15,392 matches
-
î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
sânii săi. PALOȘ: Un gust plăcut, ca un fagure de miere și un parfum amețitor degajă pielea ta catifelată! EXT. / CONACUL LUI CIOCOIU / ZI Conacul boierului Ciocoiu reprezintă o casă mare cu curte spațioasă. În apropiere se află hambarele pentru cereale, grajdurile pentru animale dar și grădinile cu flori și livezile cu pomi. INT. / SALONUL DIN CONAC / ZI În mijlocul salonului din conacul lui Ciocoiu se află o masă dreptunghiulară la care stau cinci bărbați în față cu câte un pocal și
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
de patria și cultura lor. Ei nu știau istoria dramatică a episcopului care studiase și în țara lor. În timpul celor zece ani vlădica Nicolae Popovici a călătorit de câteva ori la București, la Biertan și în Bărăgan (pentru a cumpăra cereale trebuincioase în gospodăria sa). A avut câteva întâlniri cu Patriarhul Justinian și cu Episcopul-Vicar Patriarhal Teoctist Arăpașu. Cel din urmă l-a vizitat și la Mănăstirea Cheia în anii surghiunului. La București, Episcopul Nicolae a fost oaspetele Părintelui Profesor Dumitru
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
-mi aduc aminte când și cum am ajuns la Botoșani. Se pare că doar gândul a coborât din trenul de Iași. Eram bucuros că venise primăvară și pomii înfloriți răspândeau peste oraș miresme îmbătătoare. Căruțele încărcate cu saci plini de cereale se îndreptau spre târgul de la poalele dealului și depresiunii Cozancea. Pe strada principală, îmbrăcat într-un costum negru și pălărie de fetru, m-am întâlnit cu Pincio Păun, prieten vechi, strecurat de mult în amintiri. După salutările și îmbrățișările călduroase
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
colegul său de afaceri Arvinte.Adevărul este că aveau și motive! Fiind toamnă, afacerile lor mergeau din plin. Erau distribuitori. Adică luau din ogrăzile oamenilor, și acum se găsea, ba un purcel, ba un cârlan ori ceva pui de găină, cereale, lemne de foc și, în general, tot ce le pica în mână. Apoi, cu ajutorul unei motorete la care inventivul Costel adăugase un cărucior, transportau marfa în capul satului la sălașurile nomazilor pripășiți de peste două decenii acolo. Aceștia, oameni de caracter
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
protecție suplimentar. Ele sunt descompuse (în cursul digestiei) mai lent decât zaharurile în glucoză. Zahărul fiind un aliment foarte concentrat, uzează anumite organe. Pentru un organism adaptat de milioane de ani să se hrănească cu zaharuri complexe din fructe, miere, cereale și legume, ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate este un adevărat șoc, care produce dezechilibre în lanț. Aventura zahărului în corpul nostru e interesantă, dar foarte periculoasă. El este alcătuit dintr-o moleculă de glucoză și una de
DESPRE ZAHAR de DALELINA JOHN în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346409_a_347738]
-
pe balcon m-a înviorat. Am ieșit din cameră și m-am dus în baie să mă bărbieresc. Loțiunea after shave, improspătandu-mi față, m-a trezit de tot. Țină era deja în bucătărie și pregătea micul dejun pe bază de cereale. -Sărut mâna Țină! -Bună dimineață, Florin! Te rog să te așezi la masă. -Bine! După ce mănânc voi lucra la român. Azi sper să-l închei. -Ești foarte activ... -Fără acțiune, spunea Victor Eftimiu, gândul nu se poate materializa pentru a
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ZECEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348431_a_349760]
-
neîncetat un prinos de recunoștință. Mama, Florica, născută Sima, a fost casnica, fiica de negustori cu rădăcini de mari bogătași din Grecia și cu ramuri în armată franceză cu rang de general. Tata, Spirea Buică, a fost negustor angrosist de cereale și a avut și un „magazin de manufactură” cum era prezentat cu litere mari pe fata dinspre stradă a casei noastre. Tata ajunsese om de vază nu numai în comuna noastră, ci și prin împrejurimi. Țigăneștiul, făcând parte dintr-o
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
litere mari pe fata dinspre stradă a casei noastre. Tata ajunsese om de vază nu numai în comuna noastră, ci și prin împrejurimi. Țigăneștiul, făcând parte dintr-o zonă cu cel mai bun pământ din țară, având mari producții de cereale, a fost propice dezvoltării comerțului acestora. În perioada interbelică au apărut comercianți de cereale care s-au impus în comuna că personalități puternice care se afirmau pe un plan superior față de restul sătenilor, desi proveneau din mediul rural, unii chiar
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
nu numai în comuna noastră, ci și prin împrejurimi. Țigăneștiul, făcând parte dintr-o zonă cu cel mai bun pământ din țară, având mari producții de cereale, a fost propice dezvoltării comerțului acestora. În perioada interbelică au apărut comercianți de cereale care s-au impus în comuna că personalități puternice care se afirmau pe un plan superior față de restul sătenilor, desi proveneau din mediul rural, unii chiar fiind la prima generație de schimbare a statutului social, cum era și tatăl meu
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
județul Mehedinți din 1833-document inedit, nu mai puțin de 474 instalații de morărit, acestea reprezentând, împreună cu cele din județul Gorj (289 mori și făcăi înregistrate de catagrafia de profil din 1839), aproape jumătate din numărul instalațiilor de apă pentru măcinatul cerealelor din Oltenia 3. Creșterea cererii de produse alimentare, ca urmare a sporirii populației 4, a atras după sine dezvoltarea sectorului de prelucrare a cerealelor, mărirea și perfecționarea instalațiilor necesare și mai ales creșterea rentabilității exploatării acestora. De la morile simple acționate
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
înregistrate de catagrafia de profil din 1839), aproape jumătate din numărul instalațiilor de apă pentru măcinatul cerealelor din Oltenia 3. Creșterea cererii de produse alimentare, ca urmare a sporirii populației 4, a atras după sine dezvoltarea sectorului de prelucrare a cerealelor, mărirea și perfecționarea instalațiilor necesare și mai ales creșterea rentabilității exploatării acestora. De la morile simple acționate orizontal ce aveau o singură piatră alergătoare, acum întâlnim în zonă din ce în ce mai numeroase mori cu roată verticală, având două, trei sau chiar patru pietre
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
acționate orizontal ce aveau o singură piatră alergătoare, acum întâlnim în zonă din ce în ce mai numeroase mori cu roată verticală, având două, trei sau chiar patru pietre , cu o capacitate sporită de prelucrare. În perioadă amintită, ca urmare a creșterii producției de cereale , în special de grâu și porumb 5, se înmulțește numărul morilor . Acumulăriile de capital rezultate din exploatarea moșiilor, valorificarea producției agricole și a altor forme de negoț își găsesc astfel în această perioadă tot mai mult plasament în sectorul morăritului
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
cu 11 etc.11. Dar în afară de condiția existenței unor cursuri de apă favorabile dezvoltării morăritului, amplasarea și densitatea instalațiilor de morărit este determinată, în principal, de repartizarea surselor de materie primă. Astfel, dacă în plășile din nordul Mehedințiului producțiile de cereale erau mai mici 12, numărul mare de sate favoriza amplasarea uniformă în această zonă a morilor, în schimb plășile din zona sudică ( Blahnița și Câmpul), unde satele erau mai rare, dar existau mari producători de cereale concentrați într-un singur
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
nordul Mehedințiului producțiile de cereale erau mai mici 12, numărul mare de sate favoriza amplasarea uniformă în această zonă a morilor, în schimb plășile din zona sudică ( Blahnița și Câmpul), unde satele erau mai rare, dar existau mari producători de cereale concentrați într-un singur loc,morile se grupau în mod firesc în jurul acestora. Se observă astfel că în zonele de câmpie morile erau amplasate nu atât la sate, cât mai ales pe moșii. Această concluzie este evidentă dacă examinăm comparativ
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
această zonă. Una din explicațiile acestei concentrări, pe lângă rețeaua hidrografică mai săracă, este tendința manifestată de proprietarii morilor de a le instala mai aproape de sursele de materie primă,căci de regulă, se constată în urma cercetării documentelor vremii, unde producțiile de cereale sunt mari, acole se concentrează mai multe mori. Astfel la Cujmir, în plasa Câmpul, unde existau 5 mori, se produceau în anul 1831(trebuie să se țină seama de faptul că anul 1831 a fost un anu extreme de secetos
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
ajunge în perioada 1834-1835 la 29 123 familii, conform statisticii oficiale a județului Mehedinți din anul 1835( Arhivele Naționale Mehedinți, fondul Prefectura jud. Mehedinți, dosar. 5152/1835, f. 209-237). În anul 1833 în Mehedinți s-a obținut o producție de cereale de 63 462 440 oca , iar peste trei ani(1837), 88 667 168 oca(Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX -lea , București, 1969, p.318-319); Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
9. Ibidem, f.35-36 10. Ibidem, f.19-20 11. Ibidem, f.13-14 și 31 12. În anul 1832, în două plăși din partea de nord a județului ( Baia și Cloșani) care cuprindeau 91 de sate, s-a obținut o producție de cereale ( grâu , porumb) de 2958 908 oca , iar în alte plăși de la câmp( Blahnița și Câmpul, cuprinzând un număr mai mic de sate (87) s-a obținut o producție aproape dublă de 4 303 527oca (Ibidem, dosar 2282/1832, f.83-226
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
eu, în gând. Am mers mai departe, am trecut cu stoicism printre cotețele cu purcei de lapte, porci pentru carne și grăsime, scroafe gestante și vieri, am studiat la fața locului o moară automată pentru nutreț și un cântar pentru cereale, apoi m-am întors la birouri. M-am uitat într-o oglindă, aveam niște zgârieturi deasupra sprâncenelor și o julitură mare, acolo unde ar fi început părul, dacă n-aș fi avut chelie. Când a văzut ce am în frunte
PORCĂRIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372184_a_373513]
-
Nilului și până la strângerea și treieratul recoltelor, vedeai pe câmpurile egipteanului sute de lucrători cu ziua, bieți oameni săraci, egipteni sau evrei, veniți să câștige câțiva arginți, cu care cumpărau grâu, tot de la acest stăpân. Egipteanul era lacom, sporea prețul cerealelor an de an, ceea ce neliniștea mult pe bieții nevoiași osândiți să muncească, și apoi să cumpere grâu tot de la el. Asenath era un stăpân hapsân, nu vedea bine faptul că evreii din ostrovul de alături aveau și ei niște ogoare
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
de fierărie 4616 Intermedieri în comerțul cu textile, confecții din blană, încălțăminte și articole din piele 4618 Intermedieri în comerțul specializat în vânzarea produselor cu caracter specific n.c.a. 4619 Intermedieri în comerțul cu produse diverse 4621 Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat 4622 Comerț cu ridicata al florilor și al plantelor 4623 Comerț cu ridicata al animalelor vii 4624 Comerț cu ridicata al blănurilor, pieilor brute și al pieilor prelucrate 4631 Comerț cu ridicata al fructelor și
PROCEDURĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282623]
-
Cercetare-dezvoltare în științe naturale și inginerie 7211 Cercetare-dezvoltare în biotehnologie 7219 Cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie 7220 Cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste ... Anexa nr. 1d la Anexă Domenii/Sectoare de activitate eligibile aferente componentei AGRO PLUS 111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase 112 Cultivarea orezului 113 Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor 114 Cultivarea trestiei-de-zahăr 115 Cultivarea tutunului 116 Cultivarea plantelor pentru fibre textile 119 Cultivarea altor
PROCEDURĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282623]
-
ducîndu-l pe această cale la ruină. Aceste numeroase datini și practici religioase, la care sînt supuse toate cástele, au cauzat englezilor, după cum s-a spus [249], mari dificultăți, în special în cadrul armatei. Cei care aparțin castelor superioare nu pot mînca cereale: în armată ei primesc orez și sago. Atunci cînd au aflat că sagoul nu crește la fel ca grîul, s-au arătat plini de scrupule. Indienii nu pot să bea din fîntînile din care au băut înainte animalele sau europenii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]