2,130 matches
-
limbajul baconian își pierde puterea de a schimba lumea. Limbajul său trebuie realizat printr-o corespondență între realitate și limbaj, ceea ce i-ar oferi putere în cercetare. Statutul special pe care îl avea limbajul este acceptat și folosit, dar se cenzurează forma deja existentă a acestuia. În cadrul acestei cenzuri a limbajului în primul rând sunt cenzurate categoriile aristotelice sau cele din perioada medievală. Prin neacceptarea categoriilor el pune la îndoială întreaga ontologie și epistemologie din timpul său. Problema științei este dificilă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
corespondență între realitate și limbaj, ceea ce i-ar oferi putere în cercetare. Statutul special pe care îl avea limbajul este acceptat și folosit, dar se cenzurează forma deja existentă a acestuia. În cadrul acestei cenzuri a limbajului în primul rând sunt cenzurate categoriile aristotelice sau cele din perioada medievală. Prin neacceptarea categoriilor el pune la îndoială întreaga ontologie și epistemologie din timpul său. Problema științei este dificilă, iar cenzura trebuie să fie radicală pentru că în acea perioadă știința, logica "servește mai mult
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la adresa lui Bacon este că nu a folosit ipoteza ca metodă a dezvoltării științifice 52. El nu numai că neagă posibilitatea de a ne ajuta de ipoteze și validarea acestora, dar consideră că acestea sunt foarte periculoase pentru spirit și le cenzurează. Argumentul folosit pentru a susține acest lucru este foarte bun și pertinent. Ipoteza odată lansată întregul demers de argumentare se va focaliza susținerea acestora, fără a ne interesa de realitate. O imagine de orice fel poate lua locul realității. O
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
putem vorbi despre Dumnezeu și adevăr fără o mare precauție, pentru că utilizăm noțiuni vagi, ce nu pot surprinde realitatea. Limbajul nu reprezintă întotdeauna realul și dacă îl folosim ca suport al acestuia poate genera "teorii goale și false"64. Bacon cenzurează limbajul, nu pentru că nu ar fi nevoie de el pentru comunicare, ci dimpotrivă pentru că realizează valoarea acestuia atunci când trebuie folosit. O știință bună se poate realiza dacă avem un limbaj pe măsură, și nu dacă folosim un limbaj realizat "potrivit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ale căror lucruri există, dar sunt încă confuze și rău definite și care au fost scoase din lucruri prea repede și incomplet"66. Bacon nu acceptă nici acele noțiuni a căror sferă nu este clar definită. Prin acești idoli Bacon cenzurează nu numai limbajul, dar și teoriile contemporane acestuia care susțineau că exista o legătură existențială între natură și cuvânt. El neagă această calitate a cuvântului, dar în același timp este și precursorul filosofiei analitice dezvoltată de Cercul de la Viena. Pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Pitagora este de o "superstiție grosolană", pe când Platon este mai subtil și deci mai periculos. Un alt caz este împărțirea filosofiei naturii care are drept criteriu primele capitole din Geneză, un amestec al teologiei în știința. Idolii teatrului încearcă să cenzureze întreaga tradiție filosofică și, în același timp, teoretică a epocii. Cenzura pe care o realizează Bacon este cea mai radicală în epocă. Prin numirea idolilor el realizează o purificare totală a intelectului uman. Omul își dorește să intre pe tărâmul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
natură". Cenzura era necesară pentru a putea schimba o imagine asupra realității cu alta, mai apropiată de real, adevărată. În jocul cenzurii și al construcției imaginarului științific Bacon și idolii săi au jucat un rol esențial. Prin el s-a cenzurat o veche imagine și s-a început construcția unei imagini noi. Putem concluziona că Francis Bacon realizează o cenzură totală a imaginarului eliminând toate sursele erorii. Dar, deoarece aceste surse sunt identificate cu anumite modalități de percepție a realității, iar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
erorii. Dar, deoarece aceste surse sunt identificate cu anumite modalități de percepție a realității, iar cei patru idoli acoperă în mod sistematic toate posibilitățile de cunoaștere, nu mai rămâne nici un element în vasta arie a gnosis-ului care să nu fie cenzurat. La toate acestea se adaugă și faptul că simpla cunoaștere a surselor erorii nu determină și eliminarea lor ci, este necesară a construcție metodică prin care să ajungem la cunoștințe certe dincolo de vălul idolilor. 2. 4. Cenzura metodică a imaginarului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
oricărui om de știință, celelalte devin specifice și încearcă să construiască un mod de a cunoaște adevărul. Dar dincolo de această clasificare s-ar mai putea realiza una privind rolul metodei. Reguli cu caracter critic al căror scop este de a cenzura modalitate de a face știință și reguli cu caracter constructiv prin care se urmărește construcția metodică. Primele reguli enunțate au rolul de a elimina din complexitatea metodică "haotică" pe care Descartes o considera a fi specifică perioadei. În acest context
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de a face știință și reguli cu caracter constructiv prin care se urmărește construcția metodică. Primele reguli enunțate au rolul de a elimina din complexitatea metodică "haotică" pe care Descartes o considera a fi specifică perioadei. În acest context sunt cenzurate atât capacitățile omului de a cunoaște, cât și modalitatea în care a fost făcut acest lucru. Chiar dacă regula I este o declarație de principiu: Ținta cercetărilor trebuie să fie de a ne îndruma mintea către rostirea unor judecăți întemeiate și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vreo asemănare între două lucruri, să spună despre amândouă ceea ce au aflat cu privire la unul dintre ele chiar atunci când lucrurile nu se mai aseamănă între ele"92. La fel sunt dezvoltate majoritatea regulilor astfel că se realizează o dublă acțiune: sunt cenzurate inițial aspectele negative ale metodologiei și enunțate noile componente metodologice. Regula a doua ne prezintă faptul că este de preferat să nu căutăm a cunoaște dincolo de posibilitățile individuale: "Nu trebuie să cercetăm decât acele lucruri pe care mintea noastră pare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că este de preferat să nu căutăm a cunoaște dincolo de posibilitățile individuale: "Nu trebuie să cercetăm decât acele lucruri pe care mintea noastră pare a le putea cunoaște în chip neîndoielnic."93 În cadrul analizei celei de-a doua reguli sunt cenzurate lucrările celor vechi, dar cenzura nu a fost radicală ca în cazul lui idolilor baconieni. Descartes consideră că învățarea celor vechi este necesară pentru dezvoltarea intelectuală a persoanei, dar această învățare nu trebuie să rămână pentru mult timp, căci atunci când
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de preferat să învățăm acele elemente care sunt specifice intelectului nostru, căci în momentul în care suntem depășiți de anumite informații, chiar dacă cele dificile ne par "sublime" ele nu fac altceva decât să ne ducă în "întunericul" necunoașterii. Chiar dacă sunt cenzurate o parte a cunoștințelor omenești sau anumite forme neechilibrate de cunoaștere nu putem vorbi despre o cenzură totală. Descartes păstrează anumite componente ale imaginilor trecute, astfel că pe baza acestora este necesar a se construi o nouă imagine. "Pentru ca mintea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
existent ci să-l și reconstruiască. Primul pas al lucrării, cel al cenzurii, a fost considerat cel mai important și majoritatea interpretărilor pornesc de la îndoiala metodică. Metoda sceptica, a îndoielii, a fost considerată ca fiind esența meditațiilor, dar acestea depășesc cenzura accentul fiind pus pe reconstrucția universului dintr-o nouă perspectivă: cea a omului. Omul devine centrul universului, iar geneza lumii se realizează în jurul capacităților sale de a cogita. Este adevărat că în acest caz nu avem de-a face cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dar a dus la un rezultat deosebit: descoperirea ego-ului ca firmamentum și identificarea lui cu cogito-ul. Odată cu crearea firmamentului, există un punct pe care se poate realiza creația ulterioară, a lumii reale, în cazul lui Descartes a certitudinii de aceea cenzura realizată prin îndoială se va opri aici. Așa și-a creat Descartes firmament-ul, pe care își ridică întreaga construcție ulterioară. Asemenea cerului cu toată oastea sa ajută la menținerea creației, la fel și cogito-ul cu toate formele sale va
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
față de această schimbare, cât și credința în adevărul unic, de natura revelată, reprezentat de Biblie au făcut ca atitudinea Bisericii (ca simbol al imaginarului oficial) față de această schimbare să fie radicală și foarte dură. Concepțiile copernicane asupra universului au fost cenzurate, fiind trecute în index, iar cei ce le susțineau acuzați de erezie. Au existat două procese importante, cel al lui Giordano Bruno, care a avut drept finalitate arderea filosofului pe rug în februarie 1600 și cel al lui Galileo Galilei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
catolică, prin intermediul Inchiziției, l-a ars pe rug, în anul 1600, pe Giordano Bruno pentru teoriile sale filosofico-științifice; în aceeași perioadă, Galileo Galiei este obligat să-și retracteze teoriile sale heliocentrice. În sânul bisericii protestante se dezvoltă curente radicale care cenzurează teoriile științifice, atât cât îi stătea în putință. Trebuia lămurit rolul științelor și acela al religiei în gândirea umană, iar Bacon părea cel mai în măsură să facă acest lucru. El era un cunoscut filosof al naturii, dar și un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sunt decât iluzii. În dorința de a fi iubit și de a iubi, Faust nu obține decât spectrele ființelor cu care s-a dorit alături. Filosofia lui Bacon încearcă să depășească această perspectivă faustică în care era prinsă știința. El cenzurează imaginarul, înlocuindu-l cu o nouă formă a acestuia. Noua societate pe care încearcă să o descrie Bacon nu este una a vrăjitoriilor, chiar dacă cunoașterea naturii îți oferă putere, aceasta este una pozitivistă și nu magică: neacceptarea ideii magice este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dar a dus la un rezultat deosebit: descoperirea ego-ului ca firmamentum și identificarea lui cu cogito-ul. Odată cu crearea firmamentului, există un punct pe care se poate realiza creația ulterioară, a lumii reale, în cazul lui Descartes a certitudinii de aceea cenzura realizată prin îndoială se va opri aici. Așa și-a creat Descartes firmament-ul, pe care își ridică întreaga construcție ulterioară. Asemenea cerului cu toată oastea sa ajută la menținerea creației, la fel și cogito-ul cu toate formele sale va
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pulsională a imaginarului a ajuns la cea mai amplă dezvoltare cunoscută. Dar chiar dacă putem să urmărim aceste cicluri de imagine și putem anticipa dezvoltarea unei anumite perioade, tot nu putem să anticipăm când și modalitățile prin care se dezvoltă sau cenzurează imaginarul. Bibliografie ***Antologia della filosofia italiana, București 1957. *** Biblia, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 2008. *** Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București 1998. *** Patericul, Editura Episcopiei Ortodoxe Române Alba Iulia, 1993, *** Texte care au zguduit lumea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
existența, și transcendența. De aceea, Dumnezeu nu este dincolo; El nu este realitate metafizică, ci realitatea pur și simplu. Discursul teologic vorbește de o libertate nelimitată a spiritului, libertate ce rezidă din adâncurile ființei noastre și care nu poate fi cenzurată întrucât este de origine divină. Această libertate interioară implică o luptă continuă între dorințele și aspirațiile de a acționa în favoarea virtuților creștine și între patimile și plăcerile lumești. Creștinul dispune și de o libertate spirituală, aceea de a urma calea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fericirea eternă. O perspectivă a ceea ce numim încremenirea în proiect este și surprinderea relației existente dintre spațiul închis și spațiul deschis, unde ideea de libertate se manifestă într-un mod aparte. Spațiul închis este locul în care libertatea poate fi cenzurată și, totodată mediul de producere a unor mari tensiuni spirituale și intelectuale. Este cazul perioadei de detenție politice când se instituie cenzura asupra libertății și persecuția asupra integrității fizice, dar când eul creator ajunge la o sublimare a capacității interioare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ideea de libertate se manifestă într-un mod aparte. Spațiul închis este locul în care libertatea poate fi cenzurată și, totodată mediul de producere a unor mari tensiuni spirituale și intelectuale. Este cazul perioadei de detenție politice când se instituie cenzura asupra libertății și persecuția asupra integrității fizice, dar când eul creator ajunge la o sublimare a capacității interioare, intrând atunci în contact cu un fenomen intitulat generic lupta cu spiritul. Spațiul deschis este spațiul posibilităților de a alege între diverse
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
întârziere crește în unele state care aplică diverse metode de cenzură. Spre exemplu, discursul de învestire al președintelui Barack Obama a fost transmis în direct în Republica Populară Chineză cu o întârziere de aproape zece minute, pentru a putea fi cenzurat. Unii susțin că, de fapt, discursul ar fi fost transmis în întreaga lume cu aproape 20 de minute întârziere pentru că oficialii se temeau de incidente violente (concret, de asasinarea noului președinte). Această ipoteză nu a fost însă niciodată confirmată. Sintagma
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
ca un mecanism organizațional de autoprotejare. Indivizii pot avea control asupra deciziei de a revela sau nu informația (ex. orientarea sexuală), dar, o dată spusă, povestea încă se mai luptă pentru a fi auzită într-o organizație care încearcă permanent să cenzureze și să reducă la tăcere 22. Cenzura devine o expresie a puterii oficiale, iar tăcerea devine mecanismul prin care majoritatea este protejată, iar puterea reîntărită. Indivizii au opțiunea de a vorbi, de a se exprima, dar acest lucru va însemna
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]