2,002 matches
-
eram mulțumită cu fanteziile astea. Adică realitatea îmi părea atât de cruntă, că fanteziile nu reușeau s-o contrabalanseze. Așa că mai târziu le-am extins și am avut viziuni mai complexe. Mi-l imaginam legat de scaun în apartamentul lui, cerșindu-mi îndurarea, apoi visam că mă duc la el, că-i pun țeava armei în dreptul inimii, pe piept, și că-i urmăresc cu lăcomie expresia pe care ar fi căpătat-o observând în ochii mei hotărârea de a-l ucide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Când o vede pe țigancă în fusta-i largă, colorată, cu galbeni în cozi, legată cu basma înflorată așa cum obișnuiesc ele, a început să plângă, nu de teamă, că mai văzuse țigănci și pe la ea la poartă care veniseră să cerșească, ci de inimă rea. —Aoleo! Dă ce plângi, puradelo? Dă ce? — Am fugit de-acasă! —Bată-mă,Doamne! Dă ce-ai făcut-o, fă? — Am spart o oglindă și mama vitregă m-a bătut și-a zis că mă va
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și zile mai rele și zile mai bune. Prințesa învațase meseria și fetele s-au gândit ca să meargă separat ca în felul acesta să primească mai mult, pentru că de multe ori oamenii dădeau numai uneia, spunând să îmartă amândouă. De când cerșea singură, se simțea mai sigură pe sine și își lărgise zona. Mergea și printr-un cartier cu blocuri în care cunoscuse o doamnă cu care se înțelegea bine, fiindcă îi dădea întotdeauna câte ceva și stăteau de vorbă. O întâlnise pe-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-le avantajele: dacă Prințesa va fi înfiată de ei, va avea condiții să învețe, să ajungă și ea cu pregătire, să muncească, să se realizeze în viață. N-ar fi mai bine să o știe așa, decât alătrui de ei cerșind, mutându-se dintr-un loc în altul. Adevărata iubire cere și renunțare. Pentru binele ei, trebuie să renunțe la ea. În plus vor avea o grijă în minus, asumându-și răspunderea doar pentru ceilalți trei copiii ai lor. Până la urmă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de mică ai fugit de-acasă? — Mă simțeam singură printre ai mei, fără mamă. Nu mai plânge, draga mea, îi sărută obrajii scăldați în lacrimi. Așa m-au găsit țiganii, m-au dus în șatră, am trăit în cort, am cerșit... — Să cerșești împreună cu țiganii! Săraca de tine, o îmbrățișa Cezar. — Ei s-au purtat foarte frumos. Mi-a dăruit și salba cu galbeni. M-au iubit ca pe copilul lor, de aceea au venit și la concert. Țin foarte mult
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ai fugit de-acasă? — Mă simțeam singură printre ai mei, fără mamă. Nu mai plânge, draga mea, îi sărută obrajii scăldați în lacrimi. Așa m-au găsit țiganii, m-au dus în șatră, am trăit în cort, am cerșit... — Să cerșești împreună cu țiganii! Săraca de tine, o îmbrățișa Cezar. — Ei s-au purtat foarte frumos. Mi-a dăruit și salba cu galbeni. M-au iubit ca pe copilul lor, de aceea au venit și la concert. Țin foarte mult la ei
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
socotind-o copilul lor. Când a mai crescut a mers la cerșit nu pentru că ei o obligau, ci pentru că ea a vrut. Îmi spunea că o durea faptul că țiganii o iubeau mai mult decât o iubiseră ai ei. Tot cerșind, a ajuns și pe la casa unei doamne care a îndrăgit-o și până la urmă a hotărât, împreună cu soțul ei, s-o înfieze. Fetei îi părea rău să plece din șatră. Se învățase acolo și nici țiganii nu voiau s-o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ordine! Buba asta de existență blestemată, dezbinată și cheaună și-a mâncat sorocul. S-a fezandat, s-a copt, s-a răscopt și se sfârșește, și se spulberă musai acum, până la ziuă, când unul dintre idioți, cel mic, va fi cerșit și el Ponosul. Nimic, nimic nu va putea să stea de-a curmezișul! Auf Wiedersehen! Lebewohl! Capăt de linie! Ne pare brânză! Nimeni nu călătorește înainte! Niemand! Nimeni! La rampă! La depou! La fleici! Este bătut în cuie! Epurarea! Dixit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
întrucâtva cu milă. Tot nu te potolești, fă, pațachino? își iese Vierme din pepeni, stârnit subit de fițele vulgare ale Bombonicii. Te pișcară hormonii? Lasă cracii jos! Dă-mi o țigară, măi, Năică, dragule, girează-mă, că ești mai mobilat! cerșește Coco. Vrei să spui..., mai potent? Mai viril? Mai dotat? Mai smardoiat? Da' io ce capăt, la schimb? Pentru deranj? Ia, zii, păsărică? rânjește Nae cinic și libidinos, dând repede de dușcă, al patrulea pahar de cockteil Molotov. E-e-e..., păsuiește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
întreție huzureala celor ce stăpânesc pământurile. Mai fericiți au fost sclavii de odinioară, care erau hrăniți, îmbrăcați și îngrijiți în schimbul robiei, pe când țăranii noștri, robotind mai rău ca robii, nu ajung să-și câștige nici măcar mâncarea omenească și trebuie să cerșească și să rămâie veșnic datori la ciocoi, ca să nu moară de foame... Ion Dragoș, învățătorul, vorbea din propria experiență, trăind și el la rând cu țăranii. Numai întîmplarea l-a făcut să ajungă dascăl. Fiind copil silitor și cu mare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și atît! Dragoș, ca o justificare, continuă mai viu: ― Desigur, dar vedeți dumneavoastră, suntem de-abia la Crăciun și marea majoritate a oamenilor nu mai au porumb... E îngrozitor! Gîndiți-vă ce vor face nenorociții până în toamna viitoare? Sunt siliți să cerșească pur și simplu. Ce-a fost azi aici, la domnul Iuga, o jale... Zeci de femei și de bărbați să se milogească pentru porumb, numai pentru porumb, și să se îndatoreze peste puterile lor. Și ce-a fost aici e
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Banca Română, i-a făcut mai multe vizite. Dumescu, în amintirea prieteniei cu Miron, s-a oferit să-l ajute în toate încurcăturile financiare. Grigore n-a vrut să primească nici un fel de despăgubire de la stat, cum se îmbulzeau să cerșească cei mai mulți dintre sinistrați, care își umflau pagubele, ca să profite de pe urmele nenorocirii. Din toate cîte-i devastase focul numai castelul cel nou a fost asigurat. Totuși, dacă societatea își va respecta angajamentul și-i va plăti despăgubirea contractuală, din suma realizată
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
călugărie, (mi-a povestit ea) și s-a întors. Mi-a spus că nu se putea odihni: se scula la ora 5 dimineața și lucra toată ziua, iar noapte făcea priveghi. Acum o văd că stă cu mâna întinsă și cerșește. A treia variantă cu dislocatul din familie era moartea și reîncarnarea într-o viață viitoare. Subconștientul meu lucra pentru dislocarea din familie, prin boală și moarte. În urma practicilor religioase, ajunsesem să nu mai am acces la memorie. Eu nu-i
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
însă și că fiecare trebuie să poată combate, permanent și în termeni de audit, prezumția nerostită de impostură. Sînt auditat, ergo cogito. Nenea Anghelache, săracu’... Despre limite Curtea de Casație italiană a decis că o mamă de etnie romă care cerșește pe stradă cu propriul copil nu poate fi condamnată pentru exploatare de minori, pentru că „un asemenea comportament face parte din tradiția culturală a romilor”. Decizia 44516 a Curții de Casație anulează astfel o sentință a Curții de Apel de la Napoli
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
comportament face parte din tradiția culturală a romilor”. Decizia 44516 a Curții de Casație anulează astfel o sentință a Curții de Apel de la Napoli prin care era condamnată la cinci ani de închi soare o femeie de etnie romă care cerșea la Caserta cu un bebeluș în brațe și un copil de patru ani alături. Potrivit judecătorilor Curții de Casație, acuzația de sclavie nu poate fi reți nută împotriva mamei, pentru că aceasta nu face parte dintr o bandă de exploatare a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
un bebeluș în brațe și un copil de patru ani alături. Potrivit judecătorilor Curții de Casație, acuzația de sclavie nu poate fi reți nută împotriva mamei, pentru că aceasta nu face parte dintr o bandă de exploatare a mino rilor, ci „cerșea pentru că este săracă”. În plus, ea nu ieșea la cerșit decît în cursul dimineții, între 9 :00 și 13 :00, acordînd astfel un minimum de libertate copilului. Judecătorii Curții de Casație au decis că mama nu poate fi acuzată decît
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
problemă delicată și dincolo de cazul concret al cerșitului romilor. Justiția nu se poate amesteca deci în „comportamentele care intră în tra diția culturală a unui popor” ! Mai prudent, Vaticanul sugerează că cerșitul este un „drept uman”, nu unul „cultural” : „A cerși este un drept uman fundamental pentru cei cărora le este foame și frig. Adevăratul sărac are dreptul să încerce să găsească o bucată de pîine și să ceară ajutorul aproapelui său”, a declarat cardinalul Renato Martino, responsabilul Vaticanului pentru justiție
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care știe ce vorbește, este problema, ci tocmai faptul că domnia sa știe ce vorbește. Și iată ce ne spune : Am spus sîmbătă, la Pitești, că mi-aș dori pentru PDL voturile României care muncește, nu pe cele ale României care cerșește (și gravitează în jurul sacului de iluzii vîndute de socialiști). Era o metaforă, dar am convingerea că electoratul de dreapta pricepe foarte bine mesajul meu (...). Sînt, în fine, masele de manevră pauperizate ale stîngii. Să scoatem ideea principală, ca la școală
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ceaiul. Îmi contenise plânsul deodată și suspinam numai. Când m-a văzut că mi-am sfârșit ceașca, d-na Sen a ieșit pe coridor și a chemat servitorul să ridice tava. ― Pot vedea copiii înainte de a pleca? mă rugai eu cerșind. D-l Sen intră chiar atunci și-mi spuse: ― Maitreyi e puțin bolnavă, nu se poate da jos din camera ei. Apoi, adresîndu-se către doamna Sen: ― Cheamă pe Chabù. Cum ieși d-na Sen din odaie, inginerul îmi întinse un
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
continuare a ei. La Maitreyi m-am gândit îmbrățișînd acel trup bălan și robust de evreică finlandeză; pe Maitreyi o căutam în sărutare, de ea voiam să mă dezbar, pe ea voiam s-o uit. O căutam și o izgoneam. Cerșeam un singur amănunt care să mi-o amintească; si în același timp știam că m-ar fi zguduit și m-ar fi dezgustat să-l aflu, undeva, de-a lungul trupului ăsta alb, peste care dragostea trecuse fără să se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pregătească cuvintele. Ceea ce a fost o prostie. Ar fi trebuit să-i spună... sau să-i fi scris mai bine o scrisoare și să-i explice... Porni din nou la drum, amintindu-și, cu greață, de accentele imploratoare cu care cerșise acel ceva de care avea el nevoie. Și apoi sosirea lui Alex! Ce naiba mai însemna și asta. Ce alianță blestemată, ce amenințare pentru el? Nu o asociase niciodată pe Alex cu John Robert; ea nu vorbise niciodată despre el altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Un singur cuvânt, care să-mi restabilească respectul față de mine însumi, și aș putea pleca liniștit. Cum poate fi atât de hain, încât să refuze să rostească acel cuvânt magic? Și cum pot fi eu atât de abject încât să cerșesc un asemenea cuvânt?“. George ajunsese în vârful stâncii de unde i se oferea priveliștea atât de familiară a mării. Aici, ierburile gălbui dispăreau brusc, la o margine povârnită. Stâncile negre-cafenii, moarate cu vine roșietice, nu coborau lin în apă, ci într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
peste spetează și aruncă o privire plictisită în susul stalului. Ia uite la ei! Dezgustător! Îi fixezi drept în ochi și ei îți ocolesc privirea. Rând pe rând! Toți! Și știi de ce? Fiindcă le e rușine! Cu ochii goi, te-ntâmpinau cerșind la porțile cetății... Reveni la poziția de dinainte și își înclină capul spre Dragoș, conspirativ, ca să-i poată vorbi fără să fie auzit în jur. Parcă văd ce-o să urmeze. Marele Inchizitor și rector știi unde o să se-așeze? Uite
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
facultatea, aceștia au decedat într-un tragic accident. Eduard a suferit atunci o depresie puternică și viața sa a devenit foarte dezordonată: își petrecea nopțile prin cluburi și își irosea banii pe alcool și țigări. Până la urmă, a ajuns să cerșească pe străzi, flămând și cu hainele rupte. Unii colegi de facultate care l-au văzut astfel s-au mirat de situația în care a ajuns. Într-o zi, din fericire, a fost recunoscut de către un prieten de-ai tatălui său
Povestea lui Eduard. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Goci Diana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1912]
-
pe droguri și țigări. Așa a decurs viața ei până la vârsta de 24 de ani, când vocea ei a suferit modoficări din cauza fumatului și, astfel, nu a mai putut să cânte. Fata a rămas fără bani și a început să cerșească. În acest timp, se îmbolnăvi și, chiar de ziua ei, când împlini vârsta de 25 de ani, muri,fără a avea lângă ea părinții și prietenii adevărați. Aveți grijă, copii ! Drogurile sunt otrăvitoare! Și, cum a spus mama Elenei, drogurile
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by GROSU IULIANA, VLĂDEANU DOBRIȚA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1961]