2,944 matches
-
din Alexandria), deja și mai "clasicizatul" Saul Bellow (Darul lui Humboldt), Juan Marsé (Cozi de șopîrlă), Filip Roth (Pata umană), Antonio Tabucchi (Se face tot mai tîrziu), dar și nou-venitul Michel Houellbecq (Platforma), dar și nou-venitele: Tracy Chevalier (Fata cu cercel de perlă), Helen Fielding (Jurnalul lui Bridget Jones); iar ultima, aflată acum chiar aici, pe patul picassian-proustian-procustian al atelierului, deschisă la pagina 291, e Lauren Weisberger (Diavolul se îmbracă de la Prada). Listă infim selectivă! dar suficientă, cred, pentru a răsturna
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pînă ieri. (Pentru că și ieri, deși tirul încărcat cu lucrări aștepta în curtea atelierului din Armeană, gata să pornească spre Palat, deci și ieri mai descopeream, cu stupoare, că Păsării Paradisului de fapt o pempantă damă-pasăre îi lipsea din ureche cercelul otrăvitor. I l-am pus.) Vernisajul de diseară se va consuma în Sala Voievozilor, spațiu oarecum inhibant prin prezența, sus, a medalioanelor auguste, dar detașat cu ajutorul spoturilor ce-și trimit fascicolele luminoase doar pe tablourile de o ritoasă modernitate. Chiar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
celor „dăruiți” (cunoaștem din istorie și din viață că sunt destui intelectuali „sfinți”, după cum și preoți sau ierarhi... smintiți). Intelectualii nu trebuie dezavuați, chiar și atunci când pe unii Îi mai ia vorba pe dinainte, se Îmbracă fistichiu sau Își pun cercei În urechi. La o adică, și ei sunt buni de ceva, și În ei zace sau se poate revela o scânteie a lui Dumnezeu. Să fim răbdători (poate mai mult decât cu alții), căci timpul poate scoate la iveală și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Scream” (adică Strigătul). Modelul monștrilor din aceste serii este ales după îndelungi studii psihologice, începute în anii de glorie ai benzilor desenate, 1930-1940. Eroii propuși de editurile americane nu aveau fețe ușor identificabile, pe atunci personajele nu aveau plete sau cercei, tatuaje... Realizatorii lui „Superman” au descoperit o chestie genială și au îmbrăcat eroul într-un costum total aparte, purtat doar în momentele în care salva omenirea. Reversul acestei tehnici de identificare este folosit în „Scream”, „Halloween” sau „Elm Street”. Cazul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
face că trăsura cu care ies la plimbare are scăriță mobilă cu mai multe trepte sau, dimpotrivă, e hodorogită precum aceea a celebrului Portal. Sunt indivizi pentru care mai există prejudecata cașmirului; iar soțiile lor poartă la gât riviere și cercei cu diamante; Însă luxul lor este Întotdeauna o economisire; În casa lor, totul este cu stare, iar deasupra gheretei de la intrare se poate citi: „Adresați-vă majordomului”. Dacă la nivelul sumei sociale ei pot fi luați drept cifre, atunci este
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
onoare. Ai agățat pe haină, ca o decorație, un cerc galben? Du-te, ești un paria pentru creștini!... Evreule, intră-n vizuină când se lasă seara, altfel vei fi pedepsit. Ah! fetițo, porți inele de aur, coliere de vis și cercei care lucesc asemenea ochilor tăi de foc!... Ai grijă! Dacă te zărește sergentul, te va lua și te va Închide pentru că ai coborât așa prin oraș, alergând pe străzi, desfrânată, trezind scântei În ochii bătrânilor care Își golesc punga din pricina
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
frunza cea de brad,/ De la puiul cel lăsat,/ De la frunza cea de nuc,/ Rămâi maică, eu mă duc./.../ Plângi, mireasă, te omoară,/ Că nu-i mai pune beteală,/ Nici la coadă floricele,/ Nici În degete inele,/ Și nici În urechi cercei,/ Nici nu-i ședea cu flăcăi./ Cununița ta cea verde,/ Cum te scoate dintre fete,/ Și te dă Între neveste./ Și cununa cea de flori,/ Te pune-ntre nurori./ Cântați fete și horiți,/ Până sunteți la părinți,/ Cântați fete horile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
va despărți (mama, frații mai mici, fetele de o vârstă cu mireasa). Apoi, cântecul prezintă Însemnele, specifice satului tradițional, ale schimbării de statut: nevasta nu va mai purta În păr flori și beteală și nu se va mai Împodobi cu cercei și inele. Ea nu mai poate să Își petreacă timpul făcând activitățile specifice tinerilor, să Își etaleze frumusețea sau Însemnele atrăgătoare ale vârstei, nu mai are voie să joace cu flăcăii la hore sau să stea (să piardă timpul) cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de tip "avar", apoi râșnițe de mână, ustensile de lut pentru tors, obiecte de îmbrăcăminte (vestimentare), rare, catarame de fier, verigi de cingătoare, fibule de bronz. S-au descoperit și obiecte de podoabă, pandantive, de metal sau os, aplice, mărgele, cercei și inele din metal. Obiectele de podoabă descoperite nu sunt creații slave, ci piese de import originare din mediile germanice sau romanice. Ritul și ritualul de înmormântare la slavi-în acest sens o mare importanță o are marele cimitir cu peste
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în secolele XI-XII. În aceste "urbs" medievale pulsa o vie activitate economică, meșteșugurile și negoțul înfloreau. În ceea ce privește dezvoltarea meșteșugurilor, la Păcuiul lui Soare și Dinogetia-Garvăn existau ateliere de fierărie, olărie, prelucrarea lemnulu, a osului, iar la Capidava, obiecte de podoabă: cercei, inele, aplice. La Păcuiul lui Soare, schimbul de mărfuri era intens-între nordul și sudul Dobrogei se practica un negoț activ. Comerțul extern era la fel de vioi-produsele descoperite la Dunărea de Jos erau aduse din centre ale Europei, precum Scandinavia, Rusia kieveană
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la mine, Că mă vede preschimbată, Arzând de foc, foc de fată Și din coadă verde, lungă, Dau să fug, să nu m' ajungă Bătrânețele cu vânt Să m-arunce la pământ. Vișina, dușmană soră, Pe când fetele la horă Ca cerceii la ureche Mă pun pereche - pereche, Posomorîtă'năsprită, Parcă din simț e sărită, Mă tot spune la mierlițe. Pițigoi și grangorițe, Că sunt bună de mîncat: Și când e spre revărsat Mă pomenesc, din visare Că mă iau, cum ți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unor învățați aduși din Grecia, Germania și Franța, un colegiu înalt de rang academic la Cotnari (Schola latina), precum și o „academie” la Suceava, proiecte nefinalizate însă. Ideea înființării unei „academii” a avut-o și un domnitor al Țării Românești, Petru Cercel (1583-1585), care, la reședința sa de la Târgoviște, a reușit să reunească oameni de cultură italieni, francezi și greci. Încercări similare s-au înregistrat și în anii următori, concretizate în organizarea Academiei Vasiliene de la Iași (1640), a academiilor domnești de la București
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
folosirea unor tehnici ale romanului foileton și a procedeelor romanțioase de înrămare a narațiunii. Un loc cu totul aparte în scrisul lui M. îl ocupă două biografii așa-zis romanțate, Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu (1939) și Tragedia lui Petru Cercel (1941), scrise cu nerv și fantezie interpretativă pe baza unui material documentar vast. Cel puțin Scânteitoarea viață a Iuliei Hasdeu e un veritabil document în sine, datorită preluării unor informații și mărturii orale de la cei care au cunoscut-o pe
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
București, 1934; Sfânta dreptate, București, 1936; Catrinel, București, 1937; Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu, București, 1939; ed. îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2000; Camaradul Spiruș, București, 1939; Târgul mausului, București, 1940; ed. 2 (Maioreasa), București, 1945; Tragedia lui Petru Cercel, București, 1941; Critică și onestitate (răspuns d-nului Ș. Cioculescu), București, 1941; S-a stins candela, București, 1942; Povara recunoștinței, București, 1944; Poezia trupului, București, 1947. Traduceri: Edmond Rostand, Puiul vulturului, Iași, 1924. Repere bibliografice: Mihail Sorbul, „Rândunica”, „Scena”, 1914, 4
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
dreptate”, G, 1936, 2; Erasm [Petru Manoliu], „Catrinel”, „Lumea românească”, 1937, 187; Izabela Sadoveanu, „Catrinel”, ALA, 1937, 887; Eusebiu Camilar, „Catrinel”, IIȘ, 1938, 2; N. Iorga, „Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu”, „Gazeta cărților”, 1940, 1-2; Octav Șuluțiu, „Tragedia lui Petru Cercel”, G, 1941, 3-4; Cioculescu, Aspecte, 426-432; Alexandru Raicu, „S-a stins candela”, SE, 1942, 1284; Al. C. Ionescu, Autori, actori și regizori, București, 1943, 119-122; Murărașu, Ist. lit., 410-411; Perpessicius, XII, 214-217, 549; Dicț. scriit. rom., III, 51-53. I.O.
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
În oraș la o cină și apoi Împreună v-ați fi dus să vă Întîlniți cu tata la un magazin de bijuterii, unde vi s-ar fi făcut găuri În urechi și vi s-ar fi cumpărat prima pereche de cercei și apoi ași fi mers cu niște prieteni și cu prieteni de-ai mamei dumneavoastră la primul machiaj și apoi v-ați fi dus pentru prima dată la Women’s Lodge pentru a auzi cîte ceva din cugetările feminine? Ar
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
simțeam atît de bine amîndouă. Vin amîndouă spre mine, cu copilașii cîrd după ele, ca niște zmee tîrÎte pe plajă, Înainte de a-și lua zborul. Lulu are același aer de mamă ideală dintotdeauna, cu reiații ei roz, tricoul alb și cerceii cu perlă, probabil toate comandate din același catalog de mamă ideală. O, Doamne, știu că sînt Îngrozitor de rea. Dar n-am ce face. Lulu m-a călcat pe nervi din prima clipă cînd ne-am Întîlnit și m-a disprețuit
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
negru, de gravidă, pe care l-am cumpărat În timpul verii și nu l-am purtat niciodată, fiindcă mi se părea că mă face cît o balabustă. Ok. Accesorii. CÎteva coliere lungi, care să licărească frumos... niște pantofi cu tocuri scînteietoare... cercei cu diamante... Deschid cu un gest grăbit portfardul și Îmi dau cu cîte smacuri pot, În doi timpi și trei mișcări. Mă dau un pas Înapoi și mă privesc din cap pînă-n picioare În oglindă. Arăt... bine. Nu e chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ca de plastilină. A sosit clipa cea mare! De cînd mă știu am visat să-mi văd hainele pozate Într-o revistă! CÎnd ajung În hol, fac o recapitulare rapidă În minte. Rochie: Diane von Furstenburg. Pantofi: Prada. Colanți: Topshop. Cercei: cadou de la mama. Nu, nu e destul de cool. O să le spun... din garderoba personală. Nu, mai bine vintage. O să spun că i-am găsit cusuți Într-un corset din anii ’30, pe care l-am cumpărat de la un vechi atelier
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Emil Botta. M., iscălind Victor Valeriu sau V.V.M., proclamă viața ,,agramaticală și profund subiectivă” și ,,sinceritatea inconștientului” ca valori supreme (,,Numai și numai sinceritatea inconștientului e rana deschisă a fructului pur spiritual” - Scrisoare fără mărci, Scriitorii noștri cu fustă și cercei). Între 1930 și 1935, în câteva numere șapirografiate, redactează o revistă personală, pe care o intitulează, ,,Șiș”, cu trimiteri la condiția de marginalizat, dar și la agresiunile ,,de corecție” prin care, în numele suprarealității construite, literatura de sușă anvangardistă urmărea să
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Mihail Sadoveanu, Al. Cazaban, Em. Grigorovitza, Al. Simionescu, Constantin A. Giulescu, Emanuel Cerbu, Victor Eftimiu, Mihail Lungianu (care debutează aici) ș.a., în timp ce I. Andriaș e prezent cu traduceri din Maupassant. Gr. G. Tocilescu semnează articole de istorie, Mihail Lungianu, T. Cercel, Radu Sighiceanu trimit folclor, Octavian Goga publică articolul Generația nouă, Ștefan Petică dă amplul și documentatul eseu Arta națională, Ștefan Micu - însemnări (De la București la Atena), iar D. Teleor este titularul rubricii „Pagini din trecut”. A.F.
ROMANIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289313_a_290642]
-
1921, ca supliment literar și artistic al cotidianului cu același nume. Pe prima pagină sunt prezentați, în fiecare număr, un scriitor din trecut și un autor contemporan. În sumar intră poezie de Nichifor Crainic, Ion Barbu (Driada, Măcel, Gest, Hierofantul, Cercelul lui Miss), V. Voiculescu (Amintirea), Aron Cotruș (Din fumul ăstor vechi cetăți, Desrobire), Tudor Vianu (Câmpie și seră), Ion Pillat, Ion Minulescu (Nihil, Nocturnă), Vladimir Streinu (Ateul, Romanță), Perpessicius, George Gregorian, Dem. Bassarabescu, Claudia Millian, George Mihail Zamfirescu, D. Nanu
ROMANIA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289329_a_290658]
-
ori în romanele Apele negre (1972), Pribeagul (I-II, 1974-1975) și Cer înstelat (1983) autoarea se va concentra asupra trecutului, având ca model proza istorică sadoveniană. Roman „curtenesc și de aventuri”, după cum remarcă Nicolae Balotă, Pribeagul urmărește traseul voievodului Petru Cercel, fratele lui Mihai Viteazul, mazilit de turci și obligat să rătăcească prin Maramureș, apoi prizonier în închisoarea Edicule, până când își va găsi sfârșitul în apele Bosforului. Cer înstelat, cel mai izbutit roman publicat de S.-C., prezintă în paralel mai
STERE-CHIRACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
științei, profilându-se ca o revistă enciclopedică, de un serios nivel științific și literar. Este împărțită în patru secțiuni: „Actele societății”, „Școala”, „Enciclopedie populară” (aici intră și paginile literare) și „Diverse”. Documentate articole de istorie au publicat C. Esarcu (Petru Cercel), Gh. Sion (Filosofia la romani), Barbu Constantinescu (Cultura domnilor fanarioți din secolul XVIII), Bonifaciu Florescu și Petre Cernătescu (Fragmente istorice). Articolele pe teme de educație și pedagogie aparțin lui C. Esarcu, I. C. Massim, Barbu Constantinescu, iar cele științifice lui Ștefan
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289766_a_291095]
-
zidite de Domnii lor - întrerup din vreme în vreme șirul româncelor coborâtoare mai ales din neamuri boierești (o „piață” matrimonială precumpănitor ortodoxă, cu câteva „enclave” - având evidente nuanțe hipergamice - catolice și cu un „ungher” exotic, dacă este adevărat că Petru Cercel [care, în 1578, făgăduise - la Roma - să treacă la catolicism, primind - ca un „vir catholicus și unit cu Sfântul Scaun” - ajutorul Vaticanului în demersurile sale], după ce a refuzat planul surorii lui Murad al III-lea de a-l însura cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]