17,584 matches
-
În vârtejul acesta au nimerit, vreinu vrei, și familiile unor foști vecini cu istoria regionalizării, pusă în mișcare de către conducerea vremelnică a statului ce tocmai pusese stăpânire pe țară. Înfruntările și confruntările transformaseră totul în câmp de bătălie. Vecinul din dreapta cerceta atent partea din stânga. La rândul său, cel din partea opusă, cerceta priveliștea din fața celuilalt. Ambii erau din neamul lui Jan Chelbosu. Unul simțea tot mai mult că este sufocat de celălalt. Fiecare, își ciopârțise, parțial, avuția. Ei intraseră la mijloc, între
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
foști vecini cu istoria regionalizării, pusă în mișcare de către conducerea vremelnică a statului ce tocmai pusese stăpânire pe țară. Înfruntările și confruntările transformaseră totul în câmp de bătălie. Vecinul din dreapta cerceta atent partea din stânga. La rândul său, cel din partea opusă, cerceta priveliștea din fața celuilalt. Ambii erau din neamul lui Jan Chelbosu. Unul simțea tot mai mult că este sufocat de celălalt. Fiecare, își ciopârțise, parțial, avuția. Ei intraseră la mijloc, între ceilalți vecini. În scurtă vreme, cel din stânga sucombă. De inimă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ajuns în miezul acelei lumi. Acolo, împrejurul câtorva posesori de marfă din care tocmai căuta el, se învârteau, pe lângă ei, câțiva precupeți. Pe unul, badea Minciună l-a recunoscut. Ager - foc! Umbla ca un titirez. Nu vorbea aproape deloc. Doar cerceta: când cu privirea, când cu degetele, când cu gura. Cerceta și alegea. Dar, oare, ce alegea? Desigur, ce era de ales. Ce merita a fi ales. și, într-un timp, cioatca aceea de oamnei s-a mărit, a tot crescut
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
marfă din care tocmai căuta el, se învârteau, pe lângă ei, câțiva precupeți. Pe unul, badea Minciună l-a recunoscut. Ager - foc! Umbla ca un titirez. Nu vorbea aproape deloc. Doar cerceta: când cu privirea, când cu degetele, când cu gura. Cerceta și alegea. Dar, oare, ce alegea? Desigur, ce era de ales. Ce merita a fi ales. și, într-un timp, cioatca aceea de oamnei s-a mărit, a tot crescut, încât, a cuprins aproape jumătate din iarmaroc. Fiecare, oferea; fiecare
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
-l montez la Cluj. Ce duh al ironiei mă face pe mine, bucureștean getbeget, de lîngă Arcul de Triumf, să scriu șase scenarii după ...moldoveanul get beget Ion Creangă ?! Și să montez (tot) șase variante ale Chiriței lui Bazil?! Nu cercetez aceste legi. Că așa, ar mai trebui să mă-ntreb și de ce TOATE cele patru neveste ale mele, au fost, precum scenariile, tot ...moldovence!!!! Marele prozator Carlos Fuentes scria undeva : „Toate ororile lumii provin din lipsa de imaginație. Cortes a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
totodată seducător) ; idei (de asemenea) percutante. Volumul de la Humanitas este compus din șapte eseuri ; n-am putea spune că fiecare dintre ele prospectează un teritoriu necunoscut - dimpotrivă, și moftul, și gazeta, și relația cu copiii, și exilul au mai fost cercetate, În cărțile antemer gătorilor eseistei. Pentru ceea ce eu am numit, cîndva, Caragialia, Ioana Pârvulescu propune sintagma (motivată) Țara Miticilor. Repet, temele sunt cunoscute caragia leologilor : dar sunt readuse În discuție cu o anumită pros pețime a viziunii , cuceritoare. Aduc, În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
dă tot." "Păi, io l-am dărâmat?", face el nevinovat. "Nisi nu l-am atins." "Nu l-ai atins!", se indignează cucoana. Dân cauza ta am dat peste el, lua-l-ar dracu, Doamne, iartă-mă!" Îl ridică cu grijă, cercetându-l: Nu s-a spart, nu nimic", constată clipind din gene ceva mai ușurată. "Nu s-a spart, nu s-a spart, da' o mai merzea?" Dă un' să știu io? Habar n-am nici cum să dă drumu' la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
p-ormă îți saltă parnosu' dân buzunar, dă zici că ce-i aia. Știe ăia ce-i munca? Știe pă dracu' să-i pieptăne!", mârâie Cateluța cuprinsă de o sfântă mânie proletară. Își revine însă, reîntorcându-se la termos. Îl cercetează, aruncându-și ochii în interiorul lui. Iar oftează. De data asta parcă mai cu amărăciune. Întreabă retoric: "Știi tu, bă, Vijulie, ce era în termosu' ăsta?". Bărbatul își suge un picuț gingiile, măcar aparent la modul meditativ, apoi neagă, dând scurt
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
era nimeni pe holul întunecos. Intră și-și văzu chipul în oglinda de deasupra lavoarului. Se holbă și începu să se tânguie: "Aoliooo! Mamă ce fățeag am, pupa-m-aș! Io-te, și nasu' s-a umflat". Își apropie mutra, cercetându-se atent: "Și uite cum mă învinețesc la ochi, dă zici că am furat-o original. Ptiu, a dracu' ușă! Cum a venit ea derect, da' derect cu urechea aia taman în trompă". Se spălă pe mâini și pe față
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
adică să stea cu ochii închiși, făcând pe mortu-n păpușoi, sau să-i lase deschiși și să sară zglobiu din pat, perdeluța verzulie, prin care era despărțit de restul lumii, fu trasă. Cred că tocmai s-a trezit", zise fata, cercetându-l cu un interes nu neapărat medical. "Ăsta o fi auzit sau n-o fi auzit?", se întrebă ea când, surpriză, îl văzu pe pacient cu ochii largi deschiși și cam speriat. "Dați-mi voie, vă rog!", îi ceru medicul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
câteva săptămâni avea să zacă alături de Sima în mormânt și să facă împreună cu acesta, oale și ulcele. Nu voia să creadă în așa ceva nici măcar o secundă. Era imposibil. Era ca și cum ei, adică el și cu Valy, nu vor putea fi cercetați ulterior de procuratură, într-un cuvânt, nu vor putea fi anchetați după toată tărășenia asta. În definitiv, ce acoperire aveau ei? Ce recompensă? Nici povești de așa ceva... Dar lucrurile mergeau înainte. Gerard se consola cu ideea că din toate astea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
scoborât milităria din pod, băiete. Ai auzit ce i-a spus Hliboceanu lui Iordache? N-am auzit. Ce i-a zis? Să-și repare o leucă de la car, că altfel... Altfel? Altfel... adio cărăușie! Apoi poate are dreptate. Am să cercetez și eu carul meu, să văd pe unde scârțâie... După atâtea drumuri... Pe când soarele încerca să se cațăre cu ultimele puteri în vârful cerului, Hliboceanu s-a întors spre șirul de cărăuși din spatele lui și a strigat: Haideți, băieți, că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
că altfel... Ce-i? Ce s-a întâmplat? - a întrebat el, alergând spre coada șirului de care. Uite aici la roata asta a lui Iordache! - i-a arăta Mitruță. Hliboceanu, împreună cu moș Dumitru și cu Pâcu, s-au apucat să cerceteze roata cu pricina. Apoi la primul hop mai rău Iordache rămâne fără roată. Hlibocene, mai ai lădița ceea pe care ți-am dat-o eu? Acolo găsești tot ce trebuie ca să tocmim roata. Noroc că Mitruță a băgat de seamă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Fiecare aveți biciul la îndemână. Căutați cu codiriștea în orice troian. Dacă îi căzut undeva îi acoperit de nămeți deja. Și urechea la pândă ca copoiul de vânătoare... Poate se aude un geamăt măcar... Cu felinarul în mână, Cotman a cercetat lovitura de la cap. A fost lovit din spate cu un baltag sau cu o toporișcă. Numai că n-a nimerit în plin. Baltagul a alunecat pe os, desprinzându-i doar pielea pe o porțiune... Doamne! Cât noroc o avut! Putea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
te-am rugat. Nu uit. Multe am uitat eu și multe oi uita, dar ce m-ai rugat n-am să uit. Atunci aștept, Măriuță! Îndată crâșmărița s-a întors cu plapuma și perna promise. După plecarea ei, Cotman a cercetat bandajul de la capul rănitului. Frecându-i mâinile, vorbea mereu: „Mâine în zori vreau să te aud cum îmi spui bună dimineața, frate - așa ca altădată... Să nu te lași, băiete! Numai cei slabi cad și nu se mai ridică. Tu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
dispus să-i vorbească despre Hliboceanu. Cărăușii însă au trecut la treabă fără nici o vorbă. După ce au terminat, Cotman și Mitruță au intrat la Aizic. Ia să vedem noi cât ați adus? A luat hârtiile de la Mitruță și le-a cercetat grăbit. Nu mi-ați spus încă ce face Hliboceanu. Doar n-o fi pățit cine știe ce... Ba bine că nu - a răspuns Mitruță cu jumătate de glas. Da’ ce i s-o întâmplat, fraților? Spuneți, să nu mor de inimă! Păi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să le dau restul, au spus: „Lasă, jupâne, că nu-i nici o pagubă. Păstrează restul și noi să fim sănătoși!”... Costache s-a întors cu o hârtie de cincizeci de lei. Uite, asta-i. Hliboceanu a luat hârtia și a cercetat-o cu atenție. „Aha! Voi sunteți!” - și-a spus în gând și apoi către Costache: Uite-te aici, pe colțul ista. Vezi un a mic scris cu creionul? Îl văd. Numai că n-aș bănui ce înseamnă. Îi simplu, Costache
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de mânie : Ia stați voi colea, să ne tălmăcim! Uite ce am găsit în chimirul aistuia zbanghiu, care cred că îi șeful. Ia să vedem ce ai găsit? - a întrebat Hliboceanu, luând fâșicul de parale întinse de Cotman. Le-a cercetat cu mare băgare de seamă și apoi a vorbit: Cele mai multe din hârtii au acel a mic făcut cu creionul de Aizic... Altele nu au. Asta înseamnă că ei au mai jefuit și pe alții... Ce și-au zis dumnealor când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
i-am băgat în seamă. Acum mai aveau bani la ei? Sunt sigur că i-ați cotrobăit prin chimire. Am găsit doar o parte din banii noștri, care erau însemnați, și i-am cunoscut. Uitați-vă la ei. Polițistul a cercetat banii însemnați. Drept urmare, l-au adus și pe Aizic la cercetare... Domnu’ comisar. Eu am obiceiul să însemnez banii de hârtie pe care îi plătesc. De ce îi însemnezi? Asta am învățat-o de la tatăl meu, pe care l-o călcat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
În acest sens nenumărate reclamații și sesizări către Dumnezeu, dar, se pare, nici una nu ajunsese vreodată la destinatar. O singură misivă i se Întorsese, având pe ea semnătura Sfântului Petru, care mai notase În grabă: „Interesant. Nu credem, dar vom cerceta“, ceea ce nu era decât o reconfirmare a proverbului „Până la Dumnezeu te mănâncă sfinții“. Ca urmare, Napoleon trecuse la Planul C . În salonul VIP numărul șase, Împăratul și statul său major, format din Descartes și Leonardo Da Vinci - Sartre era absent
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
viscozitatea redusă a sângelui, lucru logic dacă ne gân dim că, neexistând piese În mișcare, multe operațiuni, cum ar fi răcirea, nu erau necesare, iar frecarea era ca și inexistentă. S-a trecut apoi la desfacerea capului spre a fi cercetat mecanismul clipirii: exista bănuiala că ar fi ceva asemănător celui folosit În industria construcțiilor de păpuși. Surpriză, Însă! Îndărătul ochilor enigmatici ca două găurele de priză nu se afla nimic. Toate explicațiile posibile - un sistem biomagnetic funcționând pe bază de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și trăit zece ani la Viena, devenind apoi slujbaș habsburgic în Lemberg, a scris și un tratat despre istoria locuitorilor Transilvaniei, precum și Kurzgefasste Bemerkungen ueber Bukowina, un fel de eseu politic scris într-o germană "sigură, corectă, la obiect, expresivă". Cercetând în Bucovina (ca funcționar) activitatea boierului Vasile Balș, Budai evocase în notațiile sale toate minoritățile zonei - "moldoveni, ruși, germani, evrei, armeni, greci, unguri, lipoveni și țigani". Asupra celor din urmă s-a oprit cu simpatie, milă, sau cu "iluministă înțelegere
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
2) Separarea conducerii și administrațiunii pensiilor militare de Casa generală de pensii (Ministerul de Finanțe trecându-le pe seama Ministerului Apărării Naționale). Pentru a ne putea da seama cu deplină conștiință de necesitatea și posibilitatea înfăptuirei acestor două măsuri, le vom cerceta mai în detaliu pe fiecare în parte. 3 O LEGE SPECIALĂ DE PENSIUNI MILITARE Această măsură organică legislativă n-ar fi o inovație față de alte țări și nici chiar pentru țara noastră, întrucât există aiurea, iar la noi, în 1899
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
să caute În altă parte. Înainte de a se hotărî asupra cadoului, intrară ca din Întîmplare la raionul de confecții. Khosmyn era la post, urmărind vigilent cele cîteva cliente care se tot fîțÎiau printre rîndurile de haine. Naggie se opri să cerceteze un costum cu taior și fustă, de culoare bej. Întorcea mecanic, pe o parte și pe alta, reverele hainei. Chipul ei Încremenise Într-un surîs ușor crispat. Vorbi cu voce joasă, conspirativă. — Tipul de acolo... Nu te Întoarce! E În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu e foarte sigur. De fapt, aici e clenciul Întregului experiment: la finalul lui nimic nu e sigur, fiindcă nimic nu trebuie să fie sigur. Între timp, ochii i se obișnuiseră cu Întunericul, Încît din cotlonul său putu să-l cerceteze pe Îndelete pe Michel. Jarul focului aproape stins inunda peștera cu o lumină, sau mai degrabă cu o umbră roșietică. Din grămada de vreascuri mai rămăseseră doar cîteva. Arareori limba cîte unei flăcări se ridica și făcea să tremure pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]