6,690 matches
-
corectă a cuvintelor, respectarea pauzelor în vorbire, ritmul vorbirii, intensitatea vocii Repetă după mine! (exersarea accentuării corecte a cuvintelor), Păcălitorul din cuvinte (actualizarea prin joc a formelor omografe: copii, copii; veselă, veselă; Andrei, Andrei), Jocul telegrafului/ Stop! (variante de joc centrate pe rolul pauzei în vorbire), Ne grăbim...ne relaxăm (diferențe de ritm al vorbirii), În împărăția lui Șopticel, Telefonul fără fir, Aproape departe, Ne jucăm cu...sonorul (diferențieri ale intensității cu care se pronunță pentru ultimul exemplu, palete cu +, sau
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
distincție interpretabilă din punctul de vedere al faptului că există numeroase creații literare cu valențe nuanțate pentru cititori de vârste diferite); * literatura pentru copii vs. literatura despre copii 308 opoziție inclusă în sistem din rațiunea punctării existenței unor creații literare centrate pe tema copilăriei/a problematicii copilului, fără a aparține literaturii pentru copii, precum și a unora care, incluse în literatura pentru copii, nu scriu ,,despre copii"; * literatura pentru copii vs. literatura asociată sferei educativului raport pe de o parte opozitiv (nu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ulterior), valorificarea metodelor/tehnicilor interactive de grup, care oferă copiilor posibilitatea de a se raporta la textul epic atât individual, cât și în echipă, prin schimbul de idei/opinii. Vezi, de exemplu, predarea-învățarea reciprocă 315 utilizată adaptat în cadrul unei activități centrate pe un text epic audiat sau pe un tablou/o succesiune de imagini care să trimită către un text epic (lectura după imagini); pentru prima situație, în urma audierii textului se pot realiza patru grupe din efectivul grupei: ,,Rezumatorii", ,,Întrebătorii", ,,Clarificatorii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
din legende etc. relevante, în principiu, prin raportare fie la trăsăturile de ordin fizic/moral ale personajelor respective, fie la corespondența lor în planul realului, în planul umanului etc.) etc. 10.2. Didactica textului liric Asociată preponderent memorizării ca activitate centrată pe textul literar în versuri (care poate fi, însă, și epic, nu doar liric) și, particularizând, liricii peisagistice, liricii portretistice și liricii contextuale, didactica textului liric presupune raportarea obiectivelor vizate la conținuturi precum: componentele textului liric în versuri; universul tematic
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de tip publicitar poate fi reprezentat în etapa preșcolarității de: * reclama realizată pentru un anumit produs, pentru un anumit obiect, pentru o producție de un anumit tip (promo), pentru o persoană etc. ca formă de concretizare a funcției preponderent persuasive centrate pe un public-țintă; conținutul acestui tip de mesaj este construit prin prisma elementelor pozitive spre care se dorește atragerea atenției, care se constituie în premise, de fapt, ale persuasiunii; formal, se remarcă o structură sincretică, în care verbalul se îmbină
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
funcții ale evaluării implică: * din perspectiva cadrului didactic: eficientizarea organizării demersului instructiv-educativ; conștientizarea necesității accesibilizării anumitor conținuturi, a adaptării anumitor materiale, a diferențierii anumitor sarcini în funcție de nivelul de vârstă și individual al copiilor preșcolari; construirea unor demersuri de tip ameliorativ (centrate pe aspectul negativ și/sau pe cel pozitiv al rezultatelor obținute de copii la un moment dat) activități recuperatorii, activități de dezvoltare individuală etc.; nuanțarea/redimensionarea unora dintre coordonatele de tip relațional, motivațional etc. ale activității, ale raportului cadru didactic
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Aceasta fiind explicabilă, de altfel, în ideea unui continuum antepreșcolaritate preșcolaritate, și prin tipul de asimilare și acomodare care caracterizează primii doi ani ai copilăriei, când ,,elaborarea universului de către inteligența senzorio-motorie constituie trecerea de la o stare în care lucrurile sunt centrate în jurul unui eu, care crede că le dirijează, deși se ignoră pe sine ca subiect, la o stare în care, dimpotrivă, eul se situează, cel puțin în mod practic, într-o lume stabilă și concepută ca independentă de activitatea proprie
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
statut, aspecte afective, persuasive, ludice, relaționale implicate etc.) în Pâslaru 2003: 75-77. Aspecte importante ale relației cadru didactic copil vizează, de asemenea, acordarea de spațiu, de libertate unul celuilalt, stabilirea unor raporturi echilibrate, inițierea de către cadrul didactic a unor activități centrate pe interesele copiilor, stimularea demersurilor spontane de învățare, realizarea de progrese ,,în parte pilotate de copii" Rayna-Laevers-Deleau 1996: 260-263. 272 Intenția reflectă, de fapt, măsura cunoașterii copiilor de către cadrul didactic. 273 De precizat că receptarea și decodarea/interpretarea unui mesaj
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
început, de a schița programul științei (îndeosebi al psihologiei) angajată în cercetarea manifestărilor energiei; rezultatul este însă o construcție metafizică ce conține îndemnuri către cunoașterea științifică, dar, în fond, o "metafizică inductivă" (foarte apropiată de un demers pozitivist). Ea este centrată pe individ pentru că, deși C. Rădulescu-Motru vorbește despre trei implicări sociale ale noțiunii energiei (în judecarea programelor politice, în alegerea unei direcții pentru învățământul public, în programarea diferitelor măsuri pentru întărirea patriotismului), totuși, energia socială consistă în faptul că "fiecare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fie capabil să discearnă asupra binelui și a răului, să acționeze în folosul naturii și a sa (http://www.pagini-scolare. ro/Educatia-ecologica-a-elevilor). Scopul esențial al educației ecologice este îndeosebi acela de a forma la elevi bazele unei gândiri și atitudini centrate pe promovarea unui mediu natural propice vieții, de a le dezvolta spiritul de responsabilitate față de mediu. Prin participarea tuturor factorilor educativi (școală, familie, comunitate, mass-media, etc.) la realizarea acestor intenții, elevul înțelege mai ușor și corect efectele pe care le
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
N., (2007; 2008); Palicica M., și colab., (2007); Cîrstoi L., (2009). -Evaluarea educației ecologice Evaluarea scoate în evidență măsura în care se formează competențele cheie și competențele tehnice generale și specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Instrumentele de evaluare sunt centrate în special pe obiectivele care vizează formarea: deprinderilor de documentare, investigare, de comunicare a informațiilor, atitudinilor și comportamentelor diferitelor situații aferente protecției mediului. Fără a intra în detalii referitoare la instrumentele de evaluare (detalii care sunt prezentate în diferite lucrări
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Astfel, a avut loc o creștere importantă a populației active, s-au agravat problemele șomajului, forța de muncă este din ce în ce mai bine pregătită și mai bine informată, tinzând să devină mai critică și să accepte mai puțin anumite reguli de comportament centrate pe autoritate. În aceste condiții, managementul eficient al resurselor umane presupune nu doar administrarea și canalizarea abilităților și cunoștințelor muncitorilor, ci și noi valori sociale, acestea trebuind să se adapteze la noile situații concrete. Conținutul managementului resurselor umane Definițiile date
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri. În literatura de specialitate aria definirii motivației este extinsă; definițiile pe care le propun diverși autori vizează aspecte variate, considerate esențiale; astfel, unele definiții sunt centrate pe procesul motivațional, în timp ce altele au în vedere descrierea structurii motivaționale. Motivația pentru muncă reprezintă influența pe care anumiți factori o exercită asupra angajaților și care îi determină la acțiuni pozitive sau negative pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. Spre deosebire de mijloacele
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
fi cele mai importante: ierarhia nevoilor sau piramida trebuințelor a lui Maslow, teoria ERG, teoria bifactorială a lui Herzberg, teoria satisfacerii trebuințelor a lui McClelland și abordarea lui McGregor. La mulți autori aceste teorii se regăsesc grupate în categoria motivațiilor centrate pe studiul nevoilor sau teorii ale motivației bazate pe nevoi. Teoriile de proces sunt cele care se focalizează asupra dinamicii motivării, începând cu energizarea inițială a comportamentelor, continuând cu selecția alternativelor și ajungând la efectul actual (rezultatul motivațional); ele încadrează
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
cum sunt motivați oamenii. În categoria teoriilor de proces putem menționa teoriile motivaționale axate pe satisfacerea așteptărilor salariaților și teoriile care se referă la modificarea comportamentului salariaților. Teoriile de proces ale motivației în muncă se mai întâlnesc grupate ca teorii centrate pe comportament sau ale comportamentului. De asemenea, există și o altă clasificare a teoriilor motivaționale. Ea a fost realizată de profesorul spaniol Juan Perez Lopez care, folosind criteriul „ipoteze privind natura motivațiilor personalului”, a delimitat trei grupe de teorii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
unui exercițiu de compatibilizare, de consensualizare valorică. Totodată, școala cheamă (dar nu poate obliga!) ca și alți factori educaționali (familia, biserica, mass-media etc.) să se pună de acord În legătură cu ofertele valorice specifice. Pe de altă parte, e bine să ne centrăm acțiunea către educat, astfel Încât acesta să fie format ca un mediator responsabil al tuturor presiunilor sau incitărilor pe care le primește de la alții. Pedagogia centrată pe educat, pe formarea autonomiei axiologice a acestuia este - credem - soluția ieșirii din această capcană
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Se știe că psihologia și pedagogia umanistă (garantată În secolul trecut de nume mari precum A.H. Maslow, C.R. Rogers, A.W. Combs, T. Cordon, G.I. Brown etc.) puneau mare preț pe valori precum autonomia copilului, autodezvoltare, valorizarea sinelui, educația centrată pe elev, autoactualizare etc. Și, mai presus de toate acestea, se atrăgea atenția asupra rolului suportului afectiv și motivațional În procesul de Învățare, ceea ce conferea un statut cu totul aparte profesorului. În general, se propunea o umanizare a educației pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pentru că nu găsește un spațiu propice de afirmare). În ceea ce privește tendința utilitaristă și pragmatizarea formării, asistăm Într-adevăr la o redimensionare a programelor de pregătire În consens cu noile profesiuni și cu competențele reclamate de societate. Însă școala nu se poate centra numai pe așa ceva, lăsând la o parte competențele general-umane, de bază, pe care se clădesc abilitățile punctuale, specializate. Degeaba formăm un bun informatician, de pildă, dacă acesta nu știe de unde vine, cine este, Încotro merge și ce este important să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
componente moral-religioase explicite cu aceeași amplitudine ca și celelalte laturi educaționale existente. De altfel, sesizăm o slabă reprezentare a valorilor morale (care aproape lipsesc), eventualele trimiteri realizându-se În cadrul educației pentru societate. Este Îngrijorător faptul că activitățile de la grădiniță sunt centrate pe obiective instructive și practice, și mai puțin pe finalități moral-comportamentale. Țintele instructive tind să le oculteze pe cele formative. Cum poate grădinița să completeze cei „șapte ani de acasă”? Concret, propunem redimensionarea numărului de ore alocate activităților alese și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Întru credință. Prin demersurile profesorilor de specialitate (și nu numai), religia primește o nouă configurare reflexivă și integrare valorică prin raportarea la cadrul general de cunoștințe, atitudini și conduite transmise de școală. Prin intermediul religiei ca disciplină de studiu, școala se centrează spre valori fundamentale deosebit de necesare pentru aureolarea și semnificarea responsabilă a altor valori (științifice, pragmatice, etice etc.). Valorile religioase sunt valori „de pornire”, reprezintă „infrastructura” ce poate condiționa adiționarea sau stocarea unor noi cunoștințe, deprinderi și atitudini. Acestea reprezintă stabilul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În timp - la nivelul practicii religioase ca atare. În conformitate cu teoriile generale ale limbajului, putem sesiza mai multe funcții ale discursivității religioase: funcția de comunicare (de transmitere a unor informații specifice), funcția de apel (ce-l vizează pe destinatar), funcția expresivă (centrată pe receptivitatea locutorului), funcția metalingvistică (orientată spre cod), funcția poetică (ce are ca obiect enunțul) și funcția fatică (ce vizează contactul dintre participanții la comunicare). În cazul discursului religios, limbajul are și funcția de instituire a realității sacre, de reiterare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sens, la care s-a recurs în mod frecvent, manifestându-se constant grija necesară pentru a nu se aduce atingere postulatului imparțialității de care trebuie să dea dovadă președintele. * Însoțirea votului favorabil al delegației române de o explicație de vot centrată pe o motivație convingătoare pentru toți participanții. Informarea prealabilă a principalilor actori, nucleari și nenucleari deopotrivă, asupra intenției de vot a delegației române și a rațiunilor pe care se fundamenta. În discuțiile cu reprezentanții Statelor Unite și ai Uniunii Sovietice, a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
diverse, umorul de calitate, tonul jovial cu care este atacată mediocritatea), dar și lipsuri (rezolvările uneori prea teziste ale conflictelor propuse). Autor cu reale aptitudini de construcție, A. rămâne valabil ca dramaturg nu atât prin piesele cu subiecte - astăzi vetuste - centrate pe tema educației morale a tineretului din „era socialistă”, cât prin câteva piese mici din planul al doilea al creației sale (Verbul galben, Vârsta zero). Una dintre lucrările sale de rezistență, comedia Duet, în treisprezece capitole, probează vocația comică a
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
dar la sfârșit de an vin cu puncte multe. Publicațiile în străinătate sunt punctate mai mult. Acesta este un criteriu sigur de valoare. Dar nu întotdeauna. Și aici sunt „aranjamente” și publicări în reviste obscure. În plus, științele sociale fiind centrate pe realitatea națională, revistele occidentale sunt interesate doar de anumite tipuri de studii care pot fi de interes pentru comunitățile de acolo. Firește, alte tipuri de studii, oricât de valoroase ar fi ele, nu au acces pentru că sunt de interes
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televiziunile din România pentru plasarea, clasificarea și semnalizarea corectă a programelor TV nu este neglijabil. În special atenția acordată programelor de tip 16 (cu un potențial nociv ridicat în ceea ce privește telespectatorii minori), deși are momente când se diminuează, este considerabilă și centrată pe probleme fundamentale: dacă programele de tip AP tind să fie cel mai corect plasate, iar programele de tip 12 tind să aibă cea mai mare pondere a anunțurilor de avertizare cu o durată adecvată, programele de tip 16 tind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]