ascunde-n vis, stingher... Și clipe pleacă-ncet și zorii Se cuibăresc în trenul sorții Mai pleacă astăzi, iar cocorii Noi așteptăm un tren al morții... Referință Bibliografică: Nu aștepta / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NU AŞTEPTA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345912_a_347241]
-
cafeaua ta amară Din praf târziu cu armonii de seară. Când am simțit că-ncep să mă înec M-am agățat de norul cel mai sec Și a plouat cu noi, a câta oară, Cu hohot ars în dinastii de ceară?! M-ai luat de mână ca și cum n-ai ști Că veacul nostru are doar o zi, Atunci ne-am prins în torțe-amăgitoare Lâng-un pian pe-un semn de întrebare. Și-acum simt gerul, încă n-a apus, Căldura s-a-ndreptat în
CAFEA AMARĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346011_a_347340]
-
de tine pe veci m-am golit de timp și poteci de cer m-am golit și de lună m-am golit de ploi și furtună de vise de oameni păgâni de golul ieșit din fântâni cu cumpene albe de ceară din noaptea senină de vară cu ciuturi dogite și sparte plecate din zare departe m-am golit de viață de sfinți de frați de bunici și părinți m-am golit de tine iubire m-am golit de mine de fire
M-AM GOLIT... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346055_a_347384]
-
talpă din scoarță de tei/ agale/ venind din veacuri ancestrale/ se strecoară printre ei/ ca o femeie tânără/ și dornică de dragoste/ în mână cu o carte/ în mileniul viitor/ mai departe... Anca Florentina Popescueste chimistă de amintiri, iar în ceara clepsidrelor află haikuuri sau tocuri de 15, cadouri de Seară de Ajun. Iată aici un text vorbind despre dragostea față de abecedarul de demult: Șine de tren -/ întâlnind o iubire/ pierdută demult. Camelia Ioniță Mikescha văzut la Tulcea cum ninge cu
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
a rămas uluit câteva clipe, și-a șters ochii să n-aibă cumva halucinații și i-a răspuns stingher: -Sunt încântat, doamnă, uimit chiar, de prezența grațioasei dumneavoastre persoane! I-a luat mâna în mâna lui, o mână rece, de ceară, i-a ridicat-o și i-a sărutat vârful degetelor: -Veronica Micle! - s-a recomandat ea scurt și a zâmbit. Acum bănuiala devenise certitudine, ea era, cea de atunci, cea pe care o cunoștea și o visase de atâtea ori
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
cu pata vorbitoare a unui chip de lut pe vatra înghețată umbra de grâu așteaptă să fie coaptă-n firea omului fără chip în întuneric zale din lanțul fără capăt lasă în pumnul strâns în veacul liberării o lacrimă de ceară din lumânare-arzândă pe pat de fier tot câmpul de lănci în căutare de soare cântă-n inimi: Lumina va veni... Anne Marie Bejliu 19 aprilie 2014 Referință Bibliografică: umbra de grâu / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
UMBRA DE GRÂU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347844_a_349173]
-
grădina din fața casei. Bucuria noastră era în toi când tata se pregătea să scoată miere. Atunci mă trimitea în vale, să aduc centrifuga de la un om din sat. Lua tacticos câte o ramă din stup, o aducea în casă, decojea ceara de căpăcire a fagurilor, punea câte patru rame în centrifugă, acoperea deasupra cu un capac și începea să învârte de o manivelă. Mierea sărea din celule și curgea jos în centrifugă, de unde curgea într-un vas mare pus dedesubt. Nu
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
centrifugă, acoperea deasupra cu un capac și începea să învârte de o manivelă. Mierea sărea din celule și curgea jos în centrifugă, de unde curgea într-un vas mare pus dedesubt. Nu ne dădea miere curată, mai întâi trebuia să mâncăm ceara cu miere de la descăpăcirea fagurilor. La sfârșit ne dădea și o farfuriuță de miere curată, proaspătă, cu o cană de apă alături. Trebuia să fim atenți cât mâncăm, să nu ni se facă rău de la prea multă miere. Dar erau
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
trebuia să pună în stup borcane cu sirop de zahăr, să-și completeze albinele rezervele. Când recolta de miere era bună, tata începea negoțul cu borcanele cu miere. Mai câștiga un ban pentru casă. În fiecare an topea ramele cu ceara învechită, înnegrită. După topire ceara devenea galbenă ca aurul. Apoi se ducea la un om care avea o presă, cu care făcea faguri noi de ceară, cu celulele doar vag inițiate, restul completau albinele ca să devină faguri noi. Odată plecă
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
borcane cu sirop de zahăr, să-și completeze albinele rezervele. Când recolta de miere era bună, tata începea negoțul cu borcanele cu miere. Mai câștiga un ban pentru casă. În fiecare an topea ramele cu ceara învechită, înnegrită. După topire ceara devenea galbenă ca aurul. Apoi se ducea la un om care avea o presă, cu care făcea faguri noi de ceară, cu celulele doar vag inițiate, restul completau albinele ca să devină faguri noi. Odată plecă tata în sat, cu treburi
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
cu miere. Mai câștiga un ban pentru casă. În fiecare an topea ramele cu ceara învechită, înnegrită. După topire ceara devenea galbenă ca aurul. Apoi se ducea la un om care avea o presă, cu care făcea faguri noi de ceară, cu celulele doar vag inițiate, restul completau albinele ca să devină faguri noi. Odată plecă tata în sat, cu treburi, ne lăsă nouă instrucțiuni cum să păzim să nu fugă roiurile. Când vom vedea că albinele au ieșit foarte multe din
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]