11,545 matches
-
paralel, între 1949 și 1980 va fi șeful Catedrei de teoria literaturii din Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, în 1954 și 1955 - redactor-șef adjunct la „Gazeta literară”, între 1955 și 1959 - director general al Cinematografiei, între 1977 și 1981 - președinte al Uniunii Scriitorilor. Ministru plenipotențiar al României în SUA (1959-1961), ministru adjunct (1961-1967), prim-adjunct (1967-1972) și titular (1972-1978) al Ministerului de Externe. Cele două monografii ale lui M., Viața și opera lui Al. Sahia
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
al bunicului matern. După absolvirea liceului la Sibiu, urmează din 1956 Facultatea de Filologie a Universității din București, cu o întrerupere în 1958 și 1959, când este exmatriculat din cauza dosarului. În vara lui 1959 dă examen la Școala Tehnică de Cinematografie din București, unde reușește, dar nu este admis, constatându-se că fusese eliminat din universitate. Reprimit în facultate în aceeași toamnă, își ia licența în 1962. Este repartizat la Școala Medie nr. 2 din Fetești, ulterior la Institutul Pedagogic din
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
filologie maghiară-franceză la Cluj (1947-1949) și de filosofie la Leningrad (1949-1954), unde își dă doctoratul (1955). Intră ca ziarist la „Elöre”, apoi lucrează în activul central al Partidului Comunist Român (1956-1965). Își începe cariera didactică la Institutul de Teatru și Cinematografie (1955-1958), fiind ulterior profesor al Universității din București, la Facultatea de Filosofie (lector din 1958, conferențiar din 1962 și profesor între 1968 și 1998), dar și la Facultatea de Limba și Literatura Română și la Facultatea de Limbi Străine, unde
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
prozator. Este fiul lui Ignat Ioviță, țăran. După absolvirea Școlii Coregrafice „A. Vaganova” din Leningrad (1954), I. este o vreme balerin la Teatrul de Operă și Balet din Chișinău. În 1964 a absolvit cursurile de scenariști la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova și, până la sfârșitul vieții, a activat la Studioul Moldova-Film din Chișinău. Între 1981 și 1983 a fost secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova. A primit titlul de maestru emerit al artei (1982). Debutează cu
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
pseudonim al lui Boris Musteață; 12.II.1942, Nihoreni, j. Bălți), poet, prozator și traducător. Este fiul Nadejdei (n. Vasilovski), desenatoare, și al lui Vladimir Musteață, contabil. După absolvirea, în 1957, a Liceului „Aurel Vlaicu” din București, frecventează Școala de Cinematografie (1958-1960), devine ulterior student la Facultatea de Fizică Nucleară a Institutului Politehnic din București (1960-1965), urmând apoi Facultatea de Limba și Literatura Română (1968-1972) și Facultatea de Filosofie (1972-1976) din cadrul Universității bucureștene. Lucrează ca redactor la Animafilm (1972-1974) și la
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
scopul înfăptuirii unora din proiectele sale cinematografice. Rod al călătoriilor vor fi două volume de poeme, Ulysse (1933) și Titanic (1937), editate la Bruxelles. În 1930 este angajat ca scenarist la studiourile Paramount, însă abia postum, în 1984, scrierile despre cinematografie îi vor fi adunate în volum, sub titlul Écrits pour le cinéma. Preocupările dramatice se vor reflecta și în câteva piese, poeme dramatice, drame metafizice, între care Philoctète (Filoctet), redactat în mai multe versiuni, în română și franceză, în 1922-1923
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
sau grup Delphi, În terminologia de specialitate) care depune mărturie pentru o formă de cercetare academică În România Începutului de secol XXI. Între timp, dezbaterile au intrat Într-o a doua serie (sau al doilea „sezon”, cum se spune În cinematografie În legătură cu serialele de televiziune). Prima serie, care se regăsește În cuprinsul acestui volum, este alcătuită din dezbaterile pe marginea unor teme propuse de către membrii Centrului. Cea de-a doua s-a deschis pentru personalități din afară, invitate să prezinte la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
posibilitățile asociative pe care le deschide un alt domeniu, chiar străin de cel dintâi. Ideea nu este de a interpreta literatura prin intermediul literaturii sau filosofia prin intermediul filosofiei, ci de a interpreta filosofia prin intermediul gastronomiei sau literatura prin intermediul realității virtuale din cinematografie. Acesta este, după mine, efortul pe care trebuie să-l facem pentru a ieși din propriile noastre scutece, pentru a merge un pic mai departe. Pentru mine, anarhetipismul metodologic este o provocare: obligația, manieristă de fapt, de a asocia domenii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
simbolic. De aceea, pe de o parte, ne interesează modul În care imaginile și studierea imaginarului permit construirea identității sociale (de la arhitectură până la expresiile publicitare ale identității corporațiilor), iar pe de altă parte, urmărim expresiile vizibile ale culturii populare (de la cinematografie până la identitatea „vedetelor” de muzică). În cele din urmă suntem confruntați cu imaginile ca moduri de transmitere a ideologiilor și a simbolurilor sociale specifice modernității. Cele trei strategii majore de cercetare (descrise de Wolcott) - observarea participativă, intervievarea și cercetarea de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Liviu Rebreanu, Mihail Dragomirescu, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Al. Davila, Const. Râuleț, unor anchete pe subiecte teatrale (Emil Bobescu, Romald Bulfinski) sau unor articole semnate de Camil Petrescu, N. Davidescu, Ion Marin Sadoveanu, D. Karnabatt. F. se ocupă de producțiile cinematografiei românești (Manasse, Păcală și Tândală) și informează publicul cu privire la noutățile din domeniu. M.Pp.
FILMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287002_a_288331]
-
și ca șef de catedră la Universitatea din București, iar din 1963 este șeful Catedrei de teatrologie și filmologie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”. Îndeplinește, în același timp, importante funcții în domeniul culturii - președinte al Consiliului Cinematografiei (1963-1965), vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (1965-1968), prim-vicepreședinte al Institutului Român pentru Relațiile cu Străinătatea (1968-1972), președinte al Academiei de Științe Sociale și Politice ș.a. Este ales membru corespondent al Academiei Române în 1974 și membru
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
japonezi, de naziști pentru evrei, bolșevici, masoni și catolici, precum și de către evrei, bolșevici și catolici pentru naziști, de comuniști pentru susținătorii capitalismului și de către aceștia din urmă pentru comuniști etc. Au fost copios ilustrate de literatură și, mai târziu, de cinematografie, televiziune, mass-media în general sau alte mijloace de comunicare ale fiecărei societăți care a trebuit să înfrunte sau să concureze proiecte de societate concurente. Modelul ideologic simplu al societății comuniste a fost elaborat în Occident și susținut prin relatările, la fel de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
an, răstimp în care, prin intermediul lui Dan Petrașincu, trimisese la „Sburătorul” majoritatea nuvelelor ce aveau să alcătuiască volumul Întâmplări dintre amurg și noapte (1946), G. încearcă să se specializeze în regia tehnică și în montajul de film, dar contactul cu cinematografia, ca și preocupările dramaturgice sunt de scurtă durată și fără urmări. Proza de început semnată de G. pare direct influențată de modelul epic al Hortensiei Papadat-Bengescu (Vladimir Streinu), dar psihologia eroinelor din Episod, Medalionul sau Caișii în floare, dezvăluind un
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
Ziaristică din același oraș. A fost redactor la „Pagini dobrogene” din Constanța (1948-1950), la Radiodifuziunea Română (1950- 1958), la „Roumanie d’aujourd’hui” (1952-1962), „Luceafărul” (1962-1965), redactor-șef al Editurii Eminescu (1970- 1971), director general adjunct la Consiliul Național al Cinematografiei (1971), director al Casei de Filme 4 (1971- 1979), redactor-șef adjunct la „Contemporanul” (1979-1986). În 1990 a înființat Editura Realitatea, în 1998 revista „Pluralitas”, iar în 2002, „Albina românească”, publicație a Mișcării pentru Progresul Satului Românesc. A debutat la
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
iar cronica de carte este înlocuită cu scurte informații editoriale. Cronica de teatru e susținută de Florica Ichim, cea plastică de Mihai Sârbulescu și Nicolae Macovei, cronica muzicală de Tudor Călin Zarojanu, Alfred Hoffman, Octavian Nemescu, în timp ce la rubricile dedicate cinematografiei - „Film”, „Revista cinematografică”, „Un film pe zi”, „Pe ecrane”, „Cronica TV”- comentatori sunt Adrian Bucurescu, Sorin Comșa, Ilinca Florescu, Roxana Pană, Călin Stănculescu ș.a. Alte rubrici: „Învățământ”, „Tradiții românești”, „Forumul artelor”, „Ideea europeană în acțiune”, „Revista revistelor”, „Secvențe plastice”, „Muzeul
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
1959. Devine redactor la cotidianul „Tinerimea Moldovei”, un timp este șomer, apoi pleacă „la pământurile de țelină” din Kazahstan, ca reporter al aceluiași ziar, care acum apărea în limba rusă. Între 1965 și 1967 urmează, la Moscova, Școala Superioară de Cinematografie, secția de scenariști; se împrietenește cu dramaturgul Aleksandr Vampilov, din ale cărui piese va traduce. Lucrează la Studioul Moldova-film, fiind și autor de scenarii și realizator de filme documentare, iar din 1970 se angajează ca redactor la revista „Nistru”. În
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
Marcel Petrișor, N. Steinhardt, Constantin Daicoviciu, Pompiliu Teodor, Hadrian Daicoviciu, Virgil Cândea, Ștefan Pascu, V. Mercea, Raluca Ripan, Eugen Pora, Victor Preda, Valeriu Bologa, Octavian Fodor, Dumitru Dumitrașcu ș.a. Au fost consemnate sistematic reprezentațiile teatrale și muzicale, expozițiile de artă, cinematografia, S. constituindu-și o redutabilă echipă de critici de specialitate: Ilie Balea, Doina Modola, Mircea Ghițulescu, Valentin Tașcu, Negoiță Lăptoiu, Adriana Topârceanu, Livia Drăgoi ș.a. Ca divertisment, sunt prezentate rubrici de sport, modă (Lia Tanciu), șah, rebus, caricatură (în special
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
1960 este consilier-traducător la Prezidiul Suprem al RSS Moldova, de unde trece la Comitetul de Stat pentru Presă, de asemenea în calitate de consilier (1965-1967). Ulterior va fi redactor la revista „Nistru” (1967-1971), consilier la Uniunea Scriitorilor și la Comitetul de Stat pentru Cinematografie (1979), secretar literar al Teatrului de Stat „A.S. Pușkin”, iar din 1998 până în 2001 parlamentar. După debutul, cu proză, din „Nistru” (1962), i se va juca în 1970, la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău, drama Minodora. Prima carte, culegerea de versuri
STRAMBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289970_a_291299]
-
Dorina Bohanțov Preluând tehnica de montaj din cinematografie, imaginile și motivele antologiei Poeme de Magda Cârneci se succed, înregistrând, în general, ceea "ce se vede". Perspectiva privirii, mărturie a existenței și suportul unei realități, precum și proba populării ei, împânzită cu obiecte, oameni, senzații și sentimente și fiind atât
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
Anticrist în literatura creștină a primelor secole (de la 1 Ioan la Theodoret al Cyrului) PAGEREF Toc125451344 \h 355 HYPERLINK \l " Toc125451345" Bibliografie PAGEREF Toc125451345 \h 363 . Mitul modern al Anticristului și‑a găsit cele mai potrivite expresii în literatură și cinematografie. Considerăm că subiectul a fost abordat superficial de B. McGinn (The Antichrist, New York, 2000, pp. 262‑273). I se cuvenea o lucrare aparte, care să pună în lumină extraordinara sa capacitate de reîntinerire. Cităm doar câteva titluri, tot atâtea reușite
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
A. Belyj, Sankt‑Petersbourg, 1916 (ediție definitivă, 1922); S. Lagerlöff, Les miracles de l’Antéchrist, Paris, 1924; Ch. Williams, All Hallow’s Eve, 1945; E. Stanev, L’Antéchrist, La‑Tour‑d’Aigues, 1992; D. Stanca, Apocalips amânat, București, 1997. În cinematografie, menționăm filmele: Rosemary’s Baby, de R. Polansky, 1968; Anticristo, de A. de Martino, 1975; El día de la bestia, de A. de la Iglesia, 1996 (ultimul de un nivel slab). Rămâne de văzut în ce măsură aceste expresii ale mitului Anticristului păstrează o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
intitulată Luminătorii satelor, trece redactor la „Rampa” (1947-1948) și „Flacăra” (1948-1950), scrie în „Lumea” (1946) lui G. Călinescu. Ulterior se consacră aproape exclusiv teatrului, filmului și radioului. Director artistic al Studioului Cinematografic București (1950-1951), redactor-șef al publicației „Probleme de cinematografie” (1951-1953), profesor de estetică la Institutul de Teatru din București (1953-1959), șef al secției de artă și cronicar dramatic la „Contemporanul” (1954-1969), din 1969 până în 1992 este titularul cronicii dramatice la „România literară”. Colaborează și la „Astra”, „Ateneu”, „Cronica”, „Familia
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
Cuvinte potrivite de Tudor Arghezi și Noul Testament, în traducerea lui Gala Galaction, precum și două cărți „care obțin actualmente cel mai mare succes de librărie” - La Medeleni de Ionel Teodoreanu și Ciuleandra de Liviu Rebreanu. S. mai publică informații referitoare la cinematografie, muzică, sport, o cronică a expozițiilor, reportaje, articole despre modă și cosmetică, sfaturi practice, respectându-și în bună măsură programul: „Tot ce se va întâmpla și realiza pe tărâmul teatral, muzical, literar, sportiv, cinematografic etc. - cetitorul va găsi în paginile
SPECTACOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289816_a_291145]
-
dramaturg și gazetar. Este fiul Anei (n. Bogdan), originară din Humulești, și al lui Ioan Șova, muncitor forestier. Face Liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamț (1945-1948) și Liceul Silvic din Roznov, terminat în 1952. Până în 1955 urmează Institutul de Teatru și Cinematografie din București, iar din 1956 Școala de Literatură „M. Eminescu”, ultimul an de studii absolvindu-l în cadrul Facultății de Filologie a Universității bucureștene. Între 1962 și 1964 este secretar literar la Teatrul „Barbu Delavrancea” din București, apoi intră în presă
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
primară, apoi Liceul „Gh. Roșca Codreanu” (1944-1951), absolvind în 1955 cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea din București. Până în 1962 este redactor la „Gazeta literară”, iar până în 1964 șef de secție la „Luceafărul”. Funcționează o lungă perioadă de timp în cinematografie, ca director artistic al unei case de filme (1964-1972), apoi ca lector de scenarii (1972-1989). Cu începere din 1990 este redactor-șef al revistei „Teatrul azi” și conferențiar la Academia Națională de Teatru și Film. Debutează la „Viața românească” în
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]