2,171 matches
-
a început să strîngă date asupra acestui subiect. În 1983, 40% din populație primea cea mai mare parte a venitului din 1947 pînă în acel moment." (Ferguson și Rogers, 1986:130) 5 În ce privește momentele "critice" și "subversive" din operele acestor cineaști și ale altora, vezi studiile lui Brittor, Lippe, Williams și Wood, 1979; Kellner și Ryan, 1988. 6 Poltergeist este considerat drept un film făcut de Tobe Hooper, iar Hooper este considerat regizorul acestui film, Spielberg apărînd drept producător, autor al
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
preocupări atît ale lui Hooper, cît și ale lui Spielberg. Filmul demonstrează atît flerul lui Hooper pentru suspans, pentru elementele horror și ciudățenii, cît și înclinația lui Spielberg pentru ocultismul cețos al clasei de mijloc și aptitudinile tehnice binecunoscute ale cineastului american. 7 Stephen King, "Why We Crave Horror Movies", în Playboy, ianuarie 1981, 237. 8 În A supraveghea și a pedepsi, teoreticianul francez Michel Foucault (1979) analizează aparatul de supraveghere conceput la începutul secolului al XIX-lea de Jeremy Bentham
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
recunoscut imediat drept o mărturie cinematografică a situației negrilor din Statele Unite de astăzi, iar filmele care i-au urmat (Mo' Better Blues, Jungle Fever, Malcolm X și Crooklyn) au dus la recunoașterea lui Lee drept unul dintre cei mai importanți cineaști din Statele Unite. Mai mult, succesul filmelor lui Lee a ajutat în deschiderea unor căi de finanțare a unei serii de alte filme, în anii '90, realizate de către tineri de culoare. Profitul realizat de filmele cu buget redus ale lui Lee
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Preocupări de folclor, cu un interes aparte către fenomenul "Miorița" balada care a stârnit și încă stârnește un interes deosebit. Contribuie la realizarea unor filme documentare: "Vin caii și ne mângâie" (1973), "Cărările din Păltiniș". În 1981 publică lucrarea "Viitorul cineaștilor amatori", realizată cu G. Tonin. În 1991 a întemeiat, cu un grup de profesori, Societatea "Miorița", revista și editura cu același nume. În 1993 organizează simpozionul "Miorița" și primul Colocviu "Al. Bogza"; în 1996 contribuie la organizarea Simpozionului Miorița de la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
decât fusesem crescută eu, să nu mai trebuiască să ia 10 la toate. El a fost mai conformist ca mine și nu a avut obiecții să urmeze Medicina, norocul lui a fost că nu a reușit să intre. Altfel, în loc de cineast, ajungea stomatolog. V.A. : L-ați umbrit, l-ați ajutat în carieră, cum a fost ? Nu cred că a fost ușor să fie fratele mai mic al unei perso‑ nalități ca dumneavoastră. A.M.P. : Cariera și-a făcut-o el
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mai înainte. "Dar în nici un caz, atenționează Costin Merișca, nu-i putem pune alături pe cei care, torturați, au devenit ei înșiși torționari". Ne întrebăm, alături de Virgil Ierunca, cine poate avea dreptul să-i judece pe aceștia? În 1999, doi cineaști francezi, Anca Hirte și Jean Legeaux, realizează documentarul Treptele căderii, apelînd la trei dintre supraviețuitorii reeducării de la Pitești: Paul Caravia, Nicolae Ioniță și Costin Merișca, documentar ce va fi vizionat la Paris, între alții, și de Monica Lovinescu. Mărturiile sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Amalia și alte făpturi, următoarele: "N-am crezut că după 54 de ani, ridicând receptorul, de la celălalt capăt al firului, voi auzi din Paris: "Aici Monica Lovinescu". Mă felicită pentru apariția mea în filmul documentar Treptele căderii, realizat de doi cineaști francezi. Eram de-a dreptul copleșit de surpriză și de emoție". În finalul Tragediei Pitești, supraviețuitorul diabolicului experiment apreciază drama piteștenilor mult mai lungă și mai complicată decît se crede în general; teroarea intrată în oase, ne spune, n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
angajate În modernitate, dar care În plan literar și artistic și-a depășit propria condiție. Se așteaptă acum afirmarea tinerei generații de scriitori, care se remarcă deja printr-o expresie originală. Drumul e deschis, aproape neașteptat și spectaculos, de tinerii cineaști (un domeniu În care România nu strălucise niciodată); În 2005-2006, mai multe filme românești au obținut un notabil succes internațional. Românii se mândresc și cu destul de multe contribuții În știință și tehnologie, și acestea, spun ei, pe nedrept minimalizate sau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1201. Gravurile medievale, expuse în vitrine, nu lasă nici o îndoială asupra acestei vârste. Ca membru al Ligii Hanseatice, orașul a jucat un rol important în comerțul dintre Est și Vest. Tot la Riga s-au născut mai multe celebrități mondiale: cineastul Serghei Eisenstein, Isaiah Berlin - father of the history of ideas (părinte al istoriei ideilor), celebrul balerin Mihail Barîșnikov... Primii doi au case memoriale pe strada Albert, artera principală a capitalei letone. Poartă numele unui cruciat german care a cucerit Riga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fi crezut? Aș situa-o, ca forță a impresiilor și intensitate a surprizei, alături de Lisabona, Bordeaux și Paris... Înainte de culcare, o secvență din holul hotelului, ca o efigie melancolică. David Muradyan, care este un talent polivalent în Armenia - scriitor, pianist, cineast -, interpretează câteva melodii clasice la pian. Lumea e entuziasmată. După muzica dansantă de pe vapor, toți simt nevoia unui refugiu liniștit. Cu David am discutat de mai multe ori până acum. Mi-a povestit întâmplări pe care le-a trăit împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
În primul rând ca să liniștească mai-marii. Ca și cum poți îngrășa pe cineva cu firimituri. Și cu riscul de a sacrifica elementul savuros în favoarea exemplarității și exactitatea în favoarea semnificativului (doisprezece apostoli, patruzeci de zile etc.). Necazul e, întrebați-i pe artiști, pe cineaști, pe romancieri, că, odată trecut un anumit prag al excelenței, eroul își pierde din suculență (dacă depășești timpul de preparare, vrăbioarele au gustul și consistența pielei tăbăcite fierte). Hristos și l-a adjudecat în asemenea măsură pe Isus încât am
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lucru și la instituția similară din Ierusalimul arab. Subiectele conferințelor nu pot fi întotdeauna aceleași de o parte și de alta, dar trebuie oare să fii chior pentru a fi un "mare intelectual"? Invers, artiștii maghrebieni sau din Machreq, cântăreți, cineaști, fotografi, care vin să-și prezinte operele în micile noastre săli de la Ramallah sau din Nablus, refuză să meargă măcar până în Ierusalimul răsăritean pentru că, îmi spune directorul centrului din Salah el-Din, îi pun pe toți israelienii în același sac, chiar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
adâncul ființei lui, dar vai de cel ce are curajul să iasă din tipare. Nu-i un lucru frecvent să vezi o castă de ofițeri în rezervă care conduce și administrează, flancată de un grup de cârcotași patentați (scriitori, teologi, cineaști, ziariști, dramaturgi) care hărțuiește și deranjează. Rabinul Jacquot Grunewald mi-a semnalat tot ce datorează această insolită combinație amprentei talmudice. Fie că e din Ierusalim sau din Babilon, Talmudul recenzează toate tezele posibile și imaginabile, și este interesat mai mult
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pierdem total simțul ospitalității, să nu ne orientalizăm total...! Ce bine ar fi și pentru cultura română! Pentru că iată, despre România se vorbește ceva mai mult și mai frumos în ultimii ani. Ar trebui să le mulțumim în primul rând cineaștilor noștri care au obținut premii importante la Cannes, dar și multor regizori, directori de teatru și organizatori de festivaluri care au atras mulți străini în România. Nu există nici un domeniu cultural în care România să nu poată fi competitivă, atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vreodată să-mi leg viața de această a șaptea minune a lumii. Regizor de teatru - da, mă bântuise gândul acesta încă din adolescență, dar cinema?! și, alături de eroii lui Montesquieu, mă întrebam și eu: „Cum o fi asta să fii cineast?“ Spirit metodic, mi-am cumpărat din librării vreo zece diverse volume care, îmi ziceam, ar putea să-mi deschidă niscaiva noi și nebănuite orizonturi. Dar, vai! Bunele mele intenții nu erau decât piatră de caldarâm pentru pavarea a tot felul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în aceas tă a doua periegeză a noastră pe drumuri de munte. Făcând-o, nu știam dacă în ziua următoare comisia avea să se întrunească dimineața ori după-amiaza. Sorții nu aveau decât să hotărască! „A fi sau a nu fi cineast?!“ A doua zi, ducându-mă la institut, am aflat că, spre norocul meu, comisia urma să se întrunească dimineața. M-am așezat la pândă în anticamera sălii de examinare. La un moment dat, când Mircea Săucan - secretarul comisiei, proaspăt debarcat
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
o vacanță interesantă și plină de învățăminte. Părăseam fără nici un fel de melancolie domeniul filmului de ficțiune și pășeam cu dreptul în filmul documentar, cu atât mai mult cu cât viitorul meu dascăl era de fapt la acea oră singurul cineast român care știa ceva în domeniul său - Ion Bostan. De la el am deprins cheia meseriei pe care soarta mi-o alesese, o adevărată Sfântă Treime a cinematografiei: Decupaj - Cadraj - Montaj. și le-am deprins atât de bine, încât, dintre toți
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
importanță, secundare: cu aceeași furie ar fi devorat și căderile de guvern, și hotărârile istorice, și... Pe acest bloc de gheață, foamea de informații nu face nici un discernământ. Oameni și câini, Nanuci și patrupede, toți ne hrănim cu telexuri. Fellini, cineastul, zice că e necesar din când în când - la trei ani o dată - să fii bolnav: „o boală nu prea gravă, dar mai ales nu prea dureroasă”. Să suferi vreo 25 de zile ca să ți se deschidă un alt univers, să
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
baza întregii activități atingerea idealului de fericire și frumusețe al vieții poporului român, al omenirii în general.“ (Contemporanul, 4 aprilie 1975) „Propunând ecranului filmul Omagiu, realizat după scenariul document al scriitorilor Nicolae Dragoș și Dinu Săraru, cinematografia națională, colectivele de cineaști din studioul «Alexandru Sahia», Centrul de producție cinematografică «București», și casele de filme au înțeles că prin această manifestare de spirit să-și aducă un modest aport la uriașa cinstire cu care întregul popor a omagiat anii de viață, de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tovarășului Nicolae Ceaușescu.“ (Muzica, august 1977) CARABĂȚ Dumitru „Efectuarea unor analize adecvate, curajoase este azi nu numai necesară, dar și posibilă. Programul partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și de înaintare a României spre comunism cuprinde, din perspectiva cineastului autentic, nu numai un model de analiză profundă a unei întregi perioade istorice, ci descrierea unei problematici umane, concrete și sensibile, un tablou nuanțat al acestei problematici.“ (Contemporanul, 24 octombrie 1975) CARAGEA Boris „Consider că trebuie să facem de la început
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
stă orientarea generală a producției de filme spre obiectivele artistice și social educative majore ce decurg din Programul partidului, din generoasele indicații formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu în cadrul întâlnirilor avute cu creatorii din cinematografie, cu Consiliul de conducere al Asociației cineaștilor.“ (Luceafărul, 28 ianuarie 1978) POPOVICI Alecu „Spectatorii, cititorii noștri, ca cetățeni ai unei țări care le asigură libertatea, le conferă certitudinea realizării visurilor, ocrotindu-i de nocivele și gravele influențe morale și materiale ale lumii capitalului, trăiesc cu mândrie sentimentul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
țară“, România literară, 21 iulie 1988) POTRA Florian „Materialul e arhiabundent: realitatea, viața oamenilor angajați în impresionantul efort de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Dar pentru ca acest material oferit cu atâta generozitate să devină reelaborare, retrăire creatoare a realității, cineaștii au datoria, atât față de colectivitate, cât și față de ei înșiși, față de arta lor, de a vedea, de a gândi și de a exprima artistic cu mai multă maturitate și răspundere decât până acum. De altfel, tot ceea ce am propus aici
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
zi cu zi a secretarului general al PCR, cuprinde firesc, în aceeași undă de gândire, și critica de teatru, aflată în pragul unui nou, previzibil, salt de calitate.“ (Teatru, octombrie 1976) „Și nu devine, oare, o metaforă revelatoare pentru orice cineast, în acest sens, următoarea parte din cuvântarea Secretarului General al partidului, citez: «În toate ministerele se produc materiale, ministerele producătoare de mașini produc și fontă, oțeluri, în industria ușoară la fel, în industria lemnului cu atât mai mult și practic
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
avortului, în România se născuse deja prima generație de „decreței“ și muriseră primele zeci de femei din cele aproape zece mii de victime ale programului de „sporire a natalității“. Am privit din perspectiva simultană a unor lumi paralele documentarul celor doi cineaști români, emoționant și prin înregistrarea mărturiilor de a menține minima „normalitate“ în cea mai anormală dintre lumi. Amicilor noștri care în 1968 urcaseră pe baricade în metropolele Occidentului pentru idealurile unui comunism ale cărui binefaceri reale nu-i interesau direct
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ADĂSCĂLIȚEI, VASILE (1929-2007) profesor, folclorist și eseist...................... 17 2. ADOC-MANOLE, GABRIELA (1926-2002) sculptor ...........................22 3. ANDRIEȘ, ANDI (1934-2010) dramaturg și publicist ........................... 26 4. ARAPAȘU, TEOCTIST (TEODOR) (1915-2007) patriarh .................... 29 5. BARAN, TRAIAN (19232009).......................................... .................. 36 6. BĂLAȘA, SABIN (1932-2008) pictor și cineast ........................................ 42 7. BĂRA, ION (1941-2007) biolog și profesor.................................... 46 8. BÂRCĂ, CONSTANTIN (1923-2008) botanist și profesor.................... 51 9. BERHECI, IOAN (1953-2009) economist și profesor ..................... 54 10. BOȚESCU, DAN (1934-2011) istoric și profesor ......................... 57 11. BUIUC, SERGIU(1922-2008) medic și profesor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]